Aproape 8 milioane de călătorii cu mijloacele STB (https://www.stbsa.ro/sms_new) au fost plătite, în 2023, prin SMS la numărul unic #7458. În 2024, media lunară a crescut, ajungând la un record de peste 800.000 de plăți în luna martie a acestui an. Alte aproape 3 milioane de tranzacții prin #7458 au vizat plata parcării în capitala României.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Bucureștiul este una dintre cele doar 15 capitale ale țărilor UE (din 28) în care  plata călătoriilor cu mijloacele de transport în comun supraterane se poate face prin SMS, fără a fi nevoie de descărcarea unei aplicații sau de plata imediată, prin card. Este un avantaj de care bucureștenii, sau cei care vizitează capitala, profită din ce în ce mai mult, după cum arată datele consultate de ARSC.ro.

Concret, în 2023 s-au făcut aproximativ 8 milioane de plăți prin acest sistem, cu o medie lunară de peste 600.000 de tranzacții, iar în 2024 numărul plăților a crescut substanțial, ajungând la un vârf de peste 800.000 în luna martie. Același număr unic, poate fi folosit în București, de această dată la fel ca în aproape toate capitalele UE, și pentru plata parcării (https://cmpb.ro/files/19/Modalitati%20plata.pdf). La acest capitol, în 2023 s-au efectuat aproape 3 milioane de tranzacții, iar doar în martie 2024 s-au înregistrat aproape 330.000 de plăți. Tot prin SMS la numărul #7458 se poate plăti și trenul care leagă Gara de Nord cu Aeroportul Otopeni.

Spre deosebire de celelalte metode de plată a călătoriei cu STB sau a parcării, plata prin SMS vine cu avantaje certe, mai ales într-o țară în care nivelul de alfabetizare în domeniul noilor tehnologii este printre cele mai mici din UE, scepticismul populației în ceea ce privește siguranța plăților cu cardul este ridicat, iar infrastructura în acest sector este încă precară. În primul rând, așa cum arătam și mai sus, nu este nevoie de descărcarea unei aplicații specifice (așa cum este cazul în multe alte capitale), motiv pentru care cei care achită călătoria prin SMS nu au nevoie de telefoane performante și nici măcar de internet. De precizat că plata prin SMS se poate face și cu ajutorul unor aparate dotate cu cartelă pre-pay.

În al doilea rând, având în vedere programul casieriilor STB (închise noaptea și în week-end), plata prin SMS este o metodă prin care poți evita amenzile, chiar și fără a avea un abonament lunar sau cu altă durată. Nu în ultimul rând, plata prin SMS vine cu o “perioadă de grație” pentru cel care o utilizează, pentru că plata călătoriei se va face împreună cu următoarea factură pentru abonamentul de telefonie, adică la interval de  aproximativ  o lună.

Acest ultim avantaj este evident mai ales atunci când este vorba despre plata parcării, având în vedere că, în București, costul orar mediu este de 5 lei, ceea ce poate genera cheltuieli notabile pentru cei care, de exemplu, vin des în București, fără a locui aici. Ca și în cazul  transportului în comun, plata parcării prin această metodă te scutește de problemele care pot apărea cu găsirea unui “parcometru” sau cu instalarea unei aplicații dedicate, care uneori poate să nu funcționeze și care oricum presupune debitarea unui card, deci inclusiv introducerea datelor bancare.

O analiză ARSC relevă că în capitale europene cunoscute, unde plata călătoriei nu se poate face prin SMS, achiziționarea biletelor este de multe ori un demers dificil sau suprataxat. Site-urile de specialitate din Spania, de exemplu, scriu că în Madrid, unde sistemul de transport public este unul masiv și alambicat, cumpărarea biletelor pentru rute specifice este foarte complicat, atunci când se utilizează aplicația pusă  la dispoziție de operatorul public și vine cu costuri suplimentare atunci când biletul se achiziționează direct din autobuz sau tramvai sau când se apelează la intermediari. Aceeași situație se regăsește și în Budapesta, de exemplu, unde, dacă biletul nu este achiziționat de la un automat al operatorului, va fi cu până la 20-25% mai scump, cumpărat direct din mijlocul de transport în comun. Și exemplele pot continua.

Pe de altă parte, este de remarcat că în orașe recunoscute pentru organizarea bună, cum sunt capitalele țărilor nordice membre UE sau Amsterdam, plata biletelor prin SMS este o opțiune validă și utilizată frecvent.

Venituri pentru STB și pentru administratorii parcărilor. Poate funcționa numărul unic ca un veritabil City Card pentru București?

Plata prin SMS vine cu avantaje și pentru autoritățile publice. Pe un calcul aproximativ, cele circa 8 milioane de călătorii cu STB plătite prin SMS în perioada ianuarie 2023-decembrie 2024, au adus spre 10% din încasările STB. Aceasta în condițiile în care estimăm încasările STB din 2023 la circa 260 de milioane de lei, adică 53 de milioane de euro, și considerăm că fiecare tranzacție prin SMS a fost făcută la nivelul minim, doar pentru 90 de minute de călătorie, la prețul de 62 de eurocenți. Dacă veniturile STB s-au menținut la nivelul din 2022, adică puțin peste 240 de milioane de lei, deci 48 de milioane de euro, iar media per tranzacție prin SMS ar fi spre un euro (având în vedere că abonamentul de o zi este 1,5 euro), ar rezulta că doar din SMS au venit peste 16% din încasări. În ceea ce privește parcările, este greu de estimat contribuția plăților prin SMS, având în vedere că schimbările privind sistemul de taxare sunt relativ recente, iar datele raportate de Primărie sunt puține. Totuși, știm că au fost 3 milioane de plăți prin SMS care, dacă s-ar fi făcut doar pentru o oră, ar însemna circa 15 milioane de lei.

Dar ar putea sistemul de plată prin SMS să fie extins și la alte servicii? Cu siguranță că da, iar acest lucru este demonstrat inclusiv de faptul că se fac deja plăți prin SMS  pentru taxe și impozite, roviniete, amenzi și altele, la nivel național. În particular pentru București, numărul unic ar putea funcționa ca un City Card, mai ușor de folosit. Un prim pas ar putea fi utilizarea acestui serviciu pentru plata călătoriilor la metrou, având în vedere că Metrorex nu a implementat momentan această modalitate de plată.

Apoi, pe un model pe care mulți dintre noi l-am experimentat în orașe celebre, la Viena, Londra, Roma sau Barcelona, care au carduri dedicate, ar putea include  abonamente pentru muzee, grădini zoologice sau botanice și chiar reduceri pentru anumite restaurante simbol. Un astfel de produs integrat ar fi util nu doar turiștilor ci și bucureștenilor. Gândiți-vă cum ar fi să puteți plăti prin SMS intrarea la muzeu copilului dumneavoastră adolescent. Dezvoltarea sistemului ar putea aduce beneficii și sectorului privat, prin parteneriate cu restaurante, baruri sau hoteluri.

Pentru mai multe informații despre ARSC sau conceptul de Smart City accesați arsc.ro.

Reuniunea Consorțiului Universitaria în cadrul căreia au fost dezbătute cele mai relevante aspecte privind starea actuală a învățământului superior românesc s-a desfășurat în perioada 18 – 21 aprilie 2024, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, la eveniment au participat reprezentanții celor nouă universităţi membre ale Consorţiului: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Ovidius” din Constanța şi, cu statut de invitat, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău.

Deschiderea lucrărilor a avut loc vineri, 19 aprilie, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a UAIC. Alături de rectori, prorectori, președinți ai Senatelor universitare, directori generali administrativi, directori ai grădinilor botanice, secretari-șefi, studenți și reprezentanți ai sindicatelor din universitățile membre ale Consorțiului a participat și prof. univ. dr. ing. Ion CIUCĂ, Director al Direcției Finanțare Învățământ Superior din cadrul Ministerului Educației.

În urma discuțiilor derulate la nivelul rectorilor și al grupurilor de lucru organizate pe domenii strategice universitare, universitățile membre ale Consorțiului Universitaria au căzut de acord asupra necesității alocării de la bugetul de stat, la prima rectificare din anul 2024, pentru toate universitățile din România, a sumelor necesare pentru acoperirea completă a majorărilor salariale prin calculul sumelor alocate sub forma unei compensații cu două componente:

1. creșterea finanțării pe student echivalent unitar (SEU) pentru anul 2024 față de nivelul finanțării SEU din anul 2022 cu procentul mediu cumulat de creștere a salariilor în învățământul superior în anii 2023 și 2024;
2. acordarea unor compensații pentru universitățile care au studenți cu taxă echivalente cu procentul mediu cumulat de creștere a salariilor în învățământul superior în anii 2023 și 2024, aplicat la totalul sumelor încasate din taxe pe tot parcursul anului 2023.

Totodată, Consorțiul Universitaria propune condiționarea creșterilor salariale decise prin lege de alocarea pentru toată perioada de impact a unor sume de la bugetul de stat corespunzătoare sumei totale a acelor creșteri salariale, precum și o reformă a modului de finanțare a universităților (care nu mai corespunde contextului actual) prin:

• crearea posibilității ca o parte a finanțării de bază să poată fi alocată pe baza costurilor normative ale universităților pentru acoperirea salariilor (și nu doar prin calculul studenților echivalenți unitari);
• aplicarea coeficienților de echivalență doar pentru cheltuielile didactice non-salariale (laboratoare, dotări, consumabile etc.);
• alocarea finanțării suplimentare pe baza numărului de studenți fizici și nu de studenți echivalenți.

De asemenea, s-au formulat câteva concluzii privind cele mai importante teme aflate pe agenda întâlnirii:

• Clarificarea aspectelor privitoare la procedura de consultare a Ministerului Educaţiei de către instituţiile de învăţământ superior în privinţa planurilor strategice multianuale de dezvoltare instituţională;
• Clarificarea dispoziţiilor privind atribuţiile senatelor universitare referitoare la validarea sau invalidarea tezelor de abilitare;
• Consorțiul Universitaria își exprimă nemulțumirea față de modificările aduse pachetelor de informații și calendarului de depunere a proiectelor pentru centrele de excelență;
• Excluderea universităților din sfera de aplicare a legislației cu privire la unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice în ceea ce privește suspendarea ocupării prin concurs sau prin examen de promovare a posturilor didactice și de cercetare, a celor didactice auxiliare și nedidactice;
• Constituirea de echipe de specialiști IT la nivel de Consorțiu pentru a elabora soluții de digitalizare „in house”;
• Universitățile Consorțiului solicită Ministerului Educației alocarea numărului de locuri în concordanță cu calendarul întocmirii și aprobării condițiilor de admitere, cel târziu până la finalul lunii decembrie;
• Necesitatea emiterii cât mai urgente a unui ordin al Ministrului Educației privind aprobarea Metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni;
• Actualizarea subvenției de cazare și crearea unei linii dedicate pentru investiții în infrastructura de cazare;
• Alocarea de către Ministerul Educației a unor fonduri care să acopere cheltuielile de funcţionare administrativă a grădinilor botanice universitare şi a staţiunilor de cercetare şi practică studenţească;
• Organizarea de evenimente comune care să faciliteze schimbul de bune practici în domeniul internaționalizării învățământului superior, în special prin inițiative susținute de către Alianțele de Universități Europene în care sunt active Universitățile din Consorțiu;
• Introducerea la nivelul tuturor universităților din Consorțiu a unor beneficii concrete (credite transferabile) pentru studenții care fac voluntariat;
• Continuarea dezbaterilor publice cu privire la standardele naționale privind criteriile minimale pentru acordarea atestatului de abilitare și a celorlalte titluri didactice;
• Reglementarea cu celeritate a situației studenților doctoranzi înmatriculați înaintea promulgării Legii 199/2023;
• Studenții reprezentanți care au participat la eveniment solicită limitarea notărilor extreme, hiperexigente sau hiperindulgente.

În continuarea evenimentului au fost organizate grupuri de lucru pe teme de dezbatere precum managementul resurselor umane și evaluarea activității, programe de cercetare ştiinţifică şi transfer de cunoștințe, relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare, studii doctorale, digitalizare, filiale și extensii, programe de licenţă, masterat şi activităţi de formare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, managementul calității, strategie și dezvoltare instituțională, grădini botanice şi stațiuni de practică studenţească etc.

Consorțiul Universitaria a fost creat în anul 2009 prin decizia celor patru membri fondatori reprezentând universitățile istorice ale țării din centrele academice tradiționale: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. În anul 2012, Consorțiul s-a extins cu Academia de Științe Economice din București, iar din 2021/2022 și cu alte universități deja reprezentative regional și vizibile și cu impact național, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ovidius” din Constanța. Universitatea de Stat din Moldova este membru asociat din 2018, având, în prezent, statut de invitat permanent la reuniunile Consorțiului Universitaria.

Consorțiul Universitaria este cea mai complexă structură academică de profil din România sub aspectul tradiției academice, al mărimii (include peste 40% dintre studenții din România), al distribuției regionale (fiecare regiune de dezvoltare a țării fiind reprezentată), al diversității programelor de studiu (majoritatea lor fiind membri în universități comprehensive) și al performanțelor în clasamentele internaționale.

Universitatea din București (UB) este, conform celui mai recent clasament realizat de Quacquarelli Symonds (QS) și publicat la 10 aprilie 2024, prima universitate din România în ceea ce privește domeniile Lingvistică, Limbi moderne și Fizică și astronomie.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, la ediția din 2024, topul QS by Subject evidențiază performanțele a 1.559 de universități.

Astfel, conform clasamentului QS World University Rankings by Subject, realizat pe domenii fundamentale, pe baza rezultatelor din subdomeniile aferente acestora, Universitatea din București figurează în patru dintre cele cinci domenii analizate: Arte și Științe Umaniste, Științele Naturii, Științe Sociale și Management și Inginerie și Tehnologie.

Clasamentul realizat de QS poziționează Universitatea din București în intervalul 401 – 450 la nivel mondial în ceea ce privește Artele și Științele Umaniste.

În cadrul acestui domeniu fundamental, topul realizat de QS plasează Universitatea din București pe primul loc la nivel național în subdomeniile Lingvistică (în intervalul 151 – 200, la nivel mondial) și Limbi moderne (în intervalul 251 – 300, la nivel mondial). La nivel național, UB este singura universitate prezentă în subdomeniul Lingvistică, fiind precedată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în subdomeniul Limbi moderne.

De asemenea, Universitatea din București se situează pe prima poziție la nivel național (în intervalul 451 – 500, la nivel mondial) și în ceea ce privește domeniul fundamental al Științelor Naturii, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Rezultatul obținut se datorează subdomeniului Fizică și astronomie, care plasează Universitatea din București pe primul loc la nivel național, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cât și subdomeniului Matematică. La nivel mondial, Fizica și astronomia poziționează Universitatea din București în intervalul 551 – 600, iar Matematica, în intervalul 401 – 450.

De asemenea, este de menționat și prezența Universității din București în clasamentul aferent domeniului Științe Sociale și Management: clasamentul QS World University Rankings by Subject poziționează Universitatea din București în intervalul 451 – 500 la nivel mondial și pe locul 2 la nivel național.

Topul QS World University Rankings by Subject analizează performanțele universităților pe baza unor indicatori precum reputația academică, numărul de citări pentru lucrările publicate, reputația în rândul angajatorilor, impactul și calitatea lucrărilor publicate de cercetători și cadre didactice (h-index), dar și eficiența colaborărilor interinstituționale (IRN).