INTERNAȚIONAL
Sprijinirea romilor din Europa e benefică pentru business
Published
11 years agoon
By
REDACTIAAutori: Jim Yong Kim şi James Wolfensohn
Susţinerea romilor pentru a ieși din sărăcie nu este doar un demers corect, ci şi unul logic pentru economia Europei. Un grup impresionant de tineri şi tinere s-a adunat de Ziua Europei, în luna mai, la biroul Băncii Mondiale în Bucureşti. Aceşti tineri profesionişti, care lucrează în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, absolvenţi de facultate, şi-au început activitatea profesională ca avocaţi, specialişti în IT, arhitecţi şi întreprinzători.
Au două lucruri în comun. În primul rând, au depăşit stigmatul social şi provocările inerente apartenenţei la o comunitate europeană de romi estimată la 12 milioane de persoane şi, în al doilea rând, au beneficiat de pe urma Fondului de Educaţie pentru Romi (Roma Education Fund), înfiinţat în anul 2005 de către Grupul Băncii Mondiale împreună cu Institutul pentru o Societate Deschisă.
Aceşti tineri beneficiari ai unor burse reprezintă un contrast mai mult decât evident faţă de obişnuitul stereotip negativ care însoţeşte de obicei “ţiganii”. În schimb, ei reprezintă o viziune a Europei care susţine talentul tuturor cetăţenilor şi proba faptului că atunci când au ocazia de a-şi dezvolta talentul, romii pot obţine rezultate remarcabile.
În timp ce titlurile înscrise pe primele pagini ale ziarelor din Europa se concentrează pe problemele economice cu care zona euro se confruntă pe termen scurt, obiectivul pe termen lung al integrării romilor “dospeşte” încet şi tăcut, ca o problemă în bună parte uitată, dar reprezentând încă una dintre cele mai mari provocări ale Europei.
Romii sunt una dintre cele mai sărace populaţii ale Europei şi, în acelaşi timp, una dintre comunităţile cu cea mai rapidă creştere. Trei din patru romi trăiesc în sărăcie, unul din trei merge la culcare cel puţin o dată pe lună cu stomacul gol şi aproape jumătate dintre ei trăiesc în comunităţi segregate.
Prin urmare, susţinerea unui parteneriat cu romii din Europa astfel încât ei să poată ieși din sărăcie nu e doar un demers corect, ci şi unul inteligent pentru economia Europei. Forţa de muncă din Europa Centrală şi de Est scade rapid, iar populaţia romă este în curs de creştere. În Bulgaria, se aşteaptă că romii vor reprezenta aproximativ 23% din noii intraţi pe piaţa muncii în anul 2020. În mod clar, o bună parte din competitivitatea viitoare a ţărilor din regiune poate depinde de cât de repede sunt ele capabile să-i integreze pe romi.
Realitatea nu este încurajatoare. Doar jumătate dintre bărbaţii romi şi un sfert dintre femeile rome din Europa au un loc de muncă.
Europa trebuie să se concentreze pe problema romilor pe întreg teritoriul continentului. În cazul în care romii sunt puşi în situaţia să contribuie cu drepturi egale la prosperitatea europeană, ei au nevoie şi de oportunităţi, de educaţie şi de acceptare, începând de la vârsta preşcolară. Posibilitatea acordată mai multor copii romi de a se integra în forme de învăţământ preşcolar şi de învăţământ primar va contribui la dezvoltarea competenţelor de care ei au nevoie pentru a participa pe piaţa muncii. Toată lumea va avea de câştigat de pe urma creşterii numărului de elevi romi în şcoli şi universităţi: ţările îşi vor îmbunătăţi forţa de muncă, ceea ce va atrage investiţii, care vor duce la crearea unor locuri de muncă. Asta este o investiţie inteligentă.
Sunt și câteva semne de speranţă pentru romi. În 2005, Banca Mondială împreună cu Institutul pentru o Societate Deschisă al lui George Soros, cu Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi cu guvernele est-europene au lansat “Decada de Incluziune a Romilor” cu scopul de a pune în evidenţă necesitatea de integrare a romilor. Autorii de politici publice din Europa au făcut o prioritate din incluziunea romilor, după cum prevede şi cadrul UE pentru susţinerea strategiilor de integrare a romilor până în anul 2020.
Între timp, Grupul Băncii Mondiale lucrează în parteneriat cu Comisia Europeană şi cu statele UE din Europa Centrală şi de Est pentru a-i sprijini pe romi. De asemenea, lucrăm cu Bulgaria şi România pentru a susţine educaţia timpurie a romilor, îmbunătăţim prestaţia şcolilor din Serbia, amplificăm rezultatele şcolare în FRY Macedonia şi sprijinim înregistrarea proprietăților funciare din România.
Dar se poate face mult mai mult. Secolele de prejudicii trebuie compensate acum cu un leadership consecvent. În primul rând, ţările din Europa Centrală şi de Est au o ocazie istorică de a beneficia de pe urma bugetului alocat pentru următorii şapte ani ţărilor membre UE mai puţin dezvoltate pentru îmbunătăţirea integrării romilor. Fondurile există – ele trebuie doar să fie valorificate. În al doilea rând, tinerii profesionişti romi, ca o comunitate aflată în plină ascensiune, trebuie să-şi unească forţele cu liderii romi mai în vârstă pentru a înfăptui schimbarea.
Am discutat cu 12 dintre aceşti potenţiali lideri tineri în luna mai în Bucureşti. Însă trebuie să-i sprijinim pe mulţi alţi tineri romi. Nu numai că este un demers corect pentru această comunitate care se confruntă cu atât de multe probleme, dar constituie şi un demers economic inteligent pentru viitorul Europei.
Jim Yong Kim este Preşedinte al Grupului Băncii Mondiale,
James Wolfensohn a fost preşedintele Băncii Mondiale în perioada 1995-2005, la ora actuală fiind preşedintele Wolfensohn & Company, LLC.
Sursa: worldbank.org
Foto: wikipedia
You may like
Premierul Estoniei: Dacă Ucraina cade în fața Rusiei, războiul va fi în toată Europa. Rusia trebuie să piardă pentru a nu avea al treilea război mondial
Regiunea Nord-Vest din România va primi asistență tehnică de la UE pentru atenuarea efectelor declinului populației active și plecării tinerilor
Corina Crețu prezintă principalele idei ale Manifestului PES: Ne dorim o Europă mai unită, care să protejeze suveranitatea noastră, bunăstarea statelor UE și care să investească în locuri de muncă, dezvoltare durabilă
”100 de zile până decidem calea pe care o va urma Europa”. Președinta PE: Cu cât mai mulți oameni votează, cu atât mai puternică devine democrația europeană
Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală
Ligia Deca, după întâlnirea cu vicepreședinta pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale: Guvernul va negocia în următoarele luni un nou cadru de colaborare cu BM, educația fiind un capitol important
NATO
Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică
Published
20 mins agoon
March 29, 2024NATO este cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar relevanţa sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm, a transmis, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, la celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.
“Cu două decenii în urmă, ceremonia depunerii instrumentului de ratificare, la Washington, şi apoi arborarea drapelului naţional la sediul NATO de la Bruxelles au marcat fără echivoc reintegrarea României în familia transatlantică, de care ţara noastră este legată prin ataşamentul ferm faţă de valorile care stau la baza Alianţei: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, a remarcat preşedintele Iohannis.
În cei 20 de ani de la aderarea României, “numărul crizelor internaţionale de securitate s-a înmulţit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim şi neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, a subliniat șeful statului, într-un mesaj transmis de Palatul Cotroceni.
Iohannis, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, a amintit că din 2004 ţara noastră a contribuit la toate eforturile Alianţei de asigurare a securităţii şi a prosperităţii statelor membre.
“Pentru România, apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii apărării şi ai dezvoltării noastre economice”, a spus el.
Potrivit lui Iohannis, aniversarea marchează şi “rolul important pe care România l-a avut în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii ca membru al NATO”.
“Ţara noastră a demonstrat că este un partener esenţial în dezvoltarea eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei pe Flancul Estic, inclusiv prin operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi prin întărirea, alături de aliaţii din NATO, a securităţii la Marea Neagră”, a mai spus Klaus Iohannis.
De-a lungul timpului, a arătat el, România şi-a dovedit “statutul de important furnizor de securitate la nivel regional şi euroatlantic, contribuind la un număr semnificativ de misiuni şi operaţiuni NATO”.
“Astăzi, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă către cei care au făcut sacrificiul suprem, apărând valorile care definesc Alianţa. Le aducem un omagiu celor care au căzut la datorie pentru securitate, pace şi protejarea democraţiei”, a mai punctat președintele.
Liderul de la Cotroceni a evocat angajamentul României, “continuu, susţinut şi dedicat”, care “subliniază convingerea fermă că unitatea, solidaritatea şi cooperarea sunt esenţiale pentru a contracara ameninţările şi provocările severe de securitate cu care ne confruntăm în prezent”.
“România va rămâne profund implicată în procesul de adaptare permanentă a NATO, astfel încât Alianţa să devină mai puternică, mai rezilientă şi mai bine pregătită pentru viitor”, a mai completat Iohannis.
România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.
NATO
Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate
Published
60 mins agoon
March 29, 2024România este “un aliat pe deplin angajat în păstrarea valorilor NATO”, a afirmat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, într-un mesaj transmis cu ocazia celebrării a două decenii de la aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul celui mai mare val de extindere din istoria Alianței.
El afirmă, în mesajul publicat de MApN, că NATO “va trece testul timpului, asigurând generaţiilor următoare libertatea şi securitatea”.
La momentul aderării, a subliniat ministrul, România “a primit cele mai solide garanţii de securitate, datorită apartenenţei la cea mai puternică alianţă politico-militară din lume şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic”.
În acest context, Tîlvăr a evocat rolul judecat de militarii români.
“Îi omagiem astăzi pe eroii care au căzut la datorie în teatrele de operaţii şi au devenit ancore în timp pentru generaţiile următoare. Totodată, îmi exprim respectul şi recunoştinţa pentru militarii răniţi în timpul acţiunilor de luptă, pentru veteranii din teatrele de operaţii, precum şi pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale care a contribuit la evoluţia ţării noastre în cadrul Alianţei. Nu în ultimul rând, transmit mulţumiri militarilor români care participă, în prezent, la misiuni, operaţii şi exerciţii sub stindard NATO şi demonstrează că România nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate alături de partenerii săi strategici”, afirmă ministrul român.
În acest context, el i-a menționat şi pe militarii ţărilor membre ale NATO dislocaţi pe teritoriul României, “care contribuie la asigurarea unei posturi de descurajare şi de apărare eficientă şi consolidată în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc estic”.
“Contribuţia aliaţilor noştri la asigurarea securităţii României constituie o dovadă puternică a solidarităţii şi coeziunii aliate, precum şi a capacităţii de apărare colectivă a NATO”, a spus Tîlvăr.
El a evidențiat că “statutul de membru al NATO este unul dintre pilonii fundamentali ai sistemului de apărare şi securitate din România, alături de statutul de membru al UE şi de parteneriatul strategic cu SUA”.
“Alianţa Nord-Atlantică împlineşte, anul acesta, 75 de ani de la înfiinţare. În cele şapte decenii şi jumătate de existenţă ale Alianţei, au fost perioade mai mult sau mai puţin frământate în plan securitar. Valorile NATO, transpuse în asigurarea păcii, libertăţii şi ataşamentului faţă de valorile democraţiei, sunt cele mai importante realizări ale acestei alianţe politico-militare”, a conchis Angel Tîlvăr.
România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.
NATO
Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile
Published
1 hour agoon
March 29, 2024Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile, a declarat vineri președintele Senatului și liderul PNL Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis cu prilejul aniversării a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria Alianței, care a cuprins și România.
Potrivit lui Ciucă, siguranța oferită de cea mai mare alianță militară defensivă din istorie a asigurat României cadrul necesar dezvoltării.
“Indiferent dacă vorbim despre creștere economică sau consolidarea statului de drept, acești ani au marcat evoluții impresionante sub umbrela de securitate a NATO”, a precizat Ciucă.
Evocând experiența sa militară, fostul șef al Statului Major al Apărării și fostul ministru al apărării, a subliniat rolul valoros al Armatei în apartenența României la NATO.
“Ca general, știu foarte bine cât de valoroasă este experiența acumulată de militarii noștri în teatrele de operații și în exercițiile comune. Aplicarea procedurilor NATO, integrarea operativă și participarea directă în misiuni de luptă au ridicat foarte mult nivelul de instruire al Armatei României – instituție pe care am avut onoarea să o conduc în calitate de Șef al Statului Major al Apărării și care astăzi ne menține în siguranță”, a detaliat el.
În ultimii 20 de ani, a subliniat Ciucă, România a arătat că este un aliat de încredere, serios și responsabil.
“Ca membru al Alianței Nord-Atlantice, avem parte de beneficii și drepturi, dar ne cunoaștem bine și obligațiile și responsabilitățile. Într-o perioadă tulbure, marcată de provocarea războiului de cucerire pornit de Rusia împotriva Ucrainei, înțelegem, împreună, ca națiune, cât de importantă este apartenența României la o structură occidentală de securitate”, a conchis Nicolae Ciucă.
România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.
Concrete & Design Solutions
Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa
Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică
Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate
Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile
Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării
Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată
O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare
Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE
Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”
Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta
Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE
INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru
Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate
Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării
Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european
Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”
Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată
Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială
Trending
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Nicolae Ciucă a prezentat candidații PNL pentru Parlamentul European: Vor apăra cauza României și vor găsi soluții europene la problemele românilor
- EDITORIALE1 week ago
Reprezentarea Estului Europei la vârful NATO și UE: În ce moment de cotitură al istoriei euro-atlantice suntem?
- ALEGERI EUROPENE 20241 week ago
Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă îndeamnă „să lăsăm diferențele” și să alegem o administrație „pentru ca Bucureștiul să se dezvolte și cetățenii să simtă că trăiesc într-o capitală europeană”
- ROMÂNIA1 week ago
A fost semnat contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României – PDURo, un proiect de 96 milioane de lei. Ministrul Bogdan Ivan: Aducem statul la un click distanță pentru toți românii