Consiliul UE a aprobat vineri concluziile privind Cartea albă a Comisiei Europene intitulată „Cum să stăpânim nevoile de infrastructură digitală ale Europei?”. Transformările ample, determinate de progresul tehnologic rapid, au modelat sectorul comunicațiilor electronice, precum și întregul peisaj digital în ultimul deceniu.

Potrivit unui comunicat de presă, natura transsectorială a tranziției digitale înseamnă, de asemenea, că impactul acesteia se extinde mult dincolo de domeniul digital, atingând și aspecte de mediu și societale.

„Setul cuprinzător de concluzii oferă o orientare politică clară cu privire la ceea ce are nevoie Europa în materie de infrastructură digitală în următorii ani pentru a-și îmbunătăți competitivitatea și a face față provocărilor actuale și viitoare”, a declarat ministrul ungar pentru comunicare și relații internaționale

În lumina Cărții albe a Comisiei și a recentelor rapoarte Draghi și Letta, concluziile Consiliului urmăresc să facă un bilanț al progreselor înregistrate la nivel european, acordând o atenție deosebită infrastructurilor digitale, identificând în același timp numeroasele provocări care încă ne așteaptă.

Concluziile urmăresc, de asemenea, să transmită un set cuprinzător de mesaje privind încurajarea inovării, asigurarea securității și a rezilienței, promovarea concurenței loiale și stimularea investițiilor în infrastructurile digitale pentru a promova obiectivele UE în materie de competitivitate și transformare digitală.

Textul concluziilor abordează chestiuni importante, cum ar fi posibila convergență a cloud-ului și a telecomunicațiilor în ecosistemul digital – unde se subliniază importanța unei evaluări a impactului – sau consolidarea pieței, unde se subliniază necesitatea unei concurențe efective pe piața relevantă.

Aspectele de reglementare sunt, de asemenea, abordate în setul de concluzii. Menținerea posibilității de control ex-ante pe anumite piețe de acces, precum și luarea în considerare a specificităților statelor membre, a concurenței și a bunăstării consumatorilor în contextul migrării de la cupru la fibră optică sunt subliniate în text.

Comisia Europeană a prezentat pe 21 februarie un pachet cuprinzător de acțiuni destinate să promoveze inovarea, securitatea și reziliența infrastructurilor digitale în Europa.

Una dintre inițiativele cheie incluse în acest pachet este Cartea albă intitulată „Cum să stăpânim nevoile de infrastructură digitală ale Europei?”, care analizează provocările actuale și prezintă scenarii posibile pentru atragerea investițiilor, stimularea inovării și crearea unei piețe unice digitale în Uniunea Europeană.

Consiliul UE a aprobat vineri concluzii privind Agenția UE pentru securitate cibernetică (ENISA). ENISA s-a dovedit a fi o entitate neprețuită în ecosistemul european de securitate cibernetică în ultimele două decenii, iar textul concluziilor încapsulează experiențele și așteptările statelor membre cu privire la agenție.

Potrivit comunicatului oficial, acest lucru este deosebit de important având în vedere evaluarea în curs a actului privind securitatea cibernetică (CSA) și posibila sa revizuire. Prin urmare, concluziile conțin o serie de recomandări și sugestii în numele Consiliului.

„Importanța ENISA nu poate fi subestimată în abordarea amenințărilor la adresa securității cibernetice, al căror nivel, complexitate și amploare au crescut semnificativ în ultimii ani. Acest set cuprinzător de concluzii ne va ajuta să construim un spațiu digital robust și rezilient în Europa. Cooperarea continuă, prioritizarea sarcinilor și a resurselor, precum și o simplificare a peisajului cibernetic complex vor fi elemente-cheie pentru a face față provocărilor actuale și viitoare”, a declarat ministru ungar pentru comunicare și relații internaționale.

Concluziile Consiliului recunosc că extinderea rolului important al ENISA este rezultatul inițiativelor legislative recente, cum ar fi Legea privind reziliența cibernetică (CRA) sau Directiva revizuită privind rețelele și sistemele informatice (NIS 2), care au încredințat agenției sarcini suplimentare. Rolul său cheie a fost, de asemenea, stimulat de amploarea și complexitatea tot mai mare ale amenințărilor și provocărilor cibernetice din ultimii ani.

Prin urmare, Consiliul recomandă ca această creștere a sarcinilor să fie reflectată în resurse adecvate, fără a preîntâmpina viitoarea negociere a cadrului financiar multianual. Cu toate acestea, este la fel de important să se stabilească prioritățile acțiunilor și să existe o cooperare solidă cu alți actori din domeniul cibernetic pentru a evita suprapunerea sarcinilor.

Concluziile recunosc sprijinul acordat de ENISA statelor membre în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor. Cu toate acestea, concluziile solicită, de asemenea, îmbunătățiri și acțiuni suplimentare, în special în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor europene de certificare a securității cibernetice, precum și instituirea unei platforme unice de raportare.

Textul concluziilor recunoaște, de asemenea, contribuția importantă a ENISA la îmbunătățirea cunoașterii situaționale comune, precum și la elaborarea unui răspuns comun la incidentele sau crizele cibernetice la scară largă.

În această privință, se subliniază, de asemenea, continuarea cooperării cu Comisia Europeană, cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), cu rețeaua echipelor de răspuns la incidente de securitate informatică (CSIRT, grupuri de experți care evaluează, documentează și răspund la un incident cibernetic) și cu rețeaua organizației europene de legătură în caz de criză cibernetică (EU-CyCLONe, o rețea de cooperare pentru autoritățile naționale ale statelor membre responsabile cu securitatea cibernetică).

În cele din urmă, concluziile subliniază importanța cooperării ENISA cu alți actori din ecosistemul cibernetic, cum ar fi serviciul de securitate cibernetică pentru instituțiile UE (CERT-UE), Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică și Europol, dar și cu organizațiile și partenerii internaționali și cu sectorul privat.

Lidera Grupului social-democraților din Parlamentul European, Iratxe García, face apel la președinția poloneză a Consiliului UE, care își va începe mandatul la 1 ianuarie 2025, să își exprime ferm angajamentul față de vaolirle UE, de democrație și statul de drept, după ce președinția maghiară „nu a făcut altceva decât să defăimeze și să răspândească informații false” cu privire la proiectul european. 

La 1 ianuarie 2025, Polonia va prelua președinția semestrială a Consiliului UE. Ca parte a președinției, Polonia va găzdui aproape 400 de consilii, reuniuni și conferințe cu participarea reprezentanților din cele 27 de țări membre UE.

„Ne aflăm într-un moment geopolitic crucial, cu un război la porțile Europei și cu puterea forțelor pro-europene, amenințată de jocul unora la două capete. Acum, mai mult ca oricând, viitoarea președinție a Consiliului UE, în mâinile Poloniei, este esențială pentru a vedea ce preferă alții. Imediat după demararea Comisiei Europene și după o președinție maghiară inexistentă, în care prim-ministrul Orbán nu a făcut altceva decât să defăimeze și să răspândească informații false, ne așteptăm din partea președinției poloneze la un angajament față de valorile UE, democrație, statul de drept și leadership pentru a avansa în politicile UE de care Uniunea noastră are nevoie”, a transmis social-democrata într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

    Citiți și: Donald Tusk își reafirmă intenția ca președinția poloneză a Consiliului UE să fie una proactivă: „Vom fi foarte hotărâți să facem ca Europa să gândească în poloneză într-o mulțime de chestiuni”