Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) a prezentat marți, 26 ianuarie, Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România, în Comisia de Muncă din Senat, la invitația președintelui comisiei, senatorul Ștefan Pălărie (PLUS). 

„Există voință politică pentru rezolvarea problemei structurale privind sărăcia în muncă. Rămâne de văzut care va fi forma finală și partajarea competențelor între UE și statele membre pe această problemă. Pentru România este un lucru cheie, dezbaterea fiind necesară în țară, în paralel și în legătură cu cea europeană”, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că mandatul lui Donald Trump a afectat relația transatlantică și alegerea lui Joe Biden va însemna o revenire la dialogul “respectuos”, subliniind că fostul președinte american a vorbit mai mult cu Coreea de Nord decât cu Europa.

“Cert este că ultimii ani au afectat relația cu SUA … Din păcate, nu este o glumă, președintele anterior a vorbit mai mult cu Coreea de Nord decât cu europenii“, a spus Michel în timpul unui interviu la radio Europa 1, potrivit Politico Europe.

“Cu Joe Biden, avem perspectiva unui dialog mai normal, mai respectuos … și pe mai multe proiecte precum clima, să avem o alianță obiectivă puternică, care este destul de pozitivă și incitantă”, a adăugat el.

Dar Michel a spus că este “foarte realist” că impactul lui Trump nu a dispărut pe deplin.

“În ceea ce privește subiectele comerciale, relațiile cu China … și poate marile companii de internet, nu vom avea spontan poziții concordante. Dar va exista cel puțin, cred, un spațiu pentru mai mult dialog, pentru un schimb de argumente, pentru mai mult bun simț, pentru mai multă raționalitate ”, a spus Michel, care face parte din familia politică Renew Europe.

Săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri a Parlamentului European consacrate inaugurării mandatului lui Joe Biden, președintele Consiliului European a propus un nou pact fondator SUA-UE pentru “o lume mai bună” și a subliniat că NATO și UE doresc întărirea legăturilor transatlantice și îl așteaptă pe Joe Biden la Bruxelles pentru un summit al Alianței și un Consiliu European extraordinar

După instalarea sa în funcție, Joe Biden a discutat deja la telefon cu trei importanți lideri europeni – prim-ministrul Marii Britanii, președintele Franței și cancelarul Germaniei – cărora le-a transmis angajamentul său pentru multilateralism, alianța transatlantică, NATO, un parteneriat UE-SUA și o strânsă coordonare cu aliații în mai multe domenii de provocări globale, de la COVID-19 și schimbări climatice la China și Rusia.

Ministrul german al Sănătății, Jens Spahn, s-a declarat marți în favoarea unei restricții asupra exporturilor de vaccinuri produse în UE, într-un context în care întârzierile livrărilor de vaccinuri împotriva COVID-19 se înmulțesc, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Vaccinurile care ies din UE au nevoie de o licenţă, pentru ca noi să ştim cel puţin ce se produce şi ce părăseşte UE. Iar dacă ele ies din UE, să ne asigurăm că există o distribuţie echitabilă”, a declarat Spahn la postul de televiziune ZDF.

Comentând întârzierile anunţate de AstraZeneca în livrările cu vaccinul său împotriva coronavirusului în UE, el a declarat că poate înţelege că, ”într-un proces atât de complex ca producţia de vaccinuri, există uneori probleme”.

Totuşi, acest lucru ar trebui ”să afecteze pe toată lumea în acelaşi fel”, a spus Spahn, în contextul în care, spre exemplu, nu ar urma să fie nicio întârzie în aprovizionarea Marii Britanii. ”Nu este vorba de UE pe primul loc, ci despre partea echitabilă a UE”, a punctat acesta.

Spahn a subliniat că UE a încheiat contracte cu AstraZeneca şi a pre-finanţat deja construirea de noi capacităţi de producţie. Comisia Europeană a rezervat până acum până la 400 de milioane de doze din acest vaccin, deja folosit în Marea Britanie. Aprobarea UE pentru vaccinul AstraZeneca este aşteptată vineri.

Grupul britanico-suedez a atras atenţia vinerea trecută că livrările vaccinului său în Europa vor fi mai reduse decât era prevăzut în primul trimestru, din cauza unei ”scăderi de randament” la un centru de producţie european.

Aceste întârzieri, care vin după cele din livrările vaccinului Pfizer-BioNTech, au stârnit luni furia comisarului european al Sănătăţii, Stella Kyriakides, care a propus un ”mecanism de transparenţă” asupra exporturilor în afara UE cu vaccinurile produse pe teritoriul său.

O reacție a venit și din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a atras atenția companiilor farmaceutice să-și respecte promisiunile făcute și să-și onoreze obligațiile.

Uniunea Europeană ”a investit miliarde pentru a dezvolta primele vaccinuri şi pentru a crea un adevărat bun comun mondial. Acum, companiile trebuie să îşi respecte promisiunile”, a afirmat ea într-o intervenţie prin videoconferinţă la Forumul Economic Mondial de la Davos, care în acest an se desfăşoară în format virtual din cauza pandemiei.

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul în acest context acționarea n justiţie a companiei farmaceutice AstraZeneca pentru încălcarea contractelor de furnizare a vaccinului anti-COVID-19 dacă producătorul nu îşi va respecta programul de livrare a preparatului, a declarat marţi ministrul leton de externe Edgars Rinkevics, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Chestiunea prioritizării vaccinurilor produse în UE mai întâi către ţările europene stârneşte de asemenea o dezbatere despre distribuirea justă în lume, unde peste două milioane de persoane au murit din cauza COVID-19 în ultimul an.

La mijlocul lunii ianuarie, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că lumea este în pragul unui ”eşec moral catastrofal” privind distribuirea vaccinurilor împotriva noului coronavirus, cerând țărilor și producătorilor să împartă dozele de vaccin anti-Covid-19 mai corect în întreaga lume.