Connect with us

CONSILIUL UE

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Uniunea Europeană va discuta la sfârșitul lunii august despre interzicerea vizelor pentru toți cetățenii ruși, a anunțat vineri ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a  apreciat că ”interzicerea totală a vizelor pentru ruşi de către toate statele membre ale UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace împotriva Rusiei”. El va discuta subiectul cu omologii săi europeni la o reuniune neoficială la Praga, la sfârşitul lunii.

Şeful diplomaţiei cehe a fost însă de părere că ”în această perioadă de agresiune rusă, pe care Kremlinul continuă să o intensifice, nu poate fi vorba de turism ca de obicei pentru cetăţenii ruşi”.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Cehia a adoptat deja o măsură similară. Acest stat nu mai eliberează vize pentru ruşi încă din 25 februarie, a doua zi după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

UE extinde lista sancțiunilor împotriva Iranului ca urmare a încălcării drepturilor omului

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 8 persoane și a unei entități responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.

Conform unui comunicat al instituției, membri ai sistemului judiciar responsabili de pronunțarea de sentințe de condamnare la moarte în cadrul unor procese inechitabile și de torturarea condamnaților sunt cu precădere vizați.

Pe lista măsurilor restrictive se regăsesc:

  • clerici conservatori care subminează libertatea fetelor și a femeilor sau care propagă ura împotriva femeilor.
  • un membru al Parlamentului iranian (Madjles) și purtătorul de cuvânt al acestuia pentru comisia culturală
  • purtătorul de cuvânt al Cartierului general pentru interzicerea răului și a dreptului, inclus pe lista UE
  • Consiliul Suprem al Revoluției Culturale, un organism care a promovat mai multe proiecte care subminează libertatea fetelor și a femeilor și discriminează minoritățile.
  • șeful pentru afaceri culturale și evoluție politică de la Radiodifuziunea Republicii Islamice Iraniene (IRIB), cotată de UE, care a difuzat mărturisiri forțate ale ostaticilor străini în timpul protestelor din 2022/2023.

Măsurile restrictive se aplică în prezent unui număr total de 204 persoane și 34 de entități. Acestea constau în înghețarea activelor, o interdicție de călătorie în UE și interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția persoanelor enumerate. De asemenea, este în vigoare o interdicție privind exporturile către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne și de echipamente de monitorizare a telecomunicațiilor.

Uniunea Europeană și statele sale membre îndeamnă autoritățile iraniene să pună capăt represiunii violente împotriva protestelor pașnice, să înceteze să mai recurgă la detenții arbitrare ca mijloc de reducere la tăcere a vocilor critice și să îi elibereze pe toți cei reținuți pe nedrept.

UE solicită Iranului să pună capăt practicii de a impune și de a executa condamnări la moarte împotriva protestatarilor, să anuleze sentințele de condamnare la moarte pronunțate, precum și să asigure un proces echitabil pentru toți deținuții. De asemenea, UE solicită Iranului să pună capăt practicii dureroase de a reține civili străini în vederea obținerii de avantaje politice.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Șapte state membre, în frunte cu Germania și Spania, își intensifică opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energiile regenerabile

Published

on

© Deutscher Bundestag

Șapte state membre UE, în frunte cu Germania, Spania și Danemarca, și-au sporit opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă, conform unei scrisori consultate de Reuters, citat de Agerpres.

Uniunea Europeană se află în proces de negociere a unor ținte mai ambițioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuțiile au ajuns în impas ca urmare a unei dispute legate de posibilitatea ca țările să-și îndeplinească obiectivele prin utilizarea ”hidrogen low-carbon”, obținut cu ajutorul energiei nucleară.

Joi, miniştrii din şapte state membre (Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriu miniştrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters.

Statele semnatare își argumentează opoziția spunând că deceniul actual va fi unul decisiv pentru limitarea schimbărilor climatice, iar energia şi hidrogenul din sursele regenerabile vor fi principalii factori care vor sta la baza reducerii emisiilor necesare pentru limitarea schimbărilor climatice. ”Noi capacităţi de energie regenerabilă pot fi instalate într-un interval scurt de timp şi la costuri competitive”, susţin țările.

11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.

Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial. 

Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.

Doar că nu toate statele îmbrățișează propunerea de a folosi energia nucleară în parcursul de decarbonizare a economiei. 

Amintim că Austria, sprijinită de Luxemburg, a atacat în justiție decizia Uniunii Europene de a include energia nucleară și gazul pe lista investițiilor ”verzi”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a decis majorarea plafonului financiar al Instrumentului european pentru pace la 7,9 miliarde de euro până în 2027

Published

on

© France Diplomatie/ Flickr

Consiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace, la 7,97 miliarde de euro (în prețuri curente) până în 2027, asigurându-se astfel că pot fi acoperite nevoile financiare suplimentare.

”Instrumentul european pentru pace a devenit în prezent o parte integrantă a sprijinului acordat de UE pentru promovarea păcii și securității la nivel mondial. Decizia de astăzi ridică plafonul financiar la peste 7,9 miliarde de euro. Asigurarea sustenabilității financiare a acestui instrument este crucială pentru sprijinul nostru nu numai pentru Ucraina, ci și pentru partenerii noștri din alte părți ale Europei, din Africa și din Orientul Mijlociu, în condițiile în care nevoile continuă să apară”, a subliniat Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, conform unui comunicat al instituției.

Această decizie pune în aplicare acordul politic la care s-a ajuns la 12 decembrie 2022, când Consiliul a decis să majoreze plafonul financiar global al EPF cu 2 miliarde de euro (în prețurile din 2018) în 2023 și să permită posibilitatea unei noi majorări într-o etapă ulterioară (până la 5,5 miliarde de euro, sump exprimată în prețurile din 2018 până în 2027).

De asemenea, Consiliul a decis să stabilească o sumă de referință financiară pentru costurile comune ale exercițiului militar de gestionare a crizelor 2023 al UE (MILEX 23) la 5 milioane de euro și să introducă o mai mare flexibilitate în colectarea și utilizarea contribuțiilor financiare din partea statelor membre și în utilizarea acestora de către facilitate.

În concluziile sale din 15 decembrie 2022, Consiliul European a reiterat dimensiunea globală a instrumentului și a salutat acordul din cadrul Consiliului din 12 decembrie 2022 de a asigura sustenabilitatea financiară a acesteia.

Instrumentul european pentru pace a fost înființat în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile de politică externă și de securitate comună (PESC) referitoare la chestiuni militare și de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională.

În special, Instrumentul european pentru pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile țărilor din afara UE și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește chestiunile militare și de apărare.

 

Continue Reading

Facebook

G78 hours ago

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Klaus Iohannis, primit de vicepreședintele și premierul Emiratelor Arabe Unite. Șeful statului a invitat companiile din Dubai la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări

ROMÂNIA9 hours ago

Ministerul Justiției lansează procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România. Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la data de 3 aprilie inclusiv

NATO10 hours ago

MApN: Un contingent de militari din Luxemburg a fost integrat în grupul de luptă al NATO din România

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

U.E.13 hours ago

Șeful diplomației UE: Pregătim o misiune civilă în R. Moldova pentru a consolida capacitatea țării împotriva amenințărilor hibride

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Traficul de persoane este un flagel global față de care Guvernul are toleranță zero. România susţine activ măsurile propuse de UE pentru combaterea acestui fenomen

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

După România, Comisia Europeană lansează un proiect-pilot și cu Bulgaria pentru o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE5 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending