Eurodeputatul Dan Motreanu a aprobat împreună cu colegii din grupul PPE din Parlamentul European documentul referitor la agricultură în Uniunea Europeană prin care popularii europeni susțin ”majorarea sumelor alocate de UE pentru agricultură, distribuția corectă a banilor între țările membre, sprijinirea tinerilor fermieri, creșterea veniturilor agricultorilor”.

Documentul a fost prezentat la Congresul european al tinerilor fermieri, unde m-am numărat printre invitați.

”Partidul Popular European (PPE) este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale”, a precizat Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Grupul PPE susține majorarea bugetului alocat pentru Politica Agricolă Comună (PAC), argumentând că ”fermierii asigură siguranța alimentară a UE”, în pofida multiplelor crize care arată că aceștia au nevoie de sprijin suplimentar.

”Vrem creșterea sprijinului pentru tinerii fermieri pentru a asigura reînnoirea generațională. Am obținut deja majorarea alocărilor pentru tinerii fermieri cu 20 de milioane de euro prin bugetul UE pe anul 2024”, amintește eurodeputatul.

Popularii europeni susțin distribuția echitabilă a banilor din PAC între țărilor UE. Parlamentul European a aprobat propunerea privind egalizarea subvențiilor PAC în toate statele membre. ”În acest fel, sumele acordate fermierilor români ar urma să crească și să fie cât mai apropiate de cele din statele din vestul si sudul Europei. M-am numărat printre inițiatorii propunerii și am avut sprijinul PPE”, anunță Motreanu.

În viziunea grupului PPE, ”fermierii trebuie să primească un preț echitabil pentru munca lor și să nu mai fie dezavantajați în relația cu marile companii comerciale”.

”Directiva de abordare a practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente a fost aprobată cu sprijinul PPE. Printre practicile comerciale interzise se numără: plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor sau refuzul contractelor scrise. Pentru ca fermierii din UE să rămână competitivi, PPE vrea condiții de concurență echitabile. Orice țară care exportă în UE trebuie să respecte aceleași reguli pe care le stabilim pentru fermierii din UE”, explică europarlamentarul.

În cele din urmă, documentul adoptat de popularii europeni stipulează că ”trecerea la economia verde trebuie susținută prin investiții în agricultura de înaltă performantă, nu prin reglementări împotriva fermierilor”.

Comisia Europeană lansează miercuri, 6 decembrie, un proiect finanțat cu 4 milioane de euro prin programul EU4Health, pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la asistență medicală pentru refugiații ucraineni și persoanele strămutate care beneficiază de protecție temporară în Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România și Slovacia.

Proiectul este sprijinit de Comisie, împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acesta se va derula pe o perioadă de 24 de luni și are ca scop consolidarea capacității sistemelor naționale de sănătate pentru a face față afluxului de persoane care fug de războiul din Ucraina și pentru a îmbunătăți accesul pacienților la sistemele naționale de sănătate în perioada de protecție temporară. Unele dintre inițiativele care vor fi desfășurate în comun de cei trei parteneri includ sprijinul acordat autorităților naționale de sănătate pentru a extinde acoperirea medicală pentru refugiați, inclusiv prin vaccinare. Integrarea lucrătorilor din domeniul sănătății strămutați din Ucraina în forța de muncă din domeniul sănătății din țările gazdă, precum și eforturile de a stabili și consolida rețelele de astfel de lucrători pentru a le permite să ofere asistența medicală specifică de care au nevoie refugiații sunt, de asemenea, priorități ale proiectului.

Acest proiect reprezintă un alt pas important pentru a cimenta cooperarea UE-Ucraina în domeniul sănătății, după ce Comisia și Ministerul Sănătății din Ucraina au semnat un Acord de cooperare în domeniul sănătății în iunie 2023.

Peste șapte din zece români sunt de părere că România nu ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană (70,3%) și din Alianța Nord-Atlantică (77,3), însă aproape 20%, respectiv 25%, consideră că țara noastră ar trebui să se retragă din NATO, respectiv UE, relevă datele unui sondaj de opinie INSCOP Research, realizat la comanda New Strategy Center. În același timp, un sondaj Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European cu șase luni înainte de alegerile europene arată că 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, iar 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Prin comparație cu un sondaj similar realizat de INSCOP în luna martie, se observă o diminuare a susținerii apartenenței europene și euro-atlantice a României. În urmă cu nouă luni, trei sferturi dintre români se opuneau ideii ieșirii României din Uniunea Europeană (76,8%), iar patru din cinci români erau împotriva ieșirii din NATO (80%).

“În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele”, a spus George Scutaru, director general New Strategy Center, în contextul sondajului INSCOP publicat miercuri, 6 decembrie.

“Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în România ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a adăugat Scutaru.

Principalele date reieșite din sondajul INSCOP:

Vinovatul pentru războiul din Gaza

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.

Câștigătorul războiului din Ucraina

34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.

Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina

64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.

Temeri cu privire la războiul din Ucraina

Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia  a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.

Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina

53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.

Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina

29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie.  20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.

Țara care reprezintă un pericol pentru România

Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

Ieșirea din Uniunea Europeană

25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Ieșirea din NATO

18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.

Trimiterea de trupe NATO în România

57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.

Atitudine personală în cazul unui război

În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.