Connect with us

U.E.

UE va impune sancțiuni fără precedent în sectorul gazelor din Rusia

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană va impune sancțiuni fără precedent asupra sectorului profitabil al gazelor naturale din Rusia, marcând o măsură semnificativă care ar putea secătui sute de milioane de euro din visteria Moscovei, potrivit anunțului făcut de președinția belgiană a Consiliului UE. Această decizie, la care au ajuns joi dimineață ambasadorii UE, vine după săptămâni de opoziție dură din partea Germaniei și Ungariei cu privire la diferite părți ale celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni în contextul războiului din Ucraina, relatează Politico.

Noile sancțiuni nu vor afecta majoritatea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Rusiei către UE. În schimb, acestea vor interzice porturilor din UE să revândă GNL rusesc după sosirea acestuia și vor bloca finanțarea terminalelor de GNL rusești planificate pentru Arctica și Marea Baltică.

Aceasta reprezintă o schimbare notabilă pentru UE, care a lăsat anterior gazul rusesc nesancționat, în ciuda faptului că a impus interdicții stricte asupra exporturilor de petrol și cărbune după invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022. Dovezile din ce în ce mai numeroase că eforturile occidentale de a reduce veniturile din combustibili fosili ale Moscovei au fost insuficiente au sporit presiunea pentru a viza gazul.

Procesul de negociere a fost o provocare. Ungaria a amenințat cu dreptul de veto asupra pachetului, opunându-se majorității sancțiunilor suplimentare impuse Rusiei în domeniul energiei, ceea ce era de așteptat. Cu toate acestea, opoziția Germaniei, care i-a surprins pe mulți, nu a avut legătură cu gazul, ci s-a axat pe noile obligații pentru exportatorii UE de a nu vinde bunuri Rusiei, după cum a explicat cancelarul Olaf Scholz.

În prezent, „clauza de interzicere a exportului către Rusia” se aplică doar armelor de foc, articolelor pentru câmpul de luptă și bunurilor cu dublă utilizare cu aplicații atât militare, cât și civile. Germania s-a temut că extinderea acestei clauze pentru a acoperi mai multe produse civile ar avea un impact grav asupra întreprinderilor mici.

Berlinul a argumentat că întreprinderile mai mici, orientate spre export, ar putea renunța la unele afaceri în Asia sau în Orientul Mijlociu, temându-se de posibile încălcări ale sancțiunilor din partea subsidiarelor sau a clienților lor din cauza dificultății de a urmări întregul lanț de aprovizionare. „Este vorba despre economia germană”, a declarat un diplomat. „Ei sunt foarte îngrijorați”.

În cele din urmă, negociatorii au abordat preocupările Germaniei prin eliminarea clauzei, în așteptarea unui studiu suplimentar al efectelor sale potențiale. Ungaria a sprijinit interdicțiile privind GNL după ce a primit asigurări că extinderea centralei sale nucleare Paks II, susținută de Rusia, nu va fi sancționată.

În ciuda succesului sancțiunilor privind GNL, negociatorii încă dezbat o altă propunere de extindere a sancțiunilor rusești la Belarus, care servește drept ușă de acces pentru ca bunurile sancționate să ajungă în Rusia. Această chestiune va fi discutată în continuare joi după-amiază. Germania și Franța au blocat aceste planuri din cauza preocupărilor legate de impactul lor asupra vânzărilor de bunuri de lux.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, UE și-a redus dependența de gazul rusesc cu aproximativ două treimi. Cu toate acestea, blocul a continuat să importe și să revândă GNL rusesc, care este livrat în stare lichidă super-răcită, stârnind stânjeneală pe măsură ce încearcă să reducă fondurile de război ale Kremlinului. Spania, Franța și Belgia au fost cei mai mari cumpărători de GNL rusesc anul trecut.

Deși GNL rusesc a reprezentat doar 5% din consumul de gaz al UE în 2023, acesta a generat totuși profituri de aproximativ 8 miliarde de euro pentru Kremlin. Noul acord va afecta probabil doar aproximativ un sfert din această sumă, deoarece nu interzice importurile directe în UE. Cu toate acestea, sancțiunile vor forța Rusia să își revizuiască modelul de afaceri în domeniul GNL, în special în ceea ce privește livrările trimise către Asia prin Europa. Acum, Rusia va trebui probabil să redirecționeze aceste transporturi prin Marea Arctică, ceea ce va necesita spărgătoare de gheață specializate, care sunt în număr limitat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

Published

on

© European Union - Source : EP

Consiliul UE a decis astăzi să prelungească până la 27 iulie 2025 măsurile restrictive în contextul sprijinului militar al Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii. Măsurile restrictive existente vor continua să fie revizuite anual.

În prezent, regimul de sancțiuni se aplică unui număr de 12 persoane și nouă entități.

Cei vizați sunt supuși unei înghețări a activelor, iar furnizarea de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, către aceștia sau în beneficiul lor este interzisă. De asemenea, persoanele fizice listate au interdicție de călătorie în UE.

În concluziile sale din 21 și 22 martie 2024, Consiliul European a solicitat terților, inclusiv Iranului, să înceteze imediat furnizarea de sprijin material pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European și-a reiterat angajamentul de a lua măsuri restrictive suplimentare împotriva Iranului, în special în legătură cu vehiculele aeriene fără pilot (UAV) și rachetele. În final, Consiliul European a reiterat că UE rămâne pe deplin angajată să contribuie la de-escaladarea și securitatea în regiune.

Pe 14 mai 2024, Consiliul a extins domeniul de aplicare al cadrului UE pentru măsuri restrictive în contextul sprijinului militar al Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a acoperi atât dronele, cât și rachetele, precum și sprijinul programului iranian de drone și rachete pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii.

Mai mult, Consiliul a interzis exportul unor componente suplimentare utilizate în dezvoltarea și producția de UAV-uri din UE către Iran.

Pe 31 mai și 24 iunie, Consiliul a inclus pe listă șase persoane și patru entități în cadrul acestui cadru.

Continue Reading

U.E.

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

Published

on

© European Union, 2024

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a fost un candidat proeminent în ultimele luni pentru funcția de secretar general al NATO, însă reputația sa fermă împotriva Rusiei i-a redus șansele pentru ocuparea acestei poziții. Statele membre NATO, în special cele din Uniunea Europeană, au considerat că numirea unui lider baltic ar transmite un mesaj prea puternic președintelui rus Vladimir Putin. În plus, posibilitatea unei schimbări în conducerea SUA și impactul potențial al revenirii lui Donald Trump au fost factori suplimentari care au influențat decizia finală. Kallas a acceptat situația și l-a susținut pe olandezul Mark Rutte pentru poziția de șef al NATO. Observatorii cred că această retragere a fost parte a unui acord care i-a deschis calea pentru a deveni Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, relatează DW

Prioritățile de politică externă ale Kajei Kallas

Experții consideră că Kallas este potrivită pentru perioada actuală, având în vedere accentul pe întărirea apărării împotriva Rusiei. Fiind prim-ministru al Estoniei, o fostă republică sovietică, și având o mamă deportată în copilărie în Siberia, Kallas este conștientă de consecințele unei înfrângeri a Ucrainei în fața Rusiei. Prioritatea sa principală va fi pregătirea Europei pentru a preveni incursiunile teritoriale viitoare ale Rusiei.

Războiul din Ucraina a evidențiat vulnerabilitățile Europei, cum ar fi producția insuficientă de muniție și lacunele legate de capabilitățile de supraveghere prin satelit. În acest sens, Kallas a propus împrumuturi comune ale UE pentru a finanța extinderea capabilităților de apărare. Deși Franța susține ideea, va fi mai dificil să convingă statele fiscal prudente, precum Germania.

Provocări și viziuni de politică externă

Există îngrijorări legate de posibile conflicte de competențe în cadrul blocului și dacă concentrarea noului Înalt Reprezent pe Rusia ar putea umbri activitatea viitorului șef al NATO, Mark Rutte. În martie, Kallas a clarificat că, în termeni de criză militară, NATO este responsabilă cu gestionarea situației, dar îmbunătățirea industriei de apărare este și un domeniu în care UE are un rol de jucat.

Provocarea majoră a Kajei Kallas va fi definirea viziunii sale de politică externă în relațiile cu Iran, China și Orientul Mijlociu. Kristi Raik, director adjunct la ICDS, a declarat că Kallas va avea o viziune critică asupra Chinei și Iranului, evaluându-le în funcție de legăturile lor cu Moscova. Raik a adăugat că aceasta va pune accent pe promovarea unei ordini mondiale multilaterale și bazate pe reguli, ceea ce este de așteptat pentru cineva dintr-un stat mic. „Ea provine dintr-un stat mic, așa că este foarte firesc să pună un accent puternic pe o ordine bazată pe reguli, în care acordurile internaționale sunt valide și normele respectate.”

În mai, Estonia a votat pentru o rezoluție a ONU care a promovat statutul Palestinei la membru cu drepturi depline. „Kallas personal nu a fost vehementă cu privire la alte chestiuni de politică externă în afară de Rusia”, a adăugat Merili Arjakas de la ICDS. „În orice caz, totul se va reduce la ceea ce decide UE în ansamblu cu privire la chestiunile majore de politică externă.”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarii Adina Vălean și Virginijus Sinkevičius i-au adus la cunoștință președintei Ursula von der Leyen decizia de a demisiona din executivul european pentru a ocupa locurile în Parlamentul European.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, efectul demisiilor comisarului Adina Vălean și comisarului Virginijus Sinkevičius va fi cu data de 15, respectiv 16 iulie.

Pentru a asigura continuitatea activității Comisiei, președinta a decis să îi atribuie temporar vicepreședintelui executiv  Maroš Šefčovič responsabilitățile pentru mediu, ocean și pescuit, pe lângă obligațiile legate de Pactul verde european și de relațiile interinstituționale și prospectivă.

Din același motiv, președinta a decis, de asemenea, să atribuie temporar responsabilitățile pentru transport comisarului Wopke Hoekstra, în plus față de portofoliul său actual axat pe acțiuni climatice.

Președinta a informat, de asemenea, Parlamentul European și Consiliul cu privire la aceste modificări temporare.

Săptămâna trecută, Adina Vălean și-a prezentat la sediul Reprezentanței Comisiei Europene din România bilanțul celor cinci ani de mandat în funcția de comisar european pentru Transporturi, asumat în 2019, înainte de a-și prelua prerogativele de eurodeputat, funcție pe care a mai deținut-o în trecut.

Citiți și: Adina Vălean prezintă bilanțul mandatului de comisar european pentru Transporturi: România a primit 12 miliarde de euro pentru acest sector, un coridor nou de transport. Portul Constanța, poartă de intrare în UE pentru mărfurile din Asia

Aceasta a fost membră a Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderare României la Uniunea Europeană, a fost vicepreședinte al acestei instituții între 2014 și 2017 și a făcut parte din comisii importante precum cea pentru industrie, cercetare și energie, sau cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, pe aceasta din urmă prezidând-o în perioada 2017-2019.

Parlamentul European recent ales se reunește săptămâna aceasta într-o sesiune plenară de constituire în care își va alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate, va decide cine sunt cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori și va hotărî dacă aprobă sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ6 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski și-a stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să aibă toate elementele unui nou plan de pace

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ministrul german de externe începe o vizită în Africa de Vest: Răspândirea instabilității în regiune va avea un impact direct asupra securității în Europa

U.E.9 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

U.E.10 hours ago

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

ROMÂNIA10 hours ago

Sebastian Burduja dă asigurări că Ministerul Energiei face tot ”posibilul pentru a menține sistemul energetic stabil și sigur” și sugerează populației o serie de măsuri pentru a evita supraîncărcarea rețelei

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul a semnat cu Google un memorandum pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a României și a obiectivelor Deceniului Digital al Europei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

ROMÂNIA13 hours ago

Sebastian Burduja va discuta cu omologii din UE despre rolul energiei geotermale în mixul energetic european și implementarea cadrului politic privind energia în 2030

ROMÂNIA13 hours ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

SUA15 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO4 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending