Connect with us

U.E.

UE va îngheța activele președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului de externe Serghei Lavrov

Published

on

Photo collage @ Kremlin/MFA Russia

Uniunea Europeană a convenit să înghețe activele președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului de externe Serghei Lavrov, alături de alte sancțiuni, potrivit ministrului leton de externe, Edgars Rinkevics.

Ministrul leton de externe Edgars Rinkevics a declarat vineri, într-un Tweet, că miniștrii de externe ai UE „au adoptat al doilea pachet de sancțiuni” și a adăugat că „înghețarea activelor îi include pe președintele Rusiei și pe ministrul său de externe”.

El a precizat că UE intenționează să pregătească un al treilea pachet de sancțiuni.

“UE a decis astăzi să îi sancționeze pe Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și pe Serghei Lavrov, ministrul afacerilor externe al Federației Ruse. De asemenea, Consiliul a convenit asupra unui pachet suplimentar de măsuri individuale și economice care să includă și Belarus, pentru a răspunde agresiunii militare neprovocate și nejustificate desfășurate de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, a anunțat și Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe/CAE de astăzi, 25 februarie, a avut ca scop abordarea efectelor agresiunii militare ilegale, neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, în continuarea discuțiilor liderilor europeni de la Consiliul European de joi, în vederea adoptării unui pachet substanțial, robust și cuprinzător de sancțiuni la adresa Rusiei, așa cum a fost decis politic de liderii europeni la reuniunea la nivel înalt de ieri, la care a participat și Președintele României Klaus Iohannis. 

Rusia a lansat joi o invazie cu mijloace terestre, aeriene şi maritime în urma declaraţiei de război a preşedintelui Vladimir Putin, care a declanşat cel mai mare atac militar împotriva unui stat european de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Decizia de a îngheța activele lui Putin și Lavrov indică faptul că puterile occidentale se îndreaptă spre măsuri fără precedent pentru a încerca să oprească invazia brutală a vecinului Rusiei și un război major în Europa.

În acest sens, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a menționat vineri, într-o conferință de presă, înaintea reuniunii miniștrilor de externe din statele membre, că UE va continua să impună sancțiuni Rusiei în funcție de evoluția situației din Ucraina.  De asemenea, oficialul european a fost întrebat dacă sancțiunile pregătite deja sunt suficiente. 

„Nu, cu siguranță, nu este suficient. Trebuie să continuăm să urmărim ceea ce se întâmplă și vom continua să pregătim sancțiuni, dacă va fi necesar, în funcție de comportamentul Rusiei. Haideți să fim serioși. Ne confruntăm cu o invazie în toată regula a unei țări de către o altă țară. Nu este o operațiune a forțelor speciale, așa cum Rusia vrea să ne facă să credem. Este o invazie în toată regula, cu bombardamente, ucideri de civili, cu confruntări între două armate. Acesta este cel mai rău lucru care s-a întâmplat în Europa – permiteți-mi să spun – de la sfârșitul Războiului Rece. Și nimeni nu știe ce se va întâmpla după aceea. Nimeni nu știe care sunt adevăratele intenții ale lui Putin. Haideți să ne concentrăm asupra acestei probleme. Uniunea Europeană își prezintă toate capacitățile cu un pachet puternic de sancțiuni care, pentru prima dată, va include personalități de acest nivel”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE.

Liderii statelor membre UE, întruniți joi într-o reuniune de urgență, au convenit „asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei sancțiuni masive și severe” ca urmare a „agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei”.

Sancțiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum și controlul și finanțarea exporturilor, politica de vize, listările adiționale ale unor persoane și entități, precum și noi criterii de listare. Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea și adoptarea de urgență a unui pachet suplimentar de sancțiuni individuale și economice, care va include, de asemenea, și Belarus.

Liderii europeni au convenit, totodată, că Uniunea Europeană va continua să coopereze strâns cu vecinii săi și au reiterat sprijinul necondiționat și angajamentul față de suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și ale Georgiei. Uniunea Europeană va continua coordonarea strânsă cu partenerii și aliații săi în cadrul ONU, OSCE, NATO și G7.

Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte planuri de contingență, inclusiv în domeniul energiei.

În contextul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a susținut necesitatea continuării coordonării strânse a reacțiilor și a abordărilor UE, alături de parteneri și aliați, concomitent cu o comunicare publică coerentă și unitară pentru a spori potențialul de descurajare al sancțiunilor, informează un comunicat.

Ministrul român de externe a amintit, de asemenea, sprijinul umanitar acordat Ucrainei de România, precum și sprijinul acordat altor parteneri internaționali pentru evacuarea prin România a unor cetățeni străini aflați în Ucraina.

Totodată, oficialul român a menționat importanța sprijinirii în actualul context și a celorlalți parteneri estici, în special Republica Moldova și Georgia, a căror reziliență trebuie consolidată, precum și susținerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială a celor două state.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a provocat un scandal marţi, la Berlin, atunci când a acuzat Israelul că a comis un „Holocaust” împotriva palestinienilor, transmite Reuters.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, Abbas s-a referit la o serie de incidente istorice în care palestinieni au fost ucişi de israelieni în războiul din 1948 care a însoţit crearea statului Israel, dar şi în anii următori, scrie Digi24.

„Din 1947 până în ziua de astăzi Israelul a comis 50 de masacre în sate şi oraşe palestiniene, în Deir Yassin, Tantura, Kafr Qasim şi multe altele, 50 masacre, 50 de Holocausturi”, a spus Mahmoud Abbas.

Remarcile sale au fost făcute în răspunsul către un jurnalist care întrebase dacă liderul palestinian va prezenta scuze Israelului la marcarea a 50 de ani de la atacul comis de terorişti palestinieni asupra unor sportivi israelieni participanţi la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

Acest eveniment sportiv a fost umbrit de producerea unui atentat terorist. Pe 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni din gruparea Septembrie Negru au pătruns în satul olimpic, unde au omorât doi membri ai echipei Israelului şi au luat nouă ostatici (opt sportivi şi antrenori israelieni şi un ofiţer de poliţie german), care au fost ucişi ulterior.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat încheiată conferinţa de presă imediat după răspunsul lui Mahmoud Abbas la întrebarea care fusese anterior anunţată drept ultima.

Olaf Scholz s-a declarat „profund dezgustat” de declarațiile „scandaloase” ale președintelui palestinian Mahmoud Abbas.

„Pentru noi germanii în special, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă şi inacceptabilă. Condamn orice încercare de negare a crimelor Holocaustului”, a scris cancelarul german, pe Twitter.

La rândul său, premierul israelian Yair Lapid a reacţionat imediat.

„Mahmoud Abbas, care acuză Israelul de comiterea a 50 de Holocausturi în timp ce el se află pe pământ german, este nu doar o ruşine morală, ci şi o monstruoasă minciună. Şase milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, inclusiv un milion şi jumătate de copii evrei. Istoria nu îl va ierta niciodată” a scris șeful guvernului israelian pe Twitter.

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil pentru combaterea antisemitismului, a scris pe Twitter că declaraţia liderului palestinian este „inacceptabilă”.

„Declarația lui Mahmoud Abbas este inacceptabilă. Holocaustul este o pată de neşters în istoria Europei. Distorsionarea Holocaustului este periculoasă. Alimentează antisemitismul şi are un efect coroziv asupra democraţiei”, a subliniat comisarul european.

Ca răspuns la furtuna de critici, Mahmoud Abbas a emis și el o declarație în care a numit Holocaustul Germaniei naziste, în care au fost uciși șase milioane de evrei, „cea mai odioasă crimă din istoria omenirii moderne”.

El a spus că observația sa nu are scopul de a nega singularitatea Holocaustului, ci de a evidenția „crimele și masacrele comise împotriva poporului palestinian de la Nakba de către forțele israeliene”.

Nu este prima dată când Mahmoud Abbas face remarci controversate despre Holocaust. În 2018, el a spus că uciderea a circa 6 milioane de evrei de către Germania nazistă nu a fost provocată de antisemitism în sine, ci a fost cauzată de poziţia socială a evreilor, mulţi dintre ei fiind creditori, ceea ce ar fi dus la răspândirea ideii că evreii sunt persoane avare. Abbas a prezentat ulterior scuze.

Comentariile liderului palestinian urmează unor luni de tensiuni şi chiar unui scurt conflict în această lună, în timpul căruia 49 de oameni au fost omorâţi în Fâşia Gaza, când Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene ca răspuns la ceea ce a numit o ameninţare iminentă din partea grupării palestiniene Jihadul Islamic. Aceasta a ripostat cu lansarea a aproximativ 1.000 de rachete.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

Published

on

© European Union

Joi, 18 august, va avea loc la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina, care va fi condusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, sprijinit de Reprezentantul Special al UE, Miroslav Lajčák. Vor participa președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, potrivit comunicatului oficial. 

Reuniunea va începe la ora 10:30 și se va axa pe calea de urmat în cadrul dialogului și pe obținerea unui acord de normalizare cuprinzător. De asemenea, se vor aborda chestiuni actuale și se va urmări atenuarea tensiunilor actuale de pe teren. Înaltul Reprezentant va avea, de asemenea, întâlniri separate cu fiecare lider.

La sfârșitul reuniunii, Înaltul Reprezentant va susține o declarație de presă.

În urmă cu două săptămâni, Josep Borrell i-a invitat la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Letonia intenţionează să-şi înăsprească în continuare regulile de emitere şi reînnoire a permiselor de şedere pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Permisele de şedere temporară eliberate cetăţenilor ambelor ţări în general nu vor mai fi reînnoite în viitor. Vor fi nişte excepţii rare”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins marţi după o reuniune a guvernului.  

Ministrul de interne Kristaps Eklons a sugerat că permisele de rezidenţă permanentă pentru membri de familie, de exemplu, ar trebui eliberate numai după ce ei au trecut cu succes un test de limba letonă.

Deciziile finale cu privire la noile reglementări urmează să fie luate de guvern în curând.

Citiți și: Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

Letonia a suspendat deja acordarea permiselor de şedere pentru ruşi şi belaruşi ca reacţie la invazia Ucrainei de către Rusia şi de asemenea a revocat aproape 1.000 de permise.

Potrivit autorităţii de migraţie, peste 9.000 de cetăţeni ruşi au în prezent permise de şedere temporară în Letonia. În plus, există aproximativ 37.000 de ruşi cu permise de rezidenţă permanentă.

Letonia se învecinează cu Rusia şi Belarus, aliatul Moscovei, şi o minoritate rusă importantă trăieşte în statul baltic.

Reamintim că Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL18 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE3 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO4 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.4 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending