Connect with us

U.E.

UE va lansa din 2019 proiecte-pilot pentru crearea de universități europene, care vor permite obținerea unei diplome combinând studii în mai multe state membre

Published

on

Uniunea Europeană va lansa în anul 2019 proiecte-pilot pentru crearea de universități europene, rețele de instituții de învățământ superior care vor permite obținerea unei diplome combinând studii în mai multe state membre UE, a precizat marți Comisia Europeană și președinția bulgară la Consiliul Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

La capătul unei reuniuni la Bruxelles a celor 28 de miniştri ai educaţiei, Executivul european a anunţat că vrea ”să lanseze proiecte-pilot în 2019 şi în 2020 în cadrul Programului Erasmus +”.

Punerea deplină în aplicare a iniţiativei ar urma să aibă loc în 2021, după experienţa proiectelor-pilot şi odată cu viitorul cadrul bugetar multianual al UE.

Aceste universităţi europene, care ar regrupa instituţii deja existente, ”ar permite întărirea cooperării transfrontaliere prin strategii instituţionale pe termen lung”, a subliniat Comisia Europeană.

”Ele ar încuraja inovaţia şi excelenţa, ar spori mobilitatea studenţilor şi profesorilor şi al facilita învăţarea de limbi străine. Competitivitatea învăţământului superior european ar urma de asemenea să fie întărită”, a completat Executivul european.

În toamnă va fi lansată o licitaţie pentru a începe definirea caietului de sarcini, iar patru proiecte ar putea apărea din toamna lui 2019. Obiectivul este de a avea aproximativ 20 de astfel de universităţi până în 2024.

Crearea unor reţele universitare europene face parte din propunerile preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru relansarea UE, fiind susţinută de cele 28 de state membre la summitul social de la Goteborg din noiembrie 2017.

Reţelele s-ar putea crea prin afinităţi geografice, academice (excelenţa într-o materie) sau tematice (energie, lupta împotriva încălzirii climatice etc).

O reţea trebuie să aibă cel puţin trei ţări implicate şi să regrupeze între trei şi şase instituţii de învăţământ.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Cancelarul German Angela Merkel: ”Europa cu adevărat unită” include Balcanii de Vest

Published

on

© EU Council

”Europa va fi cu adevărat unită, doar atunci când toate țările din Balcanii de Vest se vor alătura Uniunii Europene”, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, realtează Politico.

Observațiile cancelarului german au reprezentat o reiterare a angajamentului Berlinului pentru extinderea Uniunii Europene, idee care este nepopulară în raport cu unele guverne din alte state membre și cu mulți alegători din Europa de Vest. În acest context președintele francez, Emmanuel Macron, a atins în ultimii ani o notă deosebit de sceptică cu privire la această extindere.

Reamintim că la ultimul summit al liderilor europeni de la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat intransigența în a refuza o extindere a Uniunii Europene în contextul eșecului negocierilor între liderii celor 28 de state membre pentru repartizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor, insucces pe care liderul de la Elysee îl pune pe seama liderilor PPE.

Citiți și: Emmanuel Macron îi avertizează pe liderii PPE, învinuindu-i de eșecul negocierilor de la Bruxelles: Nu ne putem înțelege în 28, așa că voi refuza orice extindere a Uniunii Europene

Angela Merkel a oferit aceste declarații în cadrul unui eveniment din Ungaria, marcând 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

“Dacă observi lucrurile dintr-o perspectivă geostrategică și te uiți și la hartă, atunci Europă cu adevărat unită va exista doar cu statele din Balcanii de Vest”, a declarat Merkel reporterilor din orașul de frontieră Sopron.

Șase state din Balcanii de Vest nu sunt membre ai Uniunii Europene, iar Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Albania sunt țări candidate oficiale pentru aderarea la UE, în timp ce Bosnia-Herțegovina și Kosovo sunt clasificate drept „potențiali candidați”.

Atât Serbia, cât și Muntenegru sunt angajați în discuții pentru aderare de ani buni. Miniștrii UE au decis, în iunie, să amâne o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania până în octombrie, cel puțin. 

Continue Reading

U.E.

Brexit fără acord. Guvernul britanic vrea să pună capăt imediat libertății de circulație a cetățenilor UE la 31 octombrie

Published

on

Guvernul britanic condus de prim-ministrul Boris Johnson a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie, anunță France Presse și Press Asocciation, citate de Agerpres, decizie care a provocat îngrijorări în printre cetățenii europeni prezenți în Regatul Unit, care sunt prinși într-un mediu politic ostil, anunță The Guardian.

”Libera circulaţie aşa cum există acum se va termina pe 31 octombrie, când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană”, a declarat însă luni o purtătoare de cuvânt din Downing Street într-un briefing de presă.

”Spre exemplu, vom introduce imediat reguli mai stricte în materie de infracţionalitate pentru persoanele care intră în Marea Britanie”, a menţionat ea, precizând că detaliile altor modificări sunt ”în curs de elaborare” şi vor fi stabilite de premierul Johnson şi ministrul de interne Priti Patel.

Purtătoarea de cuvânt a insistat că cetăţenii UE rezidenţi actualmente în Regatul Unit nu vor fi împiedicaţi să reintre în ţară după ce vor călători în străinătate, deşi nu este clar cum vor fi întreprinse controalele.

Sistemul care le permite cetăţenilor UE să solicite statutul de rezident permanent nu va fi modificat, iar cei două milioane de europeni care nu au finalizat încă acest demers nu vor fi împiedicaţi să intre în Marea Britanie de sfârşitul libertăţii de circulaţie, a indicat ea.

Fostul prim-ministru Theresa May, căruia Boris Johnson i-a succedat pe 24 iulie, avea în vedere o ”perioadă de tranziţie” până la finalul anului 2020, perioadă în care Regatul Unit va fi continuat să aibă aceleași obligații ca și o țară a Uniunii Europene, respectând astfel prevederile acordului de retragere negociat cu UE27, anunță Politico Europe.

Acordul a fost respins de Camera Comunelor de trei ori, motiv pentru care Boris Johnson a invocat redschiderea negocierilor în vederea stabilirii altor condiții, chestiune respinsă în repetate rânduri de Bruxelles.

Speculațiile legate de încetarea imediată a liberei circulații în contextul unui Brexit fără acord, care implică și lipsa unei perioade de tranziție luată în considerare de Administrația May au provocat îngrijorări în rândul celor 2.6 milioane de cetățeni europeni care nu au aplicat încă pentru statutul de ”rezident permanent” (settled status), cărora le va fi dificil să dovedească că locuiesc în Regatul Unit legal.

Potrivit unei statistici oficiale publicate de Ministerul britanic de Interne, peste 1.000.000 de cetățeni din UE au aplicat, până la 31 iulie 2019, pentru a primi statut de rezidență în Regatul Unit, cei mai mulți dintre aceștia fiind polonezi, români și italieni.

La începutul lui august, Boris Johnson a anunţat un proiect de emitere de vize în procedură accelerată vizând să atragă ”cele mai bune creiere” şi să permită astfel ţării sale ”să continue să fie o superputere ştiinţifică” după ieşirea din UE.

El a promis de asemenea să protejeze drepturile cetăţenilor europeni instalaţi în Marea Britanie, pentru ca aceştia să poată trăi în continuare în această ţară chiar şi în cazul unui Brexit fără acord.

Continue Reading

RUSIA

Emmanuel Macron a acceptat invitația lui Vladimir Putin. Liderul francez va merge la Moscova, la 9 mai 2020, pentru a marca 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste

Published

on

© Kremlin

Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat luni că va efectua o vizită la Moscova în luna mai a anului 2020 pentru a asista la celebrarea a 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste.

În cadrul unei întrevederi cu omologul rus Vladimir Putin, desfășurată într-un cadru cordial la reședința de vară a șefului statului francez, Macron a făcut cunoscut acest lucru după ce, într-o convorbire telefonică din luna iulie, a acceptat invitația președintelui Rusiei de a participa la parada anuală de la Moscova care sărbătorește victoria aliată împotriva Germaniei hitleriste.

Franța este, din punct de vedere istoric, unul dintre partenerii noștri cheie în Euroap și în lume. Împreună cu Franța, am fost victorioși în lupta împotriva nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial și sunt recunoscător președintelui (n.r. – Emmanuel Macron) pentru că a acceptat invitația de a marca acest lucru anul viitor la 9 mai”, a spus, în context, Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Rusia acordă cea mai mare importanţă acestor ceremonii, care au fost boicotate de occidentali după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova.

În fiecare an, la 9 mai, Rusia marchează, printr-o amplă și fastuoasă paradă militară, Ziua Victoriei Aliaților prin capitularea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, zi în care europenii celebrează Ziua Europei, consacrată astfel în urma Declarației Schuman de la 9 mai 1950.

De altfel, cu ocazia festivităților din 2020, președintele rus l-a invitat la Moscova și pe președintele american Donald Trump.

Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Pe de altă parte, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, celebrează Ziua Victoriei în ziua de 8 mai, întrucât la 7 mai 1945 a fost semnat primul act de capitulare necondiţionată a Germaniei, la Reims.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending