COMISIA EUROPEANA
UE va pune capăt dependenței sale de energia din Rusia până în 2027, anunță Comisia Europeană
Published
2 weeks agoon

UE va pune capăt dependenței de energia rusă prin oprirea importului de gaze și petrol din Rusia și prin eliminarea treptată a energiei nucleare rusești, asigurând în același timp aprovizionarea cu energie și prețuri stabile la energie în întreaga Uniune, a anunțat marți Comisia Europeană, prezentând Foaia de parcurs REPowerEU, care deschide calea pentru a asigura independența energetică deplină a UE față de Rusia, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În pofida progreselor semnificative înregistrate în cadrul planului REPowerEU și prin intermediul sancțiunilor de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2024 UE a înregistrat o redresare a importurilor de gaze din Rusia. Prin urmare, sunt necesare acțiuni mai coordonate, deoarece dependența excesivă a UE de importurile de energie din Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității.
“Războiul din Ucraina a expus cu brutalitate riscurile de șantaj, constrângere economică și șocuri ale prețurilor. Prin REPowerEU, ne-am diversificat aprovizionarea cu energie și am redus drastic dependența anterioară a Europei de combustibilii fosili din Rusia. Acum este momentul ca Europa să își întrerupă complet legăturile energetice cu un furnizor nefiabil. Iar energia care vine pe continentul nostru nu ar trebui să plătească pentru un război de agresiune împotriva Ucrainei. Datorăm acest lucru cetățenilor noștri, întreprinderilor noastre și curajoșilor noștri prieteni ucraineni”, a declarat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.
Today, we take an important step towards Europe’s energy independence.
With our Roadmap, we will complete the phasing out of all remaining Russian energy into our Union.
While ensuring stable supplies for businesses and consumers.
This is REPowerEU in action ↓
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 6, 2025
Foaia de parcurs stabilește o eliminare treptată a petrolului, gazelor și energiei nucleare din Rusia de pe piețele UE, care va avea loc într-un mod coordonat și sigur pe măsură ce avansăm în tranziția noastră energetică. Măsurile au fost concepute pentru a menține securitatea aprovizionării cu energie a UE, limitând în același timp orice impact asupra prețurilor și piețelor.
Începând din 2025, se preconizează că aprovizionarea cu GNL la nivel mondial va crește rapid, în timp ce cererea de gaze va scădea. Odată cu punerea în aplicare deplină a cadrului de tranziție energetică și a Planului de acțiune pentru o energie la prețuri accesibile, se preconizează că UE va înlocui până la 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, ceea ce înseamnă o scădere a cererii cu 40-50 de miliarde de metri cubi până în 2027. În același timp, se preconizează că, până în 2028, capacitățile de GNL vor crește cu aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă de cinci ori mai mult decât importurile actuale ale UE de gaze din Rusia.
Foaia de parcurs de astăzi va fi urmată de propuneri legislative din partea Comisiei luna viitoare.
O eliminare treptată coordonată și treptată a aprovizionării cu energie din Rusia
Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că eliminarea treptată la nivelul UE a importurilor de energie din Rusia va fi treptată și bine coordonată în întreaga Uniune. Acestora li se va cere să pregătească planuri naționale până la sfârșitul acestui an, stabilind modul în care vor contribui la eliminarea treptată a importurilor de gaze, energie nucleară și petrol din Rusia.
Toate măsurile vor fi însoțite de eforturi continue de accelerare a tranziției noastre energetice și de diversificare a aprovizionării cu energie, inclusiv prin agregarea cererii de gaze și printr-o mai bună utilizare a infrastructurii, pentru a elimina riscurile la adresa securității aprovizionării și a stabilității pieței.
În ceea ce privește gazul, viitoarele propuneri vor îmbunătăți transparența, monitorizarea și trasabilitatea gazului rusesc pe piețele UE. În mod esențial, vor fi prevenite noi contracte cu furnizorii de gaze din Rusia (conducte și GNL), iar contractele spot existente vor fi oprite până la sfârșitul anului 2025. Această măsură va asigura faptul că, până la sfârșitul acestui an, UE va fi redus cu o treime livrările rămase de gaz rusesc. Comisia va propune, de asemenea, oprirea tuturor importurilor rămase de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.
În cadrul foii de parcurs, Comisia va prezenta, de asemenea, noi acțiuni pentru a aborda problema flotei din umbră a Rusiei care transportă petrol. În ceea ce privește energia nucleară, propunerile care vor veni luna viitoare vor include măsuri privind importurile rusești de uraniu îmbogățit, precum și restricții privind noile contracte de aprovizionare semnate de Agenția de Aprovizionare a Euratom (ESA) pentru uraniu, uraniu îmbogățit și alte materiale nucleare provenite din Rusia. De asemenea, se are în vedere o inițiativă europeană privind valea radioizotopilor pentru a asigura aprovizionarea UE cu radioizotopi medicali prin creșterea producției proprii.
Contextul
Foaia de parcurs se bazează pe răspunsul imediat al UE pentru a aborda consecințele invadării ilegale a Ucrainei de către Rusia, planul REPowerEU, introdus în mai 2022. Planul a confirmat hotărârea UE de a renunța la energia din Rusia, accelerând în același timp introducerea energiei din surse regenerabile și îmbunătățind economiile de energie și eficiența energetică.
Măsurile luate până în prezent au redus volumele de gaze rusești importate de la 150 de miliarde de metri cubi în 2021 la 52 de miliarde de metri cubi în 2024 – ponderea importurilor de gaze din Rusia scăzând de la 45 % la 19 %. Toate importurile de cărbune din Rusia au fost interzise prin sancțiuni; importurile de petrol au scăzut de la 27 % la începutul anului 2022 la 3 % în prezent. În domeniul nuclear, statele membre care încă utilizează reactoare VVER proiectate de Rusia au înregistrat progrese în ceea ce privește înlocuirea combustibilului nuclear rusesc cu combustibil provenit de la alți producători.
Prin eliminarea treptată a energiei rusești, foaia de parcurs REPowerEU va reduce riscurile la adresa securității cu care se confruntă Uniunea. Aceasta va contribui, de asemenea, la planul economic stabilit de Busola pentru competitivitate, de Pactul industrial curat și de Planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile, care au subliniat modul în care un sistem energetic mai curat și independent contribuie la stimularea economiei, aducând, în același timp, o contribuție masivă la ambițiile Europei în materie de decarbonizare.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
România, alături de UE și alte state membre, condamnă cu fermitate atacul din Washington: Violența și ura antisemită nu își au locul în societățile noastre
Nicușor Dan, în deschiderea “Black Sea and Balkans Security Forum”: Viziunea mea pentru România – o țară consolidată intern și activă în UE și NATO
Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului și prosperitatea economică a țării
Ministrul Energiei invită companiile din domeniu să acceseze peste 300 de milioane de euro pentru producția de energie electrică pentru autoconsum astfel încât acestea să devină mai competitive
Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”
Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles
COMISIA EUROPEANA
Întreprinderile din UE trebuie ”să se europenizeze”. Comisia Europeană prezintă o strategie privind piața unică pentru a reduce barierele existente care frânează comerțul și investițiile în interiorul Uniunii
Published
23 hours agoon
May 21, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie privind piața unică pentru a crea o piață internă a UE mai simplă, mai transparentă și mai puternică.
Potrivit unui comunicat al instituției europene, strategia stabilește acțiuni îndrăznețe pentru a coborî barierele existente care frânează comerțul și investițiile în interiorul UE, pentru a ajuta IMM-urile să funcționeze și să își extindă activitățile și pentru a ușura activitatea întreprinderilor prin stimularea digitalizării.
Strategia invită statele membre să contribuie la transformarea pieței UE în cea mai bună alegere pentru întreprinderi, lucrători și consumatori.
”Într-o lume incertă, primii parteneri ai europenilor trebuie să fie ei înșiși europenii. Este timpul ca întreprinderile europene să se <<europenizeze>> înainte de a se <<internaționaliza>>. Strategia de astăzi face ca piața unică să fie mai simplă, mai transparentă și mai puternică, facilitând viața întreprinderilor și ridicând principalele bariere care, și în prezent, împiedică comerțul în interiorul UE. Strategia de astăzi stabilește o nouă abordare și o nouă metodă. Prin conjugarea eforturilor noastre, putem spori beneficiile tuturor de pe urma pieței unice, piatra de temelie economică și socială a Europei”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, răspunzător pentru prosperitate și strategie industrială.
Comisia Europeană observă că, în fața volatilității economice și tensiunilor comerciale, piața UE reprezintă principalul motor al competitivității europene.
Piața UE a crescut PIB-ul UE cu cel puțin 3-4 % și a creat 3,6 milioane de locuri de muncă de la crearea sa. Finalizarea în continuare a pieței unice ar dubla câștigurile deja obținute.
Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, strategia privind piața unică se axează pe mai multe priorități:
Eliminarea barierelor: deși recunoaște necesitatea de a depune eforturi pentru eliminarea tuturor barierelor, strategia se axează pe eliminarea celor mai dăunătoare 10 bariere raportate de întreprinderi – cele ”zece cumplite”: înființarea și operațiunile complicate ale întreprinderilor; norme complexe ale UE; lipsa de asumare a responsabilității de către statele membre; recunoașterea limitată a calificărilor profesionale; lipsa unor standarde comune; norme fragmentate privind ambalarea; neconformitatea produsului; reglementări naționale restrictive și divergente privind serviciile; norme împovărătoare pentru detașarea lucrătorilor în sectoarele cu risc scăzut; constrângeri teritoriale nejustificate în materie de aprovizionare care determină prețuri ridicate pentru consumatori.
Acestea sunt barierele care împiedică cel mai mult libera circulație a bunurilor și serviciilor și îngreunează valorificarea deplină de către întreprinderi și cetățeni a pieței unice europene, constată Comisia Europeană.
Acestea au fost identificate pe baza unor consultări cuprinzătoare cu părțile interesate. Eliminarea acestora va îmbunătăți libera circulație a produselor sigure, furnizarea transfrontalieră de servicii și simplificarea înființării și funcționării întreprinderilor în întreaga UE.
Un nou dinamism în sectorul serviciilor din Europa: serviciile reprezintă cea mai mare parte a economiei europene, dar comerțul lor transfrontalier stagnează. Strategia se axează pe sectoare specifice de servicii și propune:
- să prezinte o lege privind serviciile de construcții și o nouă lege a UE privind livrările pentru a moderniza normele atât în sectorul construcțiilor, cât și în sectorul poștal și al coletelor;
- facilitarea serviciilor legate de industrie, cum ar fi instalațiile, serviciile de întreținere și reparații;
- să sprijine statele membre în ceea ce privește scutirea serviciilor reglementate pentru întreprinderi de reglementările inutile.
Toate aceste acțiuni vor completa inițiativele în curs din sectoarele energiei, telecomunicațiilor, transporturilor și serviciilor financiare.
Sprijinirea dezvoltării și creșterii IMM-urilor: Pentru a ajuta IMM-urile să profite la maximum de oportunitățile de extindere ale pieței unice, Comisia introduce o nouă definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, extinzând unele dintre beneficiile acordate IMM-urilor la aceste țări sud-mediteraneene.
Strategia propune un ”ID pentru IMM-uri”, un instrument online care oferă o modalitate simplă de verificare a statutului de IMM.
În plus, rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri va promova măsuri de sprijinire și facilitare a activității IMM-urilor în comerțul transfrontalier. Aceste noi inițiative sunt publicate împreună cu cel mai recent raport anual privind IMM-urile europene, care evidențiază creșterea preconizată a valorii adăugate și a ocupării forței de muncă în rândul IMM-urilor.
Simplificarea normelor existente și transformarea digitalizării în normă: ca parte a angajamentului Comisiei de a reduce sarcina administrativă și de reglementare pentru întreprinderi, Comisia publică astăzi și un al patrulea pachet omnibus de simplificare pentru întreprinderi.
Măsurile reduc costurile administrative anuale ale întreprinderilor cu 400 de milioane de euro. Printre altele, întreprinderile vor putea să transmită documente în format digital pentru a respecta obligațiile care le revin în temeiul anumitor acte legislative armonizate ale UE privind produsele și pentru a furniza instrucțiuni privind produsele în format digital, mai degrabă decât pe suport de hârtie.
Îmbunătățirea asumării în comun a responsabilității pentru piața unică: pentru ca beneficiile pieței unice să devină mai tangibile, este important să se sporească asumarea politică comună a acesteia cu statele membre.
În acest scop, statele membre ar trebui să numească un reprezentant la nivel înalt al pieței unice (”Sherpa”) care să supravegheze aplicarea normelor UE privind piața unică.
Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să prevină barierele din calea pieței unice prin evaluarea proporționalității proiectelor lor de măsuri naționale.
De la crearea sa în urmă cu peste 30 de ani, piața unică a fost un catalizator puternic pentru creșterea economică, prosperitatea și solidaritatea Europei.
Cu 26 de milioane de întreprinderi și 450 de milioane de consumatori, Europa este în prezent a doua piață mondială ca mărime, cu un PIB de 18 mii de miliarde de euro, reprezentând 18 % din economia mondială.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană propune măsuri de simplificare pentru a economisi încă 400 de milioane de euro pe an pentru întreprinderile din UE
Published
23 hours agoon
May 21, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană propune reducerea cu 400 de milioane de euro a costurilor administrative anuale pentru întreprinderi, adăugându-se la cele 8 miliarde de euro deja vizate prin eforturi de simplificare anterioare. Cu o nouă categorie de plafoane mici și medii, măsurile vor reduce obligațiile de conformitate și, prin urmare, vor elibera resurse pentru creștere și investiții în întreaga piață unică.
Potrivit comunicatului oficial, măsurile stimulează stimularea IMM-urilor să se extindă, să digitalizeze procesele de reglementare, să reducă birocrația și sprijină obiectivul Comisiei de a reduce costurile administrative cu 25% în ansamblu și cu 35% pentru IMM-uri până la sfârșitul acestui mandat.
Deblocarea sprijinului specific pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie
Atunci când IMM-urile depășesc 250 de angajați, ele devin întreprinderi mari în temeiul normelor actuale și se confruntă cu o creștere bruscă a obligațiilor de conformitate. Această „margine abruptă” poate descuraja creșterea economică și poate limita competitivitatea. Prin urmare, Comisia Europeană identifică o nouă categorie de întreprinderi, întreprinderile mici cu capitalizare medie, și anume întreprinderile cu mai puțin de 750 de angajați; și fie o cifră de afaceri de până la 150 de milioane EUR, fie active totale de până la 129 de milioane EUR.
Aceste întreprinderi mici cu capitalizare medie – aproape 38 000 de întreprinderi din UE – vor avea acces pentru prima dată la anumite beneficii existente pentru IMM-uri, cum ar fi derogări specifice în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) sau norme simplificate, cum ar fi normele privind prospectul, care simplifică și reduc costurile listării țărilor sud-mediteraneene la bursă.
Scutirea de la înregistrarea gazelor fluorurate cu efect de seră
Aproximativ 10 000 de întreprinderi, numai în 2026, nu vor mai trebui să se înregistreze pe portalul UE privind gazele fluorurate cu efect de seră în temeiul modificărilor propuse.
În prezent, toți importatorii și exportatorii de produse care conțin gaze fluorurate (gaze fluorurate) trebuie să se înregistreze. Aproximativ 2.000 de noi companii solicită înregistrarea în fiecare lună, mulți dintre ei mici dealeri de mașini importând sau exportând câteva mașini second-hand cu gaze fluorurate în sistemul de aer condiționat. Modificarea propusă va reduce sarcina de asigurare a conformității pentru întreprinderile mai mici care gestionează volume comerciale limitate, menținând în același timp obiectivele climatice ale regulamentului.
Păstrarea evidențelor în funcție de riscuri
Propunerea de astăzi simplifică obligația de păstrare a evidențelor prevăzută în RGPD, ținând seama de nevoile și provocările specifice ale întreprinderilor și organizațiilor mici și mijlocii, asigurând, în același timp, protecția drepturilor persoanelor fizice. Propunerea scutește țările sud-mediteraneene și organizațiile cu mai puțin de 750 de angajați, pe lângă IMM-uri.
IMM-urile, țările sud-mediteraneene și organizațiile cu mai puțin de 750 de angajați vor avea obligația de a păstra evidențe numai atunci când prelucrarea datelor cu caracter personal prezintă un „risc ridicat” în temeiul RGPD. Prin concentrarea cerințelor de păstrare a evidențelor asupra activităților cu risc ridicat, organizațiile își pot dedica resursele domeniilor în care protecția datelor este cea mai critică, menținând în același timp standarde ridicate de protecție a datelor.
De la hârtie la digital
Propunerea va accelera tranziția digitală, eliminând cerințele greoaie pe suport de hârtie din legislația privind produsele. Normele actuale ale UE impun în continuare întreprinderilor să furnizeze declarații de conformitate pe suport de hârtie, instrucțiuni de utilizare și altele. Prin digitalizarea acestor cerințe, întreprinderile pot transmite și distribui informații mai ușor, iar autoritățile naționale pot verifica conformitatea într-un mod mai eficient.
Securitate juridică prin specificații comune
Întreprinderile, inclusiv IMM-urile și țările sud-mediteraneene, vor avea o cale clară de a demonstra că produsele lor îndeplinesc cerințele UE, chiar și atunci când nu sunt disponibile standarde armonizate la nivelul UE. Acest lucru le va oferi mai multă securitate juridică, va reduce costurile și va spori competitivitatea.
Introducerea treptată a obligațiilor de diligență necesară pentru baterii
Pentru a ajuta industria bateriilor să facă față provocărilor legate de aprovizionarea cu materii prime în perioade incerte, Comisia acordă întreprinderilor mai mult timp pentru a se pregăti pentru noile norme privind diligența necesară.
Termenul pentru respectarea acestor norme va fi amânat cu doi ani, din 2025 până în 2027. Acest lucru oferă, de asemenea, mai mult timp pentru înființarea unor organisme terțe de verificare.
În plus, orientările privind diligența necesară vor fi publicate cu un an înainte ca obligațiile să intre în vigoare. Acest lucru va oferi orientări în timp util întreprinderilor și va contribui la asigurarea unei puneri în aplicare mai bune a noilor norme.
COMISIA EUROPEANA
Roxana Mînzatu va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor: „Viitorul buget al UE și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin”
Published
2 days agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.
Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.
„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.
De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.
„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.
Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.
„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Pensiile suplimentare bat pasul pe loc, arată Curtea de Conturi Europeană: UE nu a reușit deocamdată să lanseze un sistem care să asigure venituri adecvate din pensie

România, alături de UE și alte state membre, condamnă cu fermitate atacul din Washington: Violența și ura antisemită nu își au locul în societățile noastre

Nicușor Dan, în deschiderea “Black Sea and Balkans Security Forum”: Viziunea mea pentru România – o țară consolidată intern și activă în UE și NATO

Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului și prosperitatea economică a țării

Ministrul Energiei invită companiile din domeniu să acceseze peste 300 de milioane de euro pentru producția de energie electrică pentru autoconsum astfel încât acestea să devină mai competitive

Vicepreședintele PE interpelează Comisia Europeană: Un mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, necesar

Doi angajați ai ambasadei Israelului în SUA au fost uciși în apropierea Muzeului Evreiesc din Washington: „Un act odios de terorism antisemit”

Șeful diplomației române a promovat parteneriatul România–Africa la reuniunea ministerială UE-UA de la Bruxelles

Propunerile lui Dan Motreanu pentru bugetul UE 2028-2034, susținute de PPE: România va beneficia în continuare de fonduri europene consistente pentru dezvoltare și agricultură

Friedrich Merz temperează așteptările privind o încheiere rapidă a războiului din Ucraina: Germania trebuie să joace un rol ”activ, de susținere, puternic” în eforturile de pace

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ4 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii (rezultate finale)
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia