Comisia Europeană a cerut Ungariei să retragă un proiect de lege pe care îl consideră o amenințare la adresa organizațiilor neguvernamentale și a presei independente, avertizând că adoptarea acestuia ar reprezenta o „încălcare gravă” a principiilor Uniunii Europene, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Partidul premierului naționalist Viktor Orban a depus săptămâna trecută în parlamentul ungar un text cu privire la „transparența vieții publice”, denunțat de numeroase organizații neguvernamentale ca fiind o manevră pentru a reduce la tăcere orice voce critică în țară.

„Nu vom ezita să luăm măsurile necesare dacă acest proiect va fi adoptat”, a afirmat un purtător de cuvânt al executivului european într-un comunicat publicat vineri seara.

„Comisia are îngrijorări serioase cu privire la acest proiect. Dacă va fi adoptat în forma sa actuală, ar constitui o încălcare gravă a principiilor și a legislației Uniunii Europene. În consecință, cerem retragerea acestui proiect din procesul legislativ”, a explicat el. 

Circa 20 de deputați europeni au cerut Comisiei să înghețe toate fondurile destinate Ungariei, acuzând guvernul lui Viktor Orban – într-o scrisoare făcută publică miercuri – de „încălcări” repetate ale legilor europene.

Citiți și Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Un nou proiect de lege depus de un deputat al partidului de guvernământ Fidesz din Ungaria ar putea limita drastic activitatea organizațiilor neguvernamentale care beneficiază de finanțare externă și sunt considerate o amenințare la adresa suveranității naționale.

János Halász, parlamentar Fidesz, a depus marți seară un proiect de lege intitulat „Transparență în viața publică”, care prevede reglementări mai stricte pentru activitățile publice desfășurate în Ungaria. Potrivit documentului, ONG-urile care ar putea pune în pericol suveranitatea țării vor avea interdicții privind finanțarea din străinătate fără o autorizație prealabilă, nu vor mai putea beneficia de redirecționarea impozitului pe venit și vor fi obligate să își declare public activele. 

UE a înghețat deja 18 miliarde de euro din fondurile destinate Ungariei în cadrul diferitelor proceduri legate de îngrijorări privind drepturile persoanelor LGBT+, solicitanților de azil, precum și condițiile de atribuire a contractelor de achiziții publice și conflictele de interese.

Zeci de mii de persoane manifestaseră duminica trecută în Ungaria împotriva proiectului de lege referitor la „transparența vieții publice” care vizează – potrivit guvernului – să destructureze „rețele de propagandă” finanțate din fonduri externe.

Opoziția a denunțat o „putinizare” a Ungariei.

Peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty și Transparency International, au semnat o scrisoare comună, denunțând o manevră „autoritară pentru a rămâne la putere”, cu un an înainte de alegerile legislative în care rezultatele se anunță strânse.

Comisia Europeană a decis joi să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere către 14 state membre pentru că nu și-au notificat măsurile care încorporează pe deplin în legislația națională Directiva (UE) 2024/505 privind recunoașterea calificărilor profesionale ale asistenților medicali generaliști formați în România.

Termenul de transpunere a fost 4 martie 2025. Directiva introduce modificări specifice ale Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale. Modificările vizează facilitarea recunoașterii diplomelor românești obținute înainte de aderarea țării la UE de către asistenții medicali generaliști care au urmat un program special de revalorizare.

Acest program a permis participanților să își actualizeze calificările și să îndeplinească cerințele minime prevăzute în Directiva 2005/36/CE.

Potrivit comunicatului oficial, punerea în aplicare integrală a legislației este esențială pentru a garanta că absolvenților programului li se pot recunoaște mai ușor calificările în alte state membre.

Până în prezent, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Țările de Jos, Polonia și Portugalia nu au comunicat Comisiei Europene măsurile respective care încorporează integral noile norme în legislația națională.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde pentru a finaliza încorporarea lor la nivel național și pentru a notifica măsurile lor Comisiei.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia Europeană poate decide să emită un aviz motivat.