Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Ultimele estimări înainte de alegeri privind componența Parlamentului European. Grupul PPE rămâne cea mai mare familie politică

Published

on

Foto: Calea Europeana

Parlamentul European a lansat astăzi ultimele estimări ale viitoarei sale componențe (cea de-a noua legislatură), în baza unei compilații a sondajelor naționale reprezentative. Ultimele măsurători sunt realizate după ce locurile europarlamentarilor britanici au fost reintroduse. 

Și de această dată, Partidul Popularilor Europeni râmâne cea mai mare familie politică europeană și este urmat de familia politică S&D și ALDE.

În urma acordului convenit pe 10 aprilie în cadrul summit-ului european special, retragerea Regatului Unit va avea loc cel târziu pe 31 octombrie. Acest lucru înseamnă că Regatul Unit are acum obligația legală de a participa la alegerile europene, dacă nu ratifică acordul de retragere până pe 23 mai. Așadar, componența noului Parlament European ajunge la 751 de mandate, potrivit estimărilor din luna aprilie, în contextul preconizatei rămâneri a Marii Britanii în UE, față de luna trecută, când noul Parlament European ar fi trebuit să fie alcătuit doar din 705 de mandate.

Dacă Regatul Unit va participa la alegerile europene din mai, România nu va mai primi un mandat în plus și va râmâne la numărul de 32 de mandate.

Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va necesita aprobarea Parlamentului European cu o majoritate simplă a voturilor exprimate (Articolul 50 alineatul (2) din Tratat). Puteți afla aici mai multe informații despre dezbaterile și rezoluțiile Parlamentului cu privire la Brexit.

Potrivit estimărilor la nivelul noului Parlament European grupul PPE ar urma să dețină 180 de mandate, grupul S&D 149, iar grupul ALDE 76, dacă Marea Britanie NU se retrage din UE.

Foto: europarl.eu

În ce privește nivelul național, de această dată, PNL este creditat cu primul scor la alegerile europene din perioada 23-26 mai, contabilizat printr-un procent de 25,2%, urmat de PSD cu 21,5% și alianța USR PLUS 17,7%.

Foto: Europarl.eu

Întregul sondaj național privind intenția de vot în următoarele alegeri europarlamentare, aici.

În România, potrivit estimărilor publicate de Parlamentul European, cele 32 de mandate ar urma să fie distribuite astfel: PPE– 12 mandate, S&D – 10 mandate, ALDE4 mandate, ECR – 2 mandate și alții – 4 mandate. Pe de altă parte, în aceste estimări, Parlamentul European prezintă PLUS, partidul înființat de fostul premier Dacian Cioloș și care a făcut o alianță electorală cu USR, ca fiind parte a PPE, alături de PNL și UDMR sau ,,alții. 

Referitor la Pro România, partidul fostului premier Victor Ponta, viitoarea sa apartenență în Parlamentul European este plasată fie în grupul S&D, fie în grupul ECR.

Foto: Europarl.eu

Documentul analizează și evoluția intenției de vot a românilor, observându-se astfel o redobândire a avansului PNL față de PSD, în timp ce celelalte formațiuni care vor fi implicate în cursa electorală (USR, ALDE, Pro România, PLUS, UDMR și PMP) variază, în procente de susținere, între 4,7% și 17,7%.

Foto: Europarl.EU

În colaborare cu Kantar Public, Unitatea de monitorizare a opiniei publice din Parlamentul European realizează un exercițiu de alocare estimativă a viitoarelor mandate, pe baza sondajelor cu privire la intențiile de vot din fiecare stat membru, în funcție de actualele grupuri politice.

Având în vedere că numărul de deputați și componența exactă a viitoarelor grupuri parlamentare nu pot fi prezise, aceste estimări sunt făcute în funcție de structura actualului Parlament și trebuie interpretate ca o imagine a situației politice actuale reprezentate în sondajele cu privire la intențiile de vot.

Alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019 vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri europene, desfășurate în 1979, fiind marcate de o perioadă în care incertitudinile privind Brexit, discuțiile legate de viitorul Europei și agenda strategică 2019-2024.

Mai mult, alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice în condițiile în care de rezultatele lor va depinde nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să își construiască un nou Colegiu al Comisarilor.

În context, distribuția puterii politice între marile familii europene la nivelul Parlamentului European și a Comisiei Europene va fi relevantă și pentru alegerea noului președinte al Consiliului European.

Președintele Parlamentului Antonio Tajani a transmis un mesaj cu ocazia publicării ultimelor estimări privind compoziția noului Parlament European. „Mass-media va juca un rol central în informarea opiniei publice în perioada premergătoare alegerilor europene. Trebuie să schimbăm Europa și să o facem mai eficientă în raport cu preocupările cetățenilor. Trebuie să construim pornind de la ceea ce am realizat deja.”

Citiți și: Noi estimări ale componenței viitorului Parlament European. Grupul PPE, cea mai mare familie politică, înregistrează o creștere a numărului mandatelor. Aflați intenția de vot a românilor (luna MARTIE)

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans, el însuși victima unui preot pedofil, cere Bisericii Catolice să pedepsească actele de pedofilie: ”Iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei. Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”

Published

on

© PES/ Flickr

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene și candidatul Socialiștilor Europeni la șefia executivului european, Frans Timmermans, a evocat miercuri, la Varşovia, experienţa sa de victimă a unui preot pedofil şi a îndemnat Biserica Catolică ”să nu lase nepedepsite” acest gen de infracţiuni, informează AFP.

“În primul rând, după cum am spus-o public în Olanda, o spun şi altor victime: nu vă fie ruşine. Nu este greşeala voastră. Nu aţi făcut nimic rău”, a declarat Timmermans, citat de Agerpres.

“Bisericii mele Catolice îi spun: asiguraţi-vă să nu rămână nepedepsite, cum fac alte Biserici din alte ţări, mergeţi în profunzimea lucrurilor. Dacă persoane au făcut astfel de acte criminale, denunţaţi-le pentru ca ele să poată fi urmărite” în justiţie, a adăugat el.

Timmermans, 58 de ani, care vizează postul de preşedinte al Comisiei Europene deţinut în prezent de Jean-Claude Juncker, a dezvăluit la începutul anilor 2000 că a fost victima unui preot american la vârsta de 13 ani.

“Mi-ar plăcea ca Biserica mea, în întreaga lume, să treacă printr-un proces de adevăr şi reconciliere”, cum a fost în Africa de Sud după apartheid, a spus Timmermans. “De aceasta are nevoie Biserica noastră (…), însă, dacă dorim iertarea – şi aceasta este de asemenea experienţa mea personală -, iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei (…). Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”, a adăugat el.

Timmermans a făcut această declaraţie în condiţiile în care pedofilia în cadrul clerului a devenit în Polonia unul dintre principalele subiecte de dezbatere cu câteva zile înainte de alegerile europene, în urma difuzării unui documentar şocant, vizionat de atunci de aproape 21 de milioane de ori.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PNL este singurul partid care s-a înscris în campania pentru referendum și este singurul partid din România interesat de statul de drept

Published

on

© PNL/ Facebook

Partidul Național Liberal este singurul partid care s-a înscris la Autoritatea Electorală Permanentă în calitate de competitor electoral în campania pentru referendum, a afirmat miercuri, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidat al PNL pentru un nou mandat în legislatura europeană.

”Fapte, nu declarații electorale goale de conținut. PNL este singurul partid care s-a înscris la AEP în campania pentru referendum. PNL este singurul partid din România interesat de statul de drept și de independența justiției. Toate celelalate partide sunt obligate să le explice cetățenilor de ce nu sprijină referendumul pentru justiție, ca să știm când îi mai credem și când nu”, a scris Marinescu pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

În prezent, Marian-Jean Marinescu candidează din partea PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Emmanuel Macron își multiplică mesajele politice înaintea alegerilor europene: Este nevoie de o coaliţie mai largă în Parlamentul European. Michel Barnier și Charles Michel au calităţi eminente pentru a conduce instituțiile UE

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat miercuri în favoarea unei coaliţii “mai largi” în Parlamentul European decât actuala majoritate dintre “socialişti şi conservatori”, pentru a promova “un proiect european ambiţios” după alegeri, nominalizându-i pe negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, și pe premierul Belgiei, Charles Michel, ca oameni cu calități de lider în Europa.

În prezent, în Parlamentul European există o majoritate între socialişti şi conservatori. Este nevoie de o coaliţie mai largă, în care echilibrele vor fi mult mai bine respectate. Va trebui lucrat la construirea acestei coaliţii de progres şi de viitor cu lideri precum Charles Michel, Mark Rutte, Antonio Costa şi alţii“, a spus el, într-un interviu pentru ziarul belgian Le Soir și citat de AFP, relatează Agerpres.

Liderii menționați de Macron pentru o viitoare coaliție fac parte din familia liberalilor europeni – Michel și Rutte – cu care formațiunea lui Emmanuel Macron se va alia în viitorul Parlament European, în vreme ce premierul portughez Antonio Costa este membru al socialiștilor europeni. Dorința liderului de la Elysee apare în completare la apelul făcut de Frans Timmermans, candidatul social-democraților europeni la șefia Comisiei Europene, care a solicitat formarea unei alianțe a forțelor de stânga pentru a conduce destinul Uniunii Europene în următorii cinci ani, opunându-se lui Manfred Weber, candidatul PPE, familia politică europeană care conduce actualmente toate instituțiile UE.

Președintele francez a făcut aceste declarații și în condițiile în care estimările privind viitoarea configurație a Parlamentului European creditează grupul PPE cu aproximativ 170 de mandat și grupul S&D cu 145 de mandate, primele două familii politice nemaivând posibilitatea să însumeze necesarul unei majorități de 376 de eurodeputați din totalul celor 751. În același timp, alianța ALDE – En Marche este creditată cu 107 mandate.

Potrivit sursei citate, în privinţa procesului de alegere a viitorilor preşedinţi ai Comisiei Europene şi Consiliului European, el a precizat că este vorba “de obţinerea unui consens” între lideri după alegeri.

Consensul la care face referire Emmanuel Macron are în vedere opoziția acestuia față de o legătură automată între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și numirea unui președinte al Comisiei Europene, procedura cunoscută sub denumirea de ”Spitzenkandidat” și sub prevederile căreia principalii favoriți sunt Manfred Weber, candidatul PPE, și Frans Timmermans, candidatul PES.

Întrebat despre Michel Barnier, Macron a afirmat că negociatorul european pentru Brexit “se numără printre liderii europeni care au calităţi eminente şi care pot face parte” din lista de candidaţi potenţiali, la fel ca actualul premier liberal belgian Charles Michel, pe care l-a lăudat pentru “curaj”.

Citiți și ”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Numele lui Barnier și lui Michel apar și într-un material Reuters în care sunt vehiculați mai mulți politicieni proeminenți din Europa pentru funcțiile de top din ierarhia instituțională europeană. De altfel, Michel Barnier este membru al Partidului Popular European, iar în 2014 a fost contracandidatul lui Jean-Claude Juncker la alegerile interne ale PPE pentru desemnarea candidatului cap de listă.

Într-un interviu pentru presa germană, Michel Barnier a fost întrebat despre susținerea sa pentru candidatul PPE, declarând că este, la fel ca Manfred Weber, ”membru al PPE și loial partidului”.

Citiți și ”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene? Câtă putere are președintele francez?

Cu toate acestea, mesajul lui Macron, care face parte dintr-o suită de interviuri acordate în ultimele zile, are la bază ambiția președintelui francez de a fi un jucător activ și decisiv în stabilirea viitorului Uniunii Europene. De altfel, într-un amplu material dedicat situației privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise, CaleaEuropeană.ro a analizat scenariile care pot asigura deznodământul viitoarei conduceri de la nivelul UE, iar scenariul sacrificării principiului ”Spitzenkandidat” ar putea fi atribuit aproape în exclusivitate lui Emmanuel Macron.

Marți, președintele francez a arătat că doreşte organizarea unei ,,Convenţii fondatoare europene”, după alegeri, unde ,,şefii de stat şi de guvern, cu noul executiv şi responsabilii PE, împreună cu cetăţenii, să îşi acorde timp ca să definească strategia Europei pentru următorii cinci ani, inclusiv schimbarea tratatelor”.

Ulterior, Emmanue Macron și-a multiplicat alertele înaintea apropiatelor alegeri europarlamentare evocând chiar ”riscul de dislocare a Europei”.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene.

Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

 

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending