Agenția pentru Energie din Danemarca a aprobat miercuri amplasarea gazoductului Nord Stream 2 în apele teritoriale ale Danemarcei, înlăturând astfel ultimul obstacol major în calea finalizării acestui proiect care a divizat Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.
Compania care promovează gazoductului Nord Stream 2 a propus mai multe rute de amplasare prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăți obiecțiile ridicate de autoritățile de la Copenhaga față de acest proiect.
Într-un comunicat de presă, Agenţia pentru Energie din Danemarca a precizat că a acordat consorţiului Nord Stream 2 AG permisiunea de a construi o secţiune de 147 de kilometri din gazoductul Nord Stream 2 în zona de sud-est a insulei daneze Bornholm, din Marea Baltică. Agenţia a adăugat că Nord Stream 2 va trebui să aştepte o lună înainte de a putea utiliza autorizaţia, în conformitate cu legislaţia daneză, care oferă părţilor interesate dreptul de a contesta decizia timp de patru săptămâni.
Hotărârea de miercuri a Agenției pentru Energie din Danemarca reprezintă o lovitură pentru Ucraina, ruta aleasă ocolind acest stat, dar și pentru președintele american Donald Trump, care a criticat în multiple ocazii acest proiect care ar urma să lege Rusia de Germania.
Secretarul american al energiei, Rick Perry, declara recent că acest gazoduct ”va da o lovitură dură diversității și securității energetice a Europei”.
Nord Stream 2 și Turkstream – gazoductul ce va transporta gazul rusesc către Turcia pe sub Marea Neagră – vor permite Moscovei ca până la sfârșitul anului viitor să oprească tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, arăta Rick Perry, potrivit Digi24.
Grupul rus Gazprom a anunţat că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începând din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.
Citiți și:
Nord Stream 2 a dat în judecată Uniunea Europeană din cauza noii directive a gazului, adoptată de țările UE în timpul președinției României la Consiliul UE
Decizia Danemarcei a fost primită miercuri cu entuziasm de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Ungaria.
”Danemarca s-a comportat ca un actor responsabil în relațiile internaționale, apărându-și interesele și suveranitatea, dar și pe cele ale principalilor săi parteneri din Europa, care au tot interesul să diversifice aprovizionarea pieței europene cu hidrocarburi ruse”, a spus Putin.
După anunțul Agenției pentru Energie din Danemarca, acțiunile Gazprom au crescut cu 3% pe bursa de la Moscova.
Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell.
Proiectul, în valoare de 10 miliarde de dolari, vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.
În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%. Polonia, țările baltice și SUA sunt doar câteva din vocile împotriva construcției acestui gazoduct.
În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.
