Connect with us

SECURITATE

Un agent de securitate de la o centrală nucleară din Belgia a fost ucis, iar cartela de acces i-a fost furată

Published

on

Un agent din dispozitivul de securitate de la o centrală nucleară din Belgia a fost ucis joi seara în orașul Charleroi, iar legitimația sa de acces la centrală a dispărut, relatează sâmbătă publicația belgiană Derniere heure, care remarcă, între altele, faptul că, deși crima s-a produs cu două zile în urmă, aceasta a fost ignorată complet de presă în mod nejustificat.

Foto: wikipedia

Foto: wikipedia

Agentul de securitate se plimba cu câinele său când a fost împușcat joi seara, iar ecusonul său, care permitea accesul în centrală, a dispărut, au confirmat surse polițienești, informează Realitatea.net.

Investigația se anunță deosebit de delicată, mai ales după triplul atentat de marți ce a zguduit Belgia, în condițiile în care centralele nucleare figurează printre potențialele ținte ale celulei teroriste pe axa Paris — Bruxelles.

La 17 februarie, Derniere heure dezvăluia că directorul programului belgian de cercetare și dezvoltare nucleară a fost spionat de această faimoasă celulă teroristă franco-belgiană, suspectată de comiterea atentatelor de la Paris și Bruxelles.

După această dezvăluire de presă, ministrul belgian de interne, Jan Jambon, nu a considerat necesar să ridice nivelul de securitate la centralele nucleare din țară, mai scrie publicația menționată. El a făcut aceasta mai târziu, în ziua atentatelor, adaugă ziarul.

Totuși, în ziua uciderii agentului de pază, care lucra la centrala nucleară Tihange (situată la Lieges, la 73 de kilometri distanță de Bruxelles), canalul de televiziune RTBF relatase că autoritățile au retras legitimațiile de acces pentru 11 lucrători ai centralei în ultima săptămână, adică după arestarea lui Salah Abdeslam, considerat ‘creierul’ atentatelor din noiembrie 2015 de la Paris în cartierul bruxellez Molenbeek, membru al grupării care a comis și atacurile de marți de la Bruxelles.

Teroriștii de la Bruxelles, scria anterior Derniere heure, intenționau comiterea unor acte diversioniste la centralele nucleare belgiene, dar și-au schimbat țintele după ce au fost încolțiți de poliție, ca urmare a intensificării raidurilor acesteia, ce au dus la arestarea mai multor militanți ai celulei franco-belgiene.

Belgia dispune de două centrale nucleare echipate în total cu șapte reactoare, la Doel (nord) și Tihange, în apropiere de granița cu Germania. Securitatea în jurul celor două centrale nucleare a fost întărită marți, iar personalul care nu este indispensabil a fost evacuat, după atentatele de la aeroport și metrou.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: 30 de ani de la Cernobîl. Secretarul general al AIEA: Siguranța nucleară nu este niciodată “un bun câștigat” | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Comandantul forțelor NATO în Europa, decorat de România. Distincția i-a fost înmânată de ministrul Gabriel Leș la ministeriala Apărării de la Bruxelles

Published

on

Ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș i-a înmânat, joi, la Bruxelles generalului Curtis M. Scaparrotti, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), “Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer, pentru militari, de pace”.

”Distincția a fost oferită în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României în contextul consolidării posturii de apărare și descurajare aliată, precum și pentru susținerea inițiativelor țării noastre. În curând, generalul Scaparrotti își va încheia mandatul în fruntea Comandamentului Aliat din Europa, prilej de a-i ura succes în planurile viitoare ale domniei sale. Distincția a fost acordată la propunerea MApN, consacrată prin decret prezidențial, contrasemnat de Prim-Ministrul României”, a scris Leș pe Facebook.

Reamintim că președintele Klaus Iohannia a semnat pe 31 august 2018 decretul de decorare a generalului Curtis M. Scaparrotti, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Scaparrotti, care a condus trupele americane din Coreea de Sud, a devenit, în 2016, al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower. El a fost propus pentru acest post de președintele american Barack Obama și acceptat de Consiliul Nord Atlantic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferința de Securitate de la München: Francezii și germanii au mai multă încredere în Vladimir Putin și în Xi Jinping decât în Donald Trump. Emmanuel Macron și Angela Merkel, cei mai apreciați lideri mondiali

Published

on

Corespondență de la München

Cetățenii francezi și germani au mai multă încredere referitor la decizii în materie de relații internaționale în președinții Rusiei și Chinei, decât în președintele Statelor Unite, relevă un studiu cuprins în raportul Conferinței de Securitate de la München, în care sunt analizate percepțiile cetățenilor din SUA, Canada, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Germania și Franța și în care președintele Franței și cancelarul Germaniei se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere la nivelul politicii internaționale.

Studiul Pew Reserch inclus în raportul anual al Conferinței – ”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?” – analizează preferinței cetățenilor din aceste țări în raport cu nivelul lor de încredere ca cei mai proeminenți lideri ai lumii să ia deciziile corecte în materie de politică internațională, în condițiile în care principala tendință reieșită din acest document este că asistăm la o regrupare a pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia.

Potrivit acestuia, cota de încredere a lui Donald Trump este înregistrată astfel: 48% în SUA, 30% în Japonia, 28% în Marea britanie, 25% în Canada, 19% în Rusia, 10% în Germania și 9% în Franța.

Vladimir Putin atinge cel mai ridicat nivel de apreciere în propria sa țară, Rusia (81%), dar îl depăsește pe Donald Trump în Germania (35%) și în Franța (20%), fiind la egalitate în Canada (25%). Președintele SUA este preferat în detrimentul omologului său rus în Marea Britanie, unde Putin are 22%, în Japonia, unde liderul de la Kremlin înregistrează 26%, și, evident, în Statele Unite.

În ce-l privește pe președintele Chinei, Xi Jinping are cea mai ridicată cotă de popularitate în Rusia (50%) și îl devansează pe Donald Trump în majoritatea țărilor incluse în acest studiu, cu excepția Statelor Unite și Japoniei.

Cu excepția Rusiei, atât președintele Franței Emmanuel Macron, cât și cancelarul Germaniei Angela Merkel sunt apreciați și considerați de încredere de majoritatea cetățenilor Statelor Unite (59%/ 55%), Japoniei (51%/ 61%), Marii Britanii (55%/ 62%) sau Canadei (64%/ 68%).

Interesant este că în privința celor doi lideri europeni, cetățenii germani au mai multă încredere în materie de politică externă în Emmanuel Macron (77%) decât în Angela Merkel (68%), proporția fiind în mare măsură inversată în cazul francezilor, care au mai mult încredere la acest capitol în cancelarul german (78%) decât în președintele lor (64%).

Dintre liderii evaluați, doar Angela Merkel va fi prezentă la lucrările Conferinței de Securitate de la München, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: NATO și Uniunea Europeană, pe primele locuri în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale

Published

on

NATO și Uniunea Europeană se află pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu un capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%, arată un sondaj INSCOP realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer remis CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul European beneficiază de un capital de încredere de 44.7%, în timp ce Comisia Europeană este cotată cu 43.8% încredere multă şi foarte multă.

Încrederea în instituțiile interne

Potrivit aceluiași sondaj, Armata continuă să fie instituţia internă în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64.1% declarând că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie (66.7% declarau acelaşi lucru în sondajul de opinie din luna noiembrie 2018).

Urmează Biserica cu 54.5% (52.8% în noiembrie 2018), Jandarmeria cu 43.5% (49,3% în noiembrie 2018) şi Poliţia cu 41.2%. 39.7% dintre români au încredere multă şi foarte multă în DNA, în timp ce 39.1% au încredere multă şi foarte multă în Preşedinţie (33.7% în noiembrie 2018).

Urmează la egalitate primăria şi BNR, ambele instituţii fiind cotate cu 34.7%. Un procent egal de români (31.4%) au încredere multă şi foarte multă în SRI şi SIE, în timp ce 27.7% dintre respondenţi declară că au încredere multă şi foarte multă în presă.

Pe următoarele poziţii se situează Consiliul Judeţean cu 20,1% încredere multă şi foarte multă, Curtea Constituţională cu 18.4% (19.9% în noiembrie 2018) şi Guvernul cu 12.8% (13.7% în noiembrie 2018). La coada clasamentului încrederii în instituţiile interne se situează partidele politice, cu 11.8% încredere multă şi foarte multă (9.1% în noiembrie 2018) şi Parlamentul, cu 9.8 % încredere multă şi foarte multă.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending