Connect with us

SECURITATE

Un agent de securitate de la o centrală nucleară din Belgia a fost ucis, iar cartela de acces i-a fost furată

Published

on

Un agent din dispozitivul de securitate de la o centrală nucleară din Belgia a fost ucis joi seara în orașul Charleroi, iar legitimația sa de acces la centrală a dispărut, relatează sâmbătă publicația belgiană Derniere heure, care remarcă, între altele, faptul că, deși crima s-a produs cu două zile în urmă, aceasta a fost ignorată complet de presă în mod nejustificat.

Foto: wikipedia

Foto: wikipedia

Agentul de securitate se plimba cu câinele său când a fost împușcat joi seara, iar ecusonul său, care permitea accesul în centrală, a dispărut, au confirmat surse polițienești, informează Realitatea.net.

Investigația se anunță deosebit de delicată, mai ales după triplul atentat de marți ce a zguduit Belgia, în condițiile în care centralele nucleare figurează printre potențialele ținte ale celulei teroriste pe axa Paris — Bruxelles.

La 17 februarie, Derniere heure dezvăluia că directorul programului belgian de cercetare și dezvoltare nucleară a fost spionat de această faimoasă celulă teroristă franco-belgiană, suspectată de comiterea atentatelor de la Paris și Bruxelles.

După această dezvăluire de presă, ministrul belgian de interne, Jan Jambon, nu a considerat necesar să ridice nivelul de securitate la centralele nucleare din țară, mai scrie publicația menționată. El a făcut aceasta mai târziu, în ziua atentatelor, adaugă ziarul.

Totuși, în ziua uciderii agentului de pază, care lucra la centrala nucleară Tihange (situată la Lieges, la 73 de kilometri distanță de Bruxelles), canalul de televiziune RTBF relatase că autoritățile au retras legitimațiile de acces pentru 11 lucrători ai centralei în ultima săptămână, adică după arestarea lui Salah Abdeslam, considerat ‘creierul’ atentatelor din noiembrie 2015 de la Paris în cartierul bruxellez Molenbeek, membru al grupării care a comis și atacurile de marți de la Bruxelles.

Teroriștii de la Bruxelles, scria anterior Derniere heure, intenționau comiterea unor acte diversioniste la centralele nucleare belgiene, dar și-au schimbat țintele după ce au fost încolțiți de poliție, ca urmare a intensificării raidurilor acesteia, ce au dus la arestarea mai multor militanți ai celulei franco-belgiene.

Belgia dispune de două centrale nucleare echipate în total cu șapte reactoare, la Doel (nord) și Tihange, în apropiere de granița cu Germania. Securitatea în jurul celor două centrale nucleare a fost întărită marți, iar personalul care nu este indispensabil a fost evacuat, după atentatele de la aeroport și metrou.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: 30 de ani de la Cernobîl. Secretarul general al AIEA: Siguranța nucleară nu este niciodată “un bun câștigat” | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Reuters: NATO va recunoaște spațiul cosmic ca domeniu operațional de luptă. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Londra din luna decembrie

Published

on

© NATO

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să recunoască spaţiul cosmic ca domeniu de luptă în acest an, au afirmat patru înalţi diplomaţi, parţial pentru a arăta preşedintelui american Donald Trump că NATO este relevantă şi că se adaptează noilor ameninţări, după ce el a semnat crearea unei Forţe Spaţiale a SUA, relatează Reuters, înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din țările aliate care are loc la Bruxelles în perioada 26-27 iunie.

Decizia NATO, care ar urma să fie asumată formal la summitul liderilor euro-atlantic din 3-4 decembrie de la Londra, va recunoaşte oficial că pot fi duse războaie şi în spaţiul cosmic şi că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. Asemenea cutumei, mai înainte miniştrii apărării din NATO ar urma să cadă de acord asupra unei largi politici spaţiale.

“Există un acord conform căruia spaţiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a spus la sfârşitul săptămânii trecute un înalt diplomat al NATO implicat în discuţii, care a atras totuşi atenţia că munca tehnică este încă în desfăşurare, relatează Agerpres.

Diplomaţii NATO neagă că Alianţa ar fi pe picior de război în spaţiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu operațional ar declanşa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spaţiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliţi.

Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, precum și forța în spațiu a Rusiei au precizat diplomaţii.

În prezent, țările membre NATO deţin 65% din sateliţii din spaţiu, iar decizia privind o desemnare a spațiului cosmic ca domeniu operațional de luptă ar avea loc la trei ani distanță după ce aliații, la summitul de la Varșovia, au recunoscut și spațiul cibernetic ca domeniu de apărare.

Continue Reading

NATO

Premieră în România: Primele rachete Patriot au fost lansate în cadrul unei exercițiu la Capu Midia

Published

on

©️ US Embassy Bucharest/ Facebook

Pentru prima data în România, la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia, au avut loc trageri cu sistemele americane de rachete Patriot, Avenger și Stinger, împreună cu sistemele românești Hawk și SA-6, informează Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care marchează importantul eveniment strategic.

Succesul acestui exercițiu comun care face parte din Saber Guardian 19 arată adevărata capabilitate integrată de apărare a spațiului aerian”, se arată în postarea menționată.

 

Lansările au fost făcute de trei sisteme de rachete Patriot, care aparțin SUA. Programul de modernizare a forțelor militare române prin cumpărarea sistemelor de rachete Patriot reprezintă cea mai scumpă achiziție a Armatei Române. România a contractat șapte asemenea sisteme, patru dintre acestea fiind plătite deja.

România achiziționează, prin programul aflat în derulare, cel mai recent model Patriot aflat în serviciu, testat în luptă şi utilizat de armata S.U.A. – sistemul PAC 3 +, ce include componente de ultimă generație, proiectate până la nivelul anului 2017.

Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Rachetele Patriot sunt deţinute de 16 ţări: Statele Unite ale Americii, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuweit, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Qatar, România, Polonia și Suedia.

Un sistem Patriot este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce anchetatorii au dezvăluit numele a patru suspecți în cazul prăbușirii avionului MH17: Un moment important în eforturile de a garanta că se face justiţie în cazul uciderii celor 298 de persoane

Published

on

© nato.int

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat miercuri anunțul Echipei internaționale de investigație comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda, care anchetează prăbușirea zborului MH17 doborât în 2014, potrivit căruia patru persoane vor fi acuzați de crimă pentru rolul lor în prăbușirea zborului în urma căruia au decedat 298 de persoane.

”Este o bornă importantă în ceea ce privește eforturile de a descoperi adevărul deplin și de a ne asigura că se face dreptate în cazul uciderii celor 298 de persoane din 17 ţări. Am încredere deplină în independența și profesionalismul anchetei și în sistemul juridic olandez. După cum a clarificat Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, toate țările ar trebui să coopereze în efortul de a stabili adevărul, de a se face justiţie şi de a-i trage la răspundere pe vinovaţi.”, a precizat Stoltenberg într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La aproape cinci ani după ce avionul MH17 a fost doborât în estul Ucrainei, eveniment în urma căruia aproape 300 pe persoane și-au pierdut viața, patru suspecți vor fi puși sub urmărie penală, trei dintre ei de naționalitate rusă, un al patrulea fiind ucrainean, informează Adevărul.ro.

Suspecţii sunt Igor Girkin, fost colonel al serviciului rus de spionaj FSB; Serghei Dubinski, angajat de către agenţia informaţii militare a Rusiei, GRU; şi Oleg Pulatov, fost soldat în unitatea spetsnaz a forţelor speciale GRU. Toţi au fost soldaţi ruşi trimişi peste hotare. Un al patrulea suspect, Leonid Karcenko, este ucrainean. El a condus o unitate militară de luptă în oraşul Doneţk, având funcţia de comandant.

Girkin a fost ministru al Apărării în Republica Populară Doneţk (RPD), susţinută de Moscova. El a fost comandantul RPD atunci când avionul a fost doborât, pe 17 iulie 2014.

Dubinski era adjunctul lui Girkin în RPD şi Pulatov era adjunctul lui Dubinski. Karcenko era sub comanda lor. Anchetatorii au spus că soldaţii ”au format un lanţ care lega RPD de Federaţia Rusă“. Aceasta legătură reprezenta modalitatea prin care separatiştii obţineau echipament greu de la Rusia, inclusiv lansatorul de rachete BUK, folosit pentru a doborî MH17.

Au fost emise mandate internaţionale de arestare şi indivizii au fost trecuţi pe listele internaţionale de căutare, a declarat procurorul-şef olandez Fred Westerbeke. El a mai spus că în cadrul anchetei, s-a discutat cu martori, s-au analizat imagini din satelit, apeluri telefonice şi alte informaţii. Procesul a fost îngreunat din cauza faptului că aria de investigaţie din estul Ucrainei a fost inaccesibilă pentru echipa de anchetatori, informează The Guardian. 

În mai 2018, Echipa internaţională de investigaţie comună (Joint Investigation Team, JIT), condusă de Olanda şi alcătuită din anchetatori din Australia, Belgia, Malaysia, Olanda şi Ucraina, a anunţat că stabilit că racheta care a lovit avionul provenea din cadrul celei de-a 53-a brigăzi antiaeriene ruse de la Kursk, în vestul Rusiei.

Boeing-ul Malaysia Airlines, care a decolat de la Amsterdam către Kuala Lumpur, a fost doborât în zbor deasupra zonei de conflict armat din estul separatist prorus al Ucrainei, la 17 iulie 2014. Dintre cei aproape 300 de pasageri care au decedat, 196 erau de olandezi și 38 australieni.

Olanda şi Australia au acuzat în mod deschis Rusia de faptul că este vinovată de moartea cetăţenilor lor, în urma unor dezvăluiri ale JIT.

Cel mai probabil, suspecții vor fi judecați în lipsă, în contextul în care Rusia nu-și extrădează cetățenii urmăriți penal.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending