Connect with us

JUSTIȚIE

Un altfel de MCV, dar la nivelul UE? Parlamentul European cere un mecanism al statului de drept pentru TOATE țările. Pierderea dreptului de vot al unui stat, cea mai aspră sancțiune

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Strasbourg – Robert Lupițu

Parlamentul European solicită Comisiei Europene să creeze un mecanism UE obligatoriu de monitorizare și raportare anuală a situației democrației, statutului de drept și drepturilor fundamentale în statele membre, eliminând abordarea actuală care se concentrează doar pe rezolvarea crizelor, într-o rezoluție care a fost votată marți în plenul legislativului european reunit la Strasbourg, cu 475 de voturi pentru, 171 împotrivă și 39 de abțineri.

european parliam”Am oferit Uniunii Europene instrumentele pentru toate celelalte politici publice – competiție, cooperare în domeniul justiției și poliției, afaceri externe, dar valorile noastre principale nu sunt protejate de instrumente suficient de puternice pentru a le asigura respectarea în toată Uniunea Europeană”, a spus raportorul Parlamentului, eurodeputatul liberal Sophie in’t Veld (ALDE, Olanda) în dezbaterea dinaintea votului în care inițiativa sa legislativă a fost adoptată. 

Noul mecanism ar trebui să asigure respectarea de către toate statele membre UE a valorilor din tratatele UE și să fixeze criterii clare, bazate pe fapte și apolitice pentru evaluarea situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (DRF), în mod sistematic și echitabil, se arată în text.

Propunerea Parlamentului pentru un mecanism UE privind DRF are ca obiectiv încorporarea instrumentelor DRF existente într-un singur instrument și asigurarea unei utilizări depline. Un alt obiectiv este eliminarea diferențelor dintre monitorizarea DFR în statele candidate și lipsa unor instrumente efective în statele care au devenit deja membre. Acest mecanism ar putea oferi și prilejul unor dezbateri regulate pe tema DFR în instituțiile UE și în parlamentele naționale.

justice euComisia Europeană trebuie să prezintă o propunere pentru un Pact UE pentru Democrație

Parlamentul cere Comisiei să prezinte o propunere până la sfârșitul anului 2016 pentru un Pact UE pentru Democrație, Stat de drept și Drepturi Fundamentale sub forma unui acord interinstituționale care să alinieze și să completeze mecanismele existente, iar Comisia va trebui să ofere un răspuns argumentat cererii Parlamentului, mai arată documentul.

Mecanismul, o consecință a crizei constituționale din Polonia

Raportul votat de Parlamentul European are o semnificație importantă la nivel european, întrucât problema statului de drept și a democrației la nivelul statelor membre a devenit provocare în ultimul an ca urmare a crizei constituționale din Polonia, situația nerecunoscută de Varșovia ca fiind o problemă de interes european.

În prezent, la nivelul Comisiei Europene există un mecanism al statului de drept, revizuit în 2014, și care angajează executivul european și guvernul unui stat membru într-un dialog care să prevină ca o amenințare sistemică la adresa statului de drept să necesite inițierea de către executivul european a mecanismelor cuprinse la articolul 7 din tratatul UE, cel cu privire la drepturile de vot ale unui stat membru.

Un altfel de MCV, dar extins la nivelul Uniunii Europene

Mecanismul de monitorizare pe care îl propune Parlamentul European ar putea fi un successor al Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, instituit în 2007 pentru a monitoriza, mai întâi bi-anual și apoi anual, progresele și evoluțiile României și ale Bulgariei în reforma și independența dimensiunii judiciare și combaterea corupției, chestiuni fundamentale într-un sistem democratic.

De atlfel, mai mulți eurodeputați consideră cu un mecanism de acest tip este necesar la nivelul Uniunii Europene, fără a există în mod explicit o asociere în mecanismul votat în raportul din plenului PE și MCV-ul aplicat României și Bulgariei.

România, de pildă, a solicitat în acest finalizarea acestei proceduri pentru țara noastră, ca urmare a progreselor vizibile din rapoartele MCV. Cu toate acestea, finalizarea MCV ar putea fi, iată, înlocuită cu un mecanism mai lax, care să analize starea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în întreaga Uniune Europeană.

Cum ar urma să funcționeze acest mecanism

În fiecare an, un grup de experți independenți va elabora o tabelă de punctaj privind situația DRF în statele membre, inclusiv recomandări specifice pentru fiecare stat membru, pe baza unor indicatori cum ar fi separarea puterilor, libertatea și pluralismul media, accesul la justiție. Pentru fiecare criteriu, fiecare stat membru va primi un punctaj care va arăta dacă situația este satisfăcătoare (verde), considerată riscantă (galben) sau au fost observate încălcări (roșu).

Tabela de punctaj va reprezenta punctul de plecare pentru orice acțiuni ale Comisiei și va oferi posibilitatea unei abordări clare și progresive, de la deschiderea dialogului cu statul membru până la invocarea articolului 7(1) din Tratat, pentru a oferi avertizări timpurii înainte de a avea loc o încălcare serioasă, ultimul pas fiind activarea articolului 7 din Tratat, conform căruia poate fi suspendat dreptul de vot al unui stat în Consiliu.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Published

on

Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, informează Digi24. Contestaţiile au fost depuse de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar decizia vine la câteva zile după cazul de la Caracal, în condițiile în care o parte din modificările aduse Codului penal ar fi putut ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. 

Anterior, decizia Curții Constituționale pe Coduri Penale a fost amânată deja de 7 ori. 

Reamintim că în urmă cu trei luni Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, reprezentanții majorității parlamentare PSD-ALDE au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași zi în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției i-a desemnat pe cei trei candidați la funcția de procuror european din partea României

Published

on

Daniel Horodniceanu, Cătălin-Laurenţiu Borcoman şi Claudiu Dumitrescu sunt cei trei candidaţi desemnaţi de Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror european din partea României în cadrul Parchetului European, o instituție care ar urma să fie operațională viitor și pentru conducerea căreia Laura Codruța Kövesi are cele mai mari șanse.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, ultima etapă pentru desemnarea celor trei candidaţi la funcţia de procuror european s-a încheiat marţi, după susţinerea interviului de către ultimul candidat înscris în concurs.

“În urma susţinerii interviului, comisia a deliberat şi a selectat trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, în lista pe care Ministerul Justiţiei o va înainta Comisiei de selecţie prevăzută la art. 14 alin. 3 din Regulamentul (UE) 2017/ 1939, în vederea numirii de către Consiliul Uniunii Europene. Cei trei candidaţi selectaţi sunt: Cătălin-Laurenţiu Borcoman, Constantin-Claudiu Dumitrescu şi Daniel-Constantin Horodniceanu”, precizează Ministerul Justiţiei, conform Agerpres.

Sursa citată menţionează că dintre cei opt candidaţi înscrişi iniţial cinci au susţinut interviul, doi s-au retras, iar unul a fost respins de comisia de selecţie întrucât nu îndeplinea condiţiile stabilite la articolul 1 alineat 3 din OUG 8/2019. Patru dintre candidaţii rămaşi în concurs au susţinut interviul în data de 9 iulie, iar cel de-al cincilea în data de 23 iulie.

MJ subliniază că selecţia a fost organizată cu respectarea tuturor procedurilor legale. “Evaluarea candidaţilor a fost făcută pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară”, se mai arată în comunicat.

Cătălin-Laurenţiu Borcoman a fost şef al DIICOT Braşov.

Constantin-Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din cadrul DNA. În perioada 2011 – 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă.

Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 – 2018. El a candidat şi pentru un al doilea mandat ca şef al DIICOT, dar şi pentru postul de procuror general, însă a fost respins de Tudorel Toader. 

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending