Connect with us

JUSTIȚIE

Un altfel de MCV, dar la nivelul UE? Parlamentul European cere un mecanism al statului de drept pentru TOATE țările. Pierderea dreptului de vot al unui stat, cea mai aspră sancțiune

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Strasbourg – Robert Lupițu

Parlamentul European solicită Comisiei Europene să creeze un mecanism UE obligatoriu de monitorizare și raportare anuală a situației democrației, statutului de drept și drepturilor fundamentale în statele membre, eliminând abordarea actuală care se concentrează doar pe rezolvarea crizelor, într-o rezoluție care a fost votată marți în plenul legislativului european reunit la Strasbourg, cu 475 de voturi pentru, 171 împotrivă și 39 de abțineri.

european parliam”Am oferit Uniunii Europene instrumentele pentru toate celelalte politici publice – competiție, cooperare în domeniul justiției și poliției, afaceri externe, dar valorile noastre principale nu sunt protejate de instrumente suficient de puternice pentru a le asigura respectarea în toată Uniunea Europeană”, a spus raportorul Parlamentului, eurodeputatul liberal Sophie in’t Veld (ALDE, Olanda) în dezbaterea dinaintea votului în care inițiativa sa legislativă a fost adoptată. 

Noul mecanism ar trebui să asigure respectarea de către toate statele membre UE a valorilor din tratatele UE și să fixeze criterii clare, bazate pe fapte și apolitice pentru evaluarea situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (DRF), în mod sistematic și echitabil, se arată în text.

Propunerea Parlamentului pentru un mecanism UE privind DRF are ca obiectiv încorporarea instrumentelor DRF existente într-un singur instrument și asigurarea unei utilizări depline. Un alt obiectiv este eliminarea diferențelor dintre monitorizarea DFR în statele candidate și lipsa unor instrumente efective în statele care au devenit deja membre. Acest mecanism ar putea oferi și prilejul unor dezbateri regulate pe tema DFR în instituțiile UE și în parlamentele naționale.

justice euComisia Europeană trebuie să prezintă o propunere pentru un Pact UE pentru Democrație

Parlamentul cere Comisiei să prezinte o propunere până la sfârșitul anului 2016 pentru un Pact UE pentru Democrație, Stat de drept și Drepturi Fundamentale sub forma unui acord interinstituționale care să alinieze și să completeze mecanismele existente, iar Comisia va trebui să ofere un răspuns argumentat cererii Parlamentului, mai arată documentul.

Mecanismul, o consecință a crizei constituționale din Polonia

Raportul votat de Parlamentul European are o semnificație importantă la nivel european, întrucât problema statului de drept și a democrației la nivelul statelor membre a devenit provocare în ultimul an ca urmare a crizei constituționale din Polonia, situația nerecunoscută de Varșovia ca fiind o problemă de interes european.

În prezent, la nivelul Comisiei Europene există un mecanism al statului de drept, revizuit în 2014, și care angajează executivul european și guvernul unui stat membru într-un dialog care să prevină ca o amenințare sistemică la adresa statului de drept să necesite inițierea de către executivul european a mecanismelor cuprinse la articolul 7 din tratatul UE, cel cu privire la drepturile de vot ale unui stat membru.

Un altfel de MCV, dar extins la nivelul Uniunii Europene

Mecanismul de monitorizare pe care îl propune Parlamentul European ar putea fi un successor al Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, instituit în 2007 pentru a monitoriza, mai întâi bi-anual și apoi anual, progresele și evoluțiile României și ale Bulgariei în reforma și independența dimensiunii judiciare și combaterea corupției, chestiuni fundamentale într-un sistem democratic.

De atlfel, mai mulți eurodeputați consideră cu un mecanism de acest tip este necesar la nivelul Uniunii Europene, fără a există în mod explicit o asociere în mecanismul votat în raportul din plenului PE și MCV-ul aplicat României și Bulgariei.

România, de pildă, a solicitat în acest finalizarea acestei proceduri pentru țara noastră, ca urmare a progreselor vizibile din rapoartele MCV. Cu toate acestea, finalizarea MCV ar putea fi, iată, înlocuită cu un mecanism mai lax, care să analize starea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în întreaga Uniune Europeană.

Cum ar urma să funcționeze acest mecanism

În fiecare an, un grup de experți independenți va elabora o tabelă de punctaj privind situația DRF în statele membre, inclusiv recomandări specifice pentru fiecare stat membru, pe baza unor indicatori cum ar fi separarea puterilor, libertatea și pluralismul media, accesul la justiție. Pentru fiecare criteriu, fiecare stat membru va primi un punctaj care va arăta dacă situația este satisfăcătoare (verde), considerată riscantă (galben) sau au fost observate încălcări (roșu).

Tabela de punctaj va reprezenta punctul de plecare pentru orice acțiuni ale Comisiei și va oferi posibilitatea unei abordări clare și progresive, de la deschiderea dialogului cu statul membru până la invocarea articolului 7(1) din Tratat, pentru a oferi avertizări timpurii înainte de a avea loc o încălcare serioasă, ultimul pas fiind activarea articolului 7 din Tratat, conform căruia poate fi suspendat dreptul de vot al unui stat în Consiliu.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, mesaj înaintea consultărilor cu partidele parlamentare: Votul din 26 mai a sancţionat drastic discursul antieuropean al PSD și înseamnă un vot clar pentru calea europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, la Palatul Cotroceni, că la consultările cu partidele vor fi abordate şi chestiuni legate de urmările politice ale votului de la referendum şi de la alegerile europarlamentare din 26 mai.

“Este evident că ceea ce a decis poporul la referendum trebuie urgent implementat în practică, adică în legislaţie, însemnând în Constituţie şi în lege. Avem cu siguranţă cele două chestiuni care rezultă direct din răspunsul covârşitor afirmativ al românilor la cele două întrebări, respectiv introducerea interdicţiei de a acorda amnistie şi graţiere corupţilor, iar a doua chestiune – interdicţia dată Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor Justiţiei, a politicii penale şi sigur trebuie introdusă o prevedere care permite atacarea ordonanţelor de urgenţă şi altor instituţii decât Avocatului Poporului. (…) La consultări, pe lângă aceste două teme, care sunt evidente, voi aborda şi chestiuni legate de urmările politice ale votului pe referendum şi pe europarlamentare. Este evident că trebuie să reluăm discuţia despre statul de drept în România. (…) Este clar că acest vot dat la europarlamentare, care a sancţionat drastic discursul antieuropean al PSD-ului, înseamnă un vot clar pentru calea europeană” a precizat şeful statului, înaintea consultărilor cu partidele parlamentare, potrivit Agerpres.

Președintele a făcut precizări și cu referire la un potențial referendum pentru modificarea Constituției.

”Referendumul pentru revizuirea Constituției, pentru implementarea a ce s-a votat acum, trebuie organizat când se poate și cu cât mai repede, cu atât mai bine. Pe de altă parte, având în vedere că avem patru alegeri – primele le-am avut, avem încă trei – ar fi cel puțin ciudat să se organizeze referendumul între alegeri, fiindcă românii nu cred că agreează să vină la vot de patru ori, plus încă o dată. Nu este niciun fel de problemă ca referendumul de validare să fie suprapus peste una dintre alegerile care vor veni în următorul an. (…) Prezidențialele sunt primele, dar nu este obligatoriu să venim cu referendum pe prezidențiale. Putem să venim la fel de bine pe alegerile locale sau chiar pe parlamentare”, a completat Iohannis, potrivit Administrației Prezidențiale.

Președintele Klaus Iohannis organizează marți și miercuri consultări cu partidele parlamentare pentru a decide cum se va pune în practică rezultatul de la referendumul din 26 mai, discuțiile urmând să aibă loc la o zi distanță după ce Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale referendumului.

Potrivit acestora, la prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru “nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.477.865, iar pentru “nu” 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis la 30 mai o scrisoare președinților partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, pentru stabilirea direcțiilor de acțiune necesare punerii în aplicare a referendumului din data de 26 mai.

Programul consultărilor la Cotroceni

Marți, 4 iunie 2019

• Ora 12:30 – Partidul Naţional Liberal (PNL);

• Ora 14:00 – Uniunea Salvați România (USR);

• Ora 15:00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);

Miercuri, 5 iunie 2019

• Ora 11:00 – Partidul Mișcarea Populară (PMP);

• Ora 12:00 – Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE);

• Ora 13:00 – Grupul parlamentar Pro Europa;

• Ora 14:00 – Grupul parlamentar al minorităților naționale;

• Ora 15:00 – Partidul Social Democrat;

Fiecare delegație poate fi formată din maximum 5 persoane.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, la Forumul Internațional al Societății Civile: Rezultatele acestor alegeri obligă Guvernul să nu mai pună la îndoială recomandările Comisiei Europene din cadrul MCV

Published

on

La alegerile din 26 mai românii au transmis un mesaj clar proeuropean şi au respins discursul antieuropean, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, la Forumul Internaţional al Societăţii Civile.

“Am avut alegerile pentru Parlamentul European şi referendumul pe tema Justiţiei, pe care l-am convocat în România, dacă pot să spun aşa, şi pe care l-am câştigat împreună cu românii. Concluzia după scrutinul din 26 mai este una foarte simplă: românii au spus ferm că îşi doresc un parcurs european pentru România, în ciuda încercărilor eşuate de a slăbi încrederea cetăţenilor în proiectul european. Românii au dovedit prin vot că orice schimbare începe de la aspiraţie şi de la înţelegerea modului în care funcţionează lumea de astăzi. Românii au transmis un mesaj clar proeuropean, au hotărât că locul României este fără îndoială în Uniunea Europeană, în rândul statelor care susţin şi cred în proiectul european şi, pe scurt, au demonstrat că îşi doresc să se implice activ în apărarea statului de drept. Este un semn clar că spiritul civic a devenit şi mai prezent, lucru care nu poate fi decât în beneficiul societăţii româneşti şi care demonstrează forţa ei de regenerare. (…) Cetăţenii au respins discursul antieuropean”, a spus şeful statului.

El consideră că prin alegerile europarlamentare cetăţenii statelor europene au dovedit că înţeleg pericolele pe care le presupun curentele eurofobe, extremiste, naţionaliste şi populiste. De asemenea, Iohannis a transmis că votul românilor reprezintă și un semnal.

”Rezultatele acestor alegeri obligă Guvernul să nu mai ignore ori să pună la îndoială recomandările Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, ale Comisiei de la Veneția, ale instituțiilor și organismelor europene și internaționale de profil”, a mai spus președintele.

Discursul integral al președintelui este disponibil aici.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis începe consultările cu partidele parlamentare după votul covârșitor al românilor la referendum: Ceea ce a decis poporul trebuie să fie pus în Constituție

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis organizează marți și miercuri consultări cu partidele parlamentare pentru a decide cum se va pune în practică rezultatul de la referendumul din 26 mai, discuțiile urmând să aibă loc la o zi distanță după ce Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale referendumului.

Potrivit acestora, la prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.459.383, în timp ce pentru “nu” au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul “da” a fost de 6.477.865, iar pentru “nu” 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis la 30 mai o scrisoare președinților partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, pentru stabilirea direcțiilor de acțiune necesare punerii în aplicare a referendumului din data de 26 mai.

Programul consultărilor la Cotroceni

Marți, 4 iunie 2019

• Ora 12:30 – Partidul Naţional Liberal (PNL);

• Ora 14:00 – Uniunea Salvați România (USR);

• Ora 15:00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);

Miercuri, 5 iunie 2019

• Ora 11:00 – Partidul Mișcarea Populară (PMP);

• Ora 12:00 – Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE);

• Ora 13:00 – Grupul parlamentar Pro Europa;

• Ora 14:00 – Grupul parlamentar al minorităților naționale;

• Ora 15:00 – Partidul Social Democrat;

Fiecare delegație poate fi formată din maximum 5 persoane.

Acum suntem în momentul în care trebuie să decidem cum să punem în practică ceea ce a decis poporul prin referendum. Pentru a găsi cele mai bune proceduri, metode și soluții, am decis să convoc partidele parlamentare la consultări pe această temă. Fiindcă este evident, ceea ce a decis poporul trebuie să fie pus în practică. Adică să fie pus în Constituție. Asta se face în Parlament, în prima fază”, a declarat Iohannis, săptămâna trecută, când a anunțat că va invita partidele la consultări.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending