Corespondență din Madrid

Transformarea și evoluția Alianței Nord-Atlantice pot fi surprinse prin două capturi peste timp, ambele cu aceleași coordonate geografice: Madrid 1997 și Madrid 2022. Cei 25 de ani dintre primul summit NATO din capitala iberică și cel din prezent demonstrează cât de mult s-a schimbat mediul global de securitate și Alianța s-a adaptat acestuia.

În 1997, SUA erau reprezentate de președintele democrat Bill Clinton, iar NATO condusă de secretarul general spaniol Javier Solana, Alianța număra 15 membri, niciunul din Europa ex-comunistă, aliații gândeau un mecanism de cooperare și consultare cu Rusia cu care semnaseră și Actul Fondator NATO – Rusia, Alianța semna o cartă de parteneriat cu Ucraina, China nu apărea pe radarul Alianței, iar Cehia, Ungaria și Polonia deveneau primele state din Europa Centrală și de Est invitate să înceapă negocierile de aderare la NATO. Pe scurt: NATO se extindea ca o promisiune într-o Europă aflată pe calea păcii.

În 2022, SUA sunt reprezentate de un alt președinte democrat, veteranul Joe Biden, iar Alianța Nord-Atlantică este condusă de aproape un deceniu de același lider, Jens Stoltenberg. Numărul membrilor alianței atlantice s-a dublat, de la 15 la 30, după valurile de aderare din 1999 (Polonia, Cehia și Ungaria), 2004 (România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia, Lituania), 2009 (Albania și Croația), 2017 (Muntenegru) și 2020 (Macedonia de Nord). Alianța urmează să se extindă la 32 de membri după ce Finlanda și Suedia au fost invitate să adere, punând capăt celor două secole de neutralitate a Suediei și epocii de finlandizare a Helsinki-ului. Relațiile cu Rusia sunt calificate prin noul Concept Strategic adoptat la Madrid unde Moscova este definită drept “cea mai serioasă și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice”, China este percepută ca o provocare sistemică, iar ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina  liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.

Într-un material informativ, Pentagonul prezintă, pe scurt, care era realitatea dominantă în primul deceniu post-Război Rece și noua realitate de securitate din prezent, modificată astfel de războiul Rusiei în Ucraina.

La summitul NATO de la Madrid, liderii alianței – inclusiv președintele american Joe Biden și secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg – subliniază că invazia rusă în Ucraina a schimbat mediul de securitate la nivel global.

Cât de mult s-a schimbat se poate constata dacă ne uităm la lume ultima dată când Spania a găzduit Alianța Nord-Atlantică, în 1997, când președintele Bill Clinton a participat la summitul prezidat de secretarul general al NATO, Javier Solana.

În urmă cu 25 de ani, în NATO erau 15 națiuni. Cea mai mare problemă cu care se confrunta alianța de securitate era menținerea păcii și securității în Bosnia-Herțegovina.

Ideea de terorism ca amenințare transnațională începea să se impună, dar era încă responsabilitatea fiecărei țări în parte să facă față acestei provocări.

Rusia coopera cu alianța în operațiunile de menținere a păcii din Balcani, iar acest lucru era încurajator pentru liderii occidentali. “Cel mai recent, relația noastră cu Rusia a fost așezată pe o bază nouă și solidă. Am creat împreună cu Rusia un mecanism de consultare și cooperare și suntem hotărâți să facem din acesta un instrument eficient pentru consolidarea securității cooperative în Europa”, a declarat Solana la acea vreme. 

Odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice și dizolvarea Pactului de la Varșovia în anii 1990, a fost într-adevăr o perioadă în care oamenii puteau să își imagineze o Europă “întreagă, liberă și în pace”, așa cum a spus președintele George H.W. Bush în 1991.

China nu a fost luată în considerare pentru NATO, deoarece această națiune se bucura de beneficiile sistemului internațional bazat pe reguli și se moderniza și se dezvolta rapid.

Solana a semnat “Carta privind un parteneriat distinct între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Ucraina” la acel summit cu președintele ucrainean de atunci, Leonid Kuchma.

În 1997, NATO a invitat Republica Cehă, Ungaria și Polonia să înceapă negocierile de aderare – primele națiuni din fostul Pact de la Varșovia care au fost invitate. Acestea au aderat în 1999.

NATO se reinventa. Alianța a întins o ușă deschisă națiunilor nou-democrate. În 1997, s-a vorbit mult despre politica ușilor deschise a NATO. Deviza tuturor – de la Războiul Rece până la conflictul din Balcani – a fost solidaritatea alianței.

Vremurile se schimbă, dar această solidaritate a rămas.

Astăzi, NATO este o alianță defensivă formată din 30 de națiuni, iar Europa nu mai este în pace. NATO este unită în a se opune războiului neprovocat al lui Putin în Ucraina.

“Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei a spulberat pacea în Europa și a creat cea mai mare criză de securitate în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Stoltenberg în timpul summitului din 2022.

Aliații din NATO vor continua să ofere un ajutor militar și financiar major Ucrainei, în timp ce aceasta se confruntă cu puternicul dușman. Liderii reuniți au convenit asupra unui pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, care include echipamente de comunicații securizate, combustibil, provizii medicale, veste antiglonț, echipamente pentru a contracara minele și amenințările chimice și biologice, precum și sute de sisteme portabile antidronă, a declarat el.

“Pe termen lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele din epoca sovietică la echipamente moderne ale NATO, să stimuleze interoperabilitatea și să consolideze în continuare instituțiile sale de apărare și securitate”, a declarat Stoltenberg.

Președintele Biden a declarat că Putin a vrut să fractureze alianța, dar a sfârșit prin a o spori: La summitul de astăzi, Suedia și Finlanda au fost invitate să se alăture alianței.

“Decizia de a invita Finlanda și Suedia să devină membre demonstrează că ușa NATO este deschisă”, a declarat Stoltenberg. “Aceasta demonstrează că președintele Putin nu a reușit să închidă ușa NATO. Și demonstrează, de asemenea, că respectăm drepturile fiecărei națiuni de a-și alege propria cale.”

Liderii au convenit, de asemenea, asupra unui nou concept strategic care va ghida alianța pe viitor. “Ne confruntăm cu o schimbare radicală a mediilor noastre de securitate, iar competiția strategică crește în întreaga lume”, a declarat secretarul general. “Așadar, astăzi, liderii au aprobat noul concept strategic al NATO”.

Noul concept arată clar că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității.

Ultimul concept strategic a fost convenit în 2010 și nu a menționat China. Cel nou afirmă că politicile Chinei sfidează interesele, securitatea și valorile NATO.