Connect with us

NATO

Un arc peste timp: 25 de ani între summiturile NATO de la Madrid. De la 16 aliați occidentali la 30 de aliați care se angajează să protejeze flancul estic în fața amenințării Rusiei

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Transformarea și evoluția Alianței Nord-Atlantice pot fi surprinse prin două capturi peste timp, ambele cu aceleași coordonate geografice: Madrid 1997 și Madrid 2022. Cei 25 de ani dintre primul summit NATO din capitala iberică și cel din prezent demonstrează cât de mult s-a schimbat mediul global de securitate și Alianța s-a adaptat acestuia.

În 1997, SUA erau reprezentate de președintele democrat Bill Clinton, iar NATO condusă de secretarul general spaniol Javier Solana, Alianța număra 16 membri, niciunul din Europa ex-comunistă, aliații gândeau un mecanism de cooperare și consultare cu Rusia cu care semnaseră și Actul Fondator NATO – Rusia, Alianța semna o cartă de parteneriat cu Ucraina, China nu apărea pe radarul Alianței, iar Cehia, Ungaria și Polonia deveneau primele state din Europa Centrală și de Est invitate să înceapă negocierile de aderare la NATO. Pe scurt: NATO se extindea ca o promisiune într-o Europă aflată pe calea păcii.

În 2022, SUA sunt reprezentate de un alt președinte democrat, veteranul Joe Biden, iar Alianța Nord-Atlantică este condusă de aproape un deceniu de același lider, Jens Stoltenberg. Numărul membrilor alianței atlantice aproape s-a dublat, de la 16 la 30, după valurile de aderare din 1999 (Polonia, Cehia și Ungaria), 2004 (România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia, Lituania), 2009 (Albania și Croația), 2017 (Muntenegru) și 2020 (Macedonia de Nord). Alianța urmează să se extindă la 32 de membri după ce Finlanda și Suedia au fost invitate să adere, punând capăt celor două secole de neutralitate a Suediei și epocii de finlandizare a Helsinki-ului. Relațiile cu Rusia sunt calificate prin noul Concept Strategic adoptat la Madrid unde Moscova este definită drept “cea mai serioasă și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice”, China este percepută ca o provocare sistemică, iar ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina  liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.

Într-un material informativ, Pentagonul prezintă, pe scurt, care era realitatea dominantă în primul deceniu post-Război Rece și noua realitate de securitate din prezent, modificată astfel de războiul Rusiei în Ucraina.

La summitul NATO de la Madrid, liderii alianței – inclusiv președintele american Joe Biden și secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg – subliniază că invazia rusă în Ucraina a schimbat mediul de securitate la nivel global.

Cât de mult s-a schimbat se poate constata dacă ne uităm la lume ultima dată când Spania a găzduit Alianța Nord-Atlantică, în 1997, când președintele Bill Clinton a participat la summitul prezidat de secretarul general al NATO, Javier Solana.

În urmă cu 25 de ani, în NATO erau 15 națiuni. Cea mai mare problemă cu care se confrunta alianța de securitate era menținerea păcii și securității în Bosnia-Herțegovina.

Ideea de terorism ca amenințare transnațională începea să se impună, dar era încă responsabilitatea fiecărei țări în parte să facă față acestei provocări.

Rusia coopera cu alianța în operațiunile de menținere a păcii din Balcani, iar acest lucru era încurajator pentru liderii occidentali. “Cel mai recent, relația noastră cu Rusia a fost așezată pe o bază nouă și solidă. Am creat împreună cu Rusia un mecanism de consultare și cooperare și suntem hotărâți să facem din acesta un instrument eficient pentru consolidarea securității cooperative în Europa”, a declarat Solana la acea vreme. 

Odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice și dizolvarea Pactului de la Varșovia în anii 1990, a fost într-adevăr o perioadă în care oamenii puteau să își imagineze o Europă “întreagă, liberă și în pace”, așa cum a spus președintele George H.W. Bush în 1991.

China nu a fost luată în considerare pentru NATO, deoarece această națiune se bucura de beneficiile sistemului internațional bazat pe reguli și se moderniza și se dezvolta rapid.

Solana a semnat “Carta privind un parteneriat distinct între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Ucraina” la acel summit cu președintele ucrainean de atunci, Leonid Kuchma.

În 1997, NATO a invitat Republica Cehă, Ungaria și Polonia să înceapă negocierile de aderare – primele națiuni din fostul Pact de la Varșovia care au fost invitate. Acestea au aderat în 1999.

NATO se reinventa. Alianța a întins o ușă deschisă națiunilor nou-democrate. În 1997, s-a vorbit mult despre politica ușilor deschise a NATO. Deviza tuturor – de la Războiul Rece până la conflictul din Balcani – a fost solidaritatea alianței.

Vremurile se schimbă, dar această solidaritate a rămas.

Astăzi, NATO este o alianță defensivă formată din 30 de națiuni, iar Europa nu mai este în pace. NATO este unită în a se opune războiului neprovocat al lui Putin în Ucraina.

“Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei a spulberat pacea în Europa și a creat cea mai mare criză de securitate în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Stoltenberg în timpul summitului din 2022.

Aliații din NATO vor continua să ofere un ajutor militar și financiar major Ucrainei, în timp ce aceasta se confruntă cu puternicul dușman. Liderii reuniți au convenit asupra unui pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, care include echipamente de comunicații securizate, combustibil, provizii medicale, veste antiglonț, echipamente pentru a contracara minele și amenințările chimice și biologice, precum și sute de sisteme portabile antidronă, a declarat el.

“Pe termen lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele din epoca sovietică la echipamente moderne ale NATO, să stimuleze interoperabilitatea și să consolideze în continuare instituțiile sale de apărare și securitate”, a declarat Stoltenberg.

Președintele Biden a declarat că Putin a vrut să fractureze alianța, dar a sfârșit prin a o spori: La summitul de astăzi, Suedia și Finlanda au fost invitate să se alăture alianței.

“Decizia de a invita Finlanda și Suedia să devină membre demonstrează că ușa NATO este deschisă”, a declarat Stoltenberg. “Aceasta demonstrează că președintele Putin nu a reușit să închidă ușa NATO. Și demonstrează, de asemenea, că respectăm drepturile fiecărei națiuni de a-și alege propria cale.”

Liderii au convenit, de asemenea, asupra unui nou concept strategic care va ghida alianța pe viitor. “Ne confruntăm cu o schimbare radicală a mediilor noastre de securitate, iar competiția strategică crește în întreaga lume”, a declarat secretarul general. “Așadar, astăzi, liderii au aprobat noul concept strategic al NATO”.

Noul concept arată clar că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității.

Ultimul concept strategic a fost convenit în 2010 și nu a menționat China. Cel nou afirmă că politicile Chinei sfidează interesele, securitatea și valorile NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Germania, primul stat UE care reacționează la tentativele Rusiei de a influența alegerile din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO

Published

on

© European Union 2024

Germania se alătură Statelor Unite, devenind al doilea aliat NATO și primul stat membru al UE care reacționează la tentativele de influențare a alegerilor prezidențiale din România, subliniind că președintele rus Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO”.

Raportul autorităților române arată că dezinformarea rusă influențează alegerile prezidențiale din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO. Dar Europa rămâne puternică. Împreună, ne vom proteja democrațiile de amenințările hibride“, a transmis Ministerul de Externe german condus de Annalena Baerbock într-un mesaj pe rețeaua sociala X.

 

Poziția Germaniei vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.

Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.

Potrivit unor surse CaleaEuropeană.ro, delegația României a părăsit sala reuniunii atunci când ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, și-a susținut discursul la Consiliul Ministerial al OSCE, care reunește cele 57 de țări participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Continue Reading

NATO

Ambasadorul SUA la UE, fost ambasador american la București: Suntem profund îngrijorați de interferența străină în alegerile din România

Published

on

© US Embassy Romania/ Flickr

Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România și actualul ambasador american pe lângă Uniunea Europeană, a exprimat joi profunda îngrijorare a Statelor Unite cu privire la dovezile de interferență străină în alegerile din România.

“În calitate de ambasador al SUA în România, am văzut cu ochii mei puterea democrației sale și hotărârea poporului său. Statele Unite sunt profund îngrijorate de dovezile de interferență străină în alegerile din România. Poporul român este singurul care trebuie să decidă pe cine alege”, a scris Gitenstein, pe rețeaua socială X.

Colaborator al președintelui Biden încă de la începuturile carierei sale politice, Gitenstein s-a alăturat echipei de la Senat a actualului președinte încă din anii 70, pentru ca patruzeci de ani mai târziu să devină ambasador al SUA în România, în timpul administrației Obama-Biden, între 2009 și 2012. Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Poziția diplomatului american vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Continue Reading

NATO

Desecretizare în CSAT: România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”

Published

on

© MAE

România i-a informat pe aliații din NATO cu privire la tentativa de influențare prin activități maligne a alegerilor prezidențială și a transmis că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, transmite joi Ministerul Afacerilor Externe.

Într-o serie de postări pe rețeaua socială X, MAE amintește că autoritățile române au luat decizia de a declasifica și de a face publice rapoarte relevante ale serviciilor de informații privind operațiuni străine maligne, inclusiv finanțarea ilegală, amplificarea digitală a campaniei și atacuri cibernetice care au vizat alegerile prezidențiale din România.

“Rapoartele declasificate arată o interferență străină semnificativă și fără precedent care vizează instituțiile și procesele democratice. Acestea fac parte dintr-o încercare continuă de a submina angajamentul ferm al României față de valorile euro-atlantice și apartenența noastră la UE și NATO. Autoritățile române investighează această tentativă continuă de influențare”, arată MAE.

Ministerul de Externe precizează că România și-a “informat aliații” cu privire la aceste tentative de influențare. “Vom lua toate măsurile necesare pentru a ne proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea. România rămâne angajată să își protejeze instituțiile și procesele democratice”, precizează MAE.

 

Comunicatul Ministerului de Externe vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după participarea ministrului de externe Luminița Odobescu la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, de la Bruxelles, alături de secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
JUSTIȚIE10 hours ago

CCR, după solicitările privind legalitatea procesului electoral: Au fost înregistrate și urmează să fie examinate conform prevederilor constituționale și legale în cadrul procesului de validare a alegerilor

SUA10 hours ago

Șase foști ambasadori americani, scrisoare către români: Suntem încrezători că poporul român va vedea aceste atacuri din partea unor state autoritare ca lovituri de stat nereușite

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

VIDEO Maia Sandu a venit la București pentru Elena Lasconi: Eu voi vota cu ea. Avem nevoie de România și Elena Lasconi nu va renunța la relația cu R. Moldova

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană intensifică monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok „să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral

NATO14 hours ago

Germania, primul stat UE care reacționează la tentativele Rusiei de a influența alegerile din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: A fi pro-european și pro-NATO înseamnă fonduri europene, libera circulație, dreptul de a lucra în alte state europene, pace și securitate

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a solicitat instituirea stării de urgență energetică

ROMÂNIA15 hours ago

ICI București și ACSAPPR au semnat un acord de parteneriat privind dezvoltarea și digitalizarea sectorului agricol și piscicol din România

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

PE, apel către statele UE să impună sancțiuni împotriva liderilor politici pro-ruși din Georgia pentru îndepărtarea dramatică a țării de calea sa europeană

POLITICĂ15 hours ago

Marcel Ciolacu, un nou îndemn către români să iasă la vot: “Să rămânem pe calea europeană, pe calea dezvoltării!

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ4 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending