NATO
Un arc peste timp: 25 de ani între summiturile NATO de la Madrid. De la 15 aliați occidentali la 30 de aliați care se angajează să protejeze flancul estic în fața amenințării Rusiei
Published
1 year agoon

Transformarea și evoluția Alianței Nord-Atlantice pot fi surprinse prin două capturi peste timp, ambele cu aceleași coordonate geografice: Madrid 1997 și Madrid 2022. Cei 25 de ani dintre primul summit NATO din capitala iberică și cel din prezent demonstrează cât de mult s-a schimbat mediul global de securitate și Alianța s-a adaptat acestuia.
În 1997, SUA erau reprezentate de președintele democrat Bill Clinton, iar NATO condusă de secretarul general spaniol Javier Solana, Alianța număra 15 membri, niciunul din Europa ex-comunistă, aliații gândeau un mecanism de cooperare și consultare cu Rusia cu care semnaseră și Actul Fondator NATO – Rusia, Alianța semna o cartă de parteneriat cu Ucraina, China nu apărea pe radarul Alianței, iar Cehia, Ungaria și Polonia deveneau primele state din Europa Centrală și de Est invitate să înceapă negocierile de aderare la NATO. Pe scurt: NATO se extindea ca o promisiune într-o Europă aflată pe calea păcii.
În 2022, SUA sunt reprezentate de un alt președinte democrat, veteranul Joe Biden, iar Alianța Nord-Atlantică este condusă de aproape un deceniu de același lider, Jens Stoltenberg. Numărul membrilor alianței atlantice s-a dublat, de la 15 la 30, după valurile de aderare din 1999 (Polonia, Cehia și Ungaria), 2004 (România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia, Lituania), 2009 (Albania și Croația), 2017 (Muntenegru) și 2020 (Macedonia de Nord). Alianța urmează să se extindă la 32 de membri după ce Finlanda și Suedia au fost invitate să adere, punând capăt celor două secole de neutralitate a Suediei și epocii de finlandizare a Helsinki-ului. Relațiile cu Rusia sunt calificate prin noul Concept Strategic adoptat la Madrid unde Moscova este definită drept “cea mai serioasă și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice”, China este percepută ca o provocare sistemică, iar ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.
Într-un material informativ, Pentagonul prezintă, pe scurt, care era realitatea dominantă în primul deceniu post-Război Rece și noua realitate de securitate din prezent, modificată astfel de războiul Rusiei în Ucraina.
La summitul NATO de la Madrid, liderii alianței – inclusiv președintele american Joe Biden și secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg – subliniază că invazia rusă în Ucraina a schimbat mediul de securitate la nivel global.
Cât de mult s-a schimbat se poate constata dacă ne uităm la lume ultima dată când Spania a găzduit Alianța Nord-Atlantică, în 1997, când președintele Bill Clinton a participat la summitul prezidat de secretarul general al NATO, Javier Solana.
În urmă cu 25 de ani, în NATO erau 15 națiuni. Cea mai mare problemă cu care se confrunta alianța de securitate era menținerea păcii și securității în Bosnia-Herțegovina.
Ideea de terorism ca amenințare transnațională începea să se impună, dar era încă responsabilitatea fiecărei țări în parte să facă față acestei provocări.
Rusia coopera cu alianța în operațiunile de menținere a păcii din Balcani, iar acest lucru era încurajator pentru liderii occidentali. “Cel mai recent, relația noastră cu Rusia a fost așezată pe o bază nouă și solidă. Am creat împreună cu Rusia un mecanism de consultare și cooperare și suntem hotărâți să facem din acesta un instrument eficient pentru consolidarea securității cooperative în Europa”, a declarat Solana la acea vreme.
Odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice și dizolvarea Pactului de la Varșovia în anii 1990, a fost într-adevăr o perioadă în care oamenii puteau să își imagineze o Europă “întreagă, liberă și în pace”, așa cum a spus președintele George H.W. Bush în 1991.
China nu a fost luată în considerare pentru NATO, deoarece această națiune se bucura de beneficiile sistemului internațional bazat pe reguli și se moderniza și se dezvolta rapid.
Solana a semnat “Carta privind un parteneriat distinct între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Ucraina” la acel summit cu președintele ucrainean de atunci, Leonid Kuchma.
În 1997, NATO a invitat Republica Cehă, Ungaria și Polonia să înceapă negocierile de aderare – primele națiuni din fostul Pact de la Varșovia care au fost invitate. Acestea au aderat în 1999.
NATO se reinventa. Alianța a întins o ușă deschisă națiunilor nou-democrate. În 1997, s-a vorbit mult despre politica ușilor deschise a NATO. Deviza tuturor – de la Războiul Rece până la conflictul din Balcani – a fost solidaritatea alianței.
Vremurile se schimbă, dar această solidaritate a rămas.
Astăzi, NATO este o alianță defensivă formată din 30 de națiuni, iar Europa nu mai este în pace. NATO este unită în a se opune războiului neprovocat al lui Putin în Ucraina.
“Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei a spulberat pacea în Europa și a creat cea mai mare criză de securitate în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Stoltenberg în timpul summitului din 2022.
Aliații din NATO vor continua să ofere un ajutor militar și financiar major Ucrainei, în timp ce aceasta se confruntă cu puternicul dușman. Liderii reuniți au convenit asupra unui pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, care include echipamente de comunicații securizate, combustibil, provizii medicale, veste antiglonț, echipamente pentru a contracara minele și amenințările chimice și biologice, precum și sute de sisteme portabile antidronă, a declarat el.
“Pe termen lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele din epoca sovietică la echipamente moderne ale NATO, să stimuleze interoperabilitatea și să consolideze în continuare instituțiile sale de apărare și securitate”, a declarat Stoltenberg.
Președintele Biden a declarat că Putin a vrut să fractureze alianța, dar a sfârșit prin a o spori: La summitul de astăzi, Suedia și Finlanda au fost invitate să se alăture alianței.
“Decizia de a invita Finlanda și Suedia să devină membre demonstrează că ușa NATO este deschisă”, a declarat Stoltenberg. “Aceasta demonstrează că președintele Putin nu a reușit să închidă ușa NATO. Și demonstrează, de asemenea, că respectăm drepturile fiecărei națiuni de a-și alege propria cale.”
Liderii au convenit, de asemenea, asupra unui nou concept strategic care va ghida alianța pe viitor. “Ne confruntăm cu o schimbare radicală a mediilor noastre de securitate, iar competiția strategică crește în întreaga lume”, a declarat secretarul general. “Așadar, astăzi, liderii au aprobat noul concept strategic al NATO”.
Noul concept arată clar că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității.
Ultimul concept strategic a fost convenit în 2010 și nu a menționat China. Cel nou afirmă că politicile Chinei sfidează interesele, securitatea și valorile NATO.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ministrul german al Apărării: Livrările de sisteme de apărare antiaeriană și muniție către Ucraina sunt întârziate, dar creștem capacitățile
Ambasadorul SUA la Budapesta îl critică pe Viktor Orban pentru retorica anti-americană și desconsiderarea apartenenței Ungariei la NATO, descriindu-l drept un lider care ”îl îmbrățișează” pe Putin
Înaintea summitului UE-China, ministrul de externe Wang Yi pledează în fața ambasadorilor țărilor UE pentru ”dialog și cooperare reciproc avantajoasă” pentru a evita ”o confruntare a blocurilor”
Angel Tîlvăr: Militarii ucraineni ar putea fi instruiți în multiple domenii pe teritoriul României
Antony Blinken salută “rolul critic” al României pentru apărarea și economia Ucrainei: Datorită României, Ucraina poate exporta cereale
Șeful Pentagonului, după întâlnirea cu premierul Ciolacu și ministrul român al apărării: Rolul puternic al României în regiunea Mării Negre, vital pentru a combate agresiunea Rusiei
NATO
Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români se opun ideii ca România iasă din UE și NATO. Roexit-ul, în creștere, fiind susținut de 25% dintre cetățeni
Published
5 hours agoon
December 6, 2023
Peste șapte din zece români sunt de părere că România nu ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană (70,3%) și din Alianța Nord-Atlantică (77,3), însă aproape 20%, respectiv 25%, consideră că țara noastră ar trebui să se retragă din NATO, respectiv UE, relevă datele unui sondaj de opinie INSCOP Research, realizat la comanda New Strategy Center. În același timp, un sondaj Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European cu șase luni înainte de alegerile europene arată că 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, iar 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Prin comparație cu un sondaj similar realizat de INSCOP în luna martie, se observă o diminuare a susținerii apartenenței europene și euro-atlantice a României. În urmă cu nouă luni, trei sferturi dintre români se opuneau ideii ieșirii României din Uniunea Europeană (76,8%), iar patru din cinci români erau împotriva ieșirii din NATO (80%).
“În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele”, a spus George Scutaru, director general New Strategy Center, în contextul sondajului INSCOP publicat miercuri, 6 decembrie.
“Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în România ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a adăugat Scutaru.
Principalele date reieșite din sondajul INSCOP:
Vinovatul pentru războiul din Gaza
Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.
Vinovatul pentru războiul din Ucraina
49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.
Câștigătorul războiului din Ucraina
34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.
Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina
64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.
Temeri cu privire la războiul din Ucraina
Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.
Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina
53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.
Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina
29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie. 20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.
Țara care reprezintă un pericol pentru România
Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Ieșirea din Uniunea Europeană
25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Ieșirea din NATO
18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.
Trimiterea de trupe NATO în România
57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.
Atitudine personală în cazul unui război
În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.
NATO
Contingentul Forțelor Aeriene Germane de la Baza Mihail Kogălniceanu, vizitat de ambasadorul Gebauer: Patru avioane de luptă și 150 de soldați contribuie la securitatea România
Published
10 hours agoon
December 6, 2023
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a vizitat marţi contingentul (eAPS) al Forţelor Aeriene Germane de la baza militară Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, context în care a apreciat, în mod special, “curajul şi angajamentul” militarilor germani şi “cooperarea remarcabilă” cu trupele aliaţilor din România.
“Germania sprijină aliatul său NATO, România, la asigurarea supravegherii spaţiului aerian în cadrul misiunii de poliţie aeriană întărită Air Policing South (eAPS). Patru avioane de luptă Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane şi un contingent însumând 150 de soldaţi sunt pe deplin operaţionale de la sfârşitul lunii noiembrie pentru securizarea spaţiului aerian NATO”, se precizează într-un comunicat al ambasadei Republicii Federale Germania în România remis CaleaEuropeană.ro.
Comandantul contingentului german eAPS, locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, a afirmat că prezenţa militarilor germani la baza militară Mihail Kogălniceanu transmite un semnal important pentru România şi pentru NATO în materie de politică de securitate.
“Este o onoare deosebită pentru mine să pot conduce contingentul german aici, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, şi să am posibilitatea de a transmite un semnal important, în opinia mea, pentru România şi pentru alianţa noastră NATO, în materie de politică de securitate. Lucrez cu o echipă extrem de motivată şi conştientă de caracterul sensibil al misiunii şi, bineînţeles, mă bucur când toţi cei din subordinea mea se întorc la familiile lor, odată cu încheierea misiunii”, a afirmat locotenent-colonel Markus Kuchenbaur, citat în comunicat.
La rândul său, ambasadorul Peer Gebauer a transmis întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane mulţumiri pentru contribuţia la securizarea teritoriului aliat.
“Aş dori să mulţumesc domnului locotenent-colonel Kuchenbaur şi întregului contingent al Forţelor Aeriene Germane pentru contribuţia lor importantă la securizarea teritoriului nostru aliat. În vremuri dificile ca acestea, apreciem în mod special curajul şi angajamentul Forţelor Armate Federale şi cooperarea remarcabilă cu trupele aliaţilor noştri, cum este şi România”, a afirmat Peer Gebauer.
NATO
Ciolacu a discutat cu conducerea Comitetului pentru forțe armate din Congresul SUA despre creșterea prezenței militare a SUA în România
Published
12 hours agoon
December 6, 2023
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere, marţi, cu reprezentanţii conducerii Comitetului pentru forţe armate din Camera Reprezentanţilor, copreşedinţii Mike Rogers şi Adam Smith, în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii, context în care a mulţumit pentru nivelul excelent al dialogului politic bilateral, precum şi pentru contribuţia Congresului SUA la consolidarea Parteneriatului strategic dintre cele două ţări.
Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a subliniat, totodată, importanţa dezvoltării şi aprofundării acestui parteneriat pe toate dimensiunile sale de cooperare, în special în domeniile apărării, securităţii, energiei, comerţului şi investiţiilor.
“Şeful Guvernului României a discutat cu reprezentanţii conducerii Comitetului pentru forţe armate din Camera Reprezentanţilor despre situaţia din regiunea Europei de Est, respectiv evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, dar şi din Orientul Mijlociu. Dialogul a vizat şi sprijinul României pentru Ucraina şi Republica Moldova, consolidarea posturii NATO în regiunea Mării Negre, nevoia susţinerii creşterii prezenţei militare a SUA în România, precum şi oportunităţile bilaterale în domeniul apărării”, se arată în comunicat.
Totodată, el a subliniat că Parteneriatul strategic cu SUA este şi va rămâne unul dintre pilonii politicii externe şi de securitate a României.
“Ţara noastră rămâne o sursă de stabilitate în regiunea Mării Negre şi va contribui în continuare la consolidarea şi apărarea ordinii internaţionale bazate pe reguli”, a afirmat Ciolacu.
În cadrul discuţiilor cu congresmenii americani, premierul a apreciat asistenţa de securitate aprobată de Congresul SUA pentru România, subliniind consolidarea dialogului şi coordonării bilaterale privind implementarea Strategiei SUA pentru securitatea în regiunea Mării Negre, precizează sursa citată.
În ceea ce priveşte cooperarea cu aliaţii şi partenerii din regiunea Mării Negre, şeful Executivului a amintit vizita delegaţiei Guvernului de la Bucureşti la Kiev pentru prima şedinţă comună a cabinetelor român şi ucrainean.
De asemenea, prim-ministrul a evidenţiat importanţa deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Vilnius pentru securitatea şi stabilitatea Flancului estic al Alianţei.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere şi cu reprezentanţi ai companiei Lockheed Martin, în cadrul căreia a subliniat importanţa colaborării cu companiile americane în evaluarea şi dezvoltarea capabilităţilor din industria naţională de apărare, se mai spune în comunicat.
Marcel Ciolacu este în vizită oficială la Washington D.C. şi la New York până miercuri, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, şi ministrul economiei, Radu Oprea.
Luni, Marcel Ciolacu a participat la ceremonia oficială de depunere a unei coroane de flori la Cimitirul Eroilor Arlington din Washington. Ceremonialul include 19 salve de tun şi onorul drapelului.
Ulterior, premierul român s-a întâlnit, la Pentagon, cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi, la Departamentul de Stat, cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. La finalul zilei, s-a întâlnit şi cu Jennifer Granholm, secretar pentru energie al SUA.
Concrete & Design Solutions

Dan Motreanu, printre inițiatorii propunerii grupului PPE care ar urma să asigure fermierilor români subvenții PAC apropiate de cele primite de fermierii din țările din vestul și sudul Europei

Autoritățile locale au la dispoziție 500 milioane de euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile

Înaintea vizitei lui David Cameron în SUA, Marea Britanie anunță noi sancțiuni împotriva a zeci de firme care furnizează echipamente militare Rusiei: Îl vor lovi pe Putin acolo unde îl doare

EU4Health: 4 milioane de euro pentru a îmbunătăți asistența medicală pentru refugiații ucraineni din România și alte nouă țări din UE

Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români se opun ideii ca România iasă din UE și NATO. Roexit-ul, în creștere, fiind susținut de 25% dintre cetățeni

”Uniți în diversitate”: Comisia Europeană dă forță mottoului UE printr-un apel la acțiune împotriva tuturor formelor de ură, în contextul proliferării discursurilor și infracțiunilor motivate de ură

Ministrul Cătălin Predoiu, către omologii din UE: Trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde spațiul Schengen cu România și Bulgaria

Grecia și Turcia trebuie să-și consolideze încrederea reciprocă, subliniază Recep Tayyip Erdogan înaintea unei vizite la Atena: Nu există vreo problemă pe care nu o putem rezolva prin dialog

Sebastian Burduja: Încă un pas înainte către recuperarea circuitului nuclear integrat în cadrul Nuclearelectrica, un operator puternic și strategic

Ministrul german al Apărării: Livrările de sisteme de apărare antiaeriană și muniție către Ucraina sunt întârziate, dar creștem capacitățile

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”
- POLITICĂ1 week ago
Ciolacu afirmă că lipsa digitalizării afectează eficiența Guvernului: Ca prim-ministru n-am informațiile atât de repede ca să fiu eficient și să iau decizii care se impun în timp real
- U.E.1 week ago
Comisia Europeană a propus statelor membre să prelungească măsurile de urgență ale UE pentru gestionarea crizei energetice