Connect with us

NATO

Un arc peste timp: 25 de ani între summiturile NATO de la Madrid. De la 15 aliați occidentali la 30 de aliați care se angajează să protejeze flancul estic în fața amenințării Rusiei

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Transformarea și evoluția Alianței Nord-Atlantice pot fi surprinse prin două capturi peste timp, ambele cu aceleași coordonate geografice: Madrid 1997 și Madrid 2022. Cei 25 de ani dintre primul summit NATO din capitala iberică și cel din prezent demonstrează cât de mult s-a schimbat mediul global de securitate și Alianța s-a adaptat acestuia.

În 1997, SUA erau reprezentate de președintele democrat Bill Clinton, iar NATO condusă de secretarul general spaniol Javier Solana, Alianța număra 15 membri, niciunul din Europa ex-comunistă, aliații gândeau un mecanism de cooperare și consultare cu Rusia cu care semnaseră și Actul Fondator NATO – Rusia, Alianța semna o cartă de parteneriat cu Ucraina, China nu apărea pe radarul Alianței, iar Cehia, Ungaria și Polonia deveneau primele state din Europa Centrală și de Est invitate să înceapă negocierile de aderare la NATO. Pe scurt: NATO se extindea ca o promisiune într-o Europă aflată pe calea păcii.

În 2022, SUA sunt reprezentate de un alt președinte democrat, veteranul Joe Biden, iar Alianța Nord-Atlantică este condusă de aproape un deceniu de același lider, Jens Stoltenberg. Numărul membrilor alianței atlantice s-a dublat, de la 15 la 30, după valurile de aderare din 1999 (Polonia, Cehia și Ungaria), 2004 (România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Letonia, Estonia, Lituania), 2009 (Albania și Croația), 2017 (Muntenegru) și 2020 (Macedonia de Nord). Alianța urmează să se extindă la 32 de membri după ce Finlanda și Suedia au fost invitate să adere, punând capăt celor două secole de neutralitate a Suediei și epocii de finlandizare a Helsinki-ului. Relațiile cu Rusia sunt calificate prin noul Concept Strategic adoptat la Madrid unde Moscova este definită drept “cea mai serioasă și directă amenințare la adresa securității euro-atlantice”, China este percepută ca o provocare sistemică, iar ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina  liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.

Într-un material informativ, Pentagonul prezintă, pe scurt, care era realitatea dominantă în primul deceniu post-Război Rece și noua realitate de securitate din prezent, modificată astfel de războiul Rusiei în Ucraina.

La summitul NATO de la Madrid, liderii alianței – inclusiv președintele american Joe Biden și secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg – subliniază că invazia rusă în Ucraina a schimbat mediul de securitate la nivel global.

Cât de mult s-a schimbat se poate constata dacă ne uităm la lume ultima dată când Spania a găzduit Alianța Nord-Atlantică, în 1997, când președintele Bill Clinton a participat la summitul prezidat de secretarul general al NATO, Javier Solana.

În urmă cu 25 de ani, în NATO erau 15 națiuni. Cea mai mare problemă cu care se confrunta alianța de securitate era menținerea păcii și securității în Bosnia-Herțegovina.

Ideea de terorism ca amenințare transnațională începea să se impună, dar era încă responsabilitatea fiecărei țări în parte să facă față acestei provocări.

Rusia coopera cu alianța în operațiunile de menținere a păcii din Balcani, iar acest lucru era încurajator pentru liderii occidentali. “Cel mai recent, relația noastră cu Rusia a fost așezată pe o bază nouă și solidă. Am creat împreună cu Rusia un mecanism de consultare și cooperare și suntem hotărâți să facem din acesta un instrument eficient pentru consolidarea securității cooperative în Europa”, a declarat Solana la acea vreme. 

Odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice și dizolvarea Pactului de la Varșovia în anii 1990, a fost într-adevăr o perioadă în care oamenii puteau să își imagineze o Europă “întreagă, liberă și în pace”, așa cum a spus președintele George H.W. Bush în 1991.

China nu a fost luată în considerare pentru NATO, deoarece această națiune se bucura de beneficiile sistemului internațional bazat pe reguli și se moderniza și se dezvolta rapid.

Solana a semnat “Carta privind un parteneriat distinct între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Ucraina” la acel summit cu președintele ucrainean de atunci, Leonid Kuchma.

În 1997, NATO a invitat Republica Cehă, Ungaria și Polonia să înceapă negocierile de aderare – primele națiuni din fostul Pact de la Varșovia care au fost invitate. Acestea au aderat în 1999.

NATO se reinventa. Alianța a întins o ușă deschisă națiunilor nou-democrate. În 1997, s-a vorbit mult despre politica ușilor deschise a NATO. Deviza tuturor – de la Războiul Rece până la conflictul din Balcani – a fost solidaritatea alianței.

Vremurile se schimbă, dar această solidaritate a rămas.

Astăzi, NATO este o alianță defensivă formată din 30 de națiuni, iar Europa nu mai este în pace. NATO este unită în a se opune războiului neprovocat al lui Putin în Ucraina.

“Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei a spulberat pacea în Europa și a creat cea mai mare criză de securitate în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Stoltenberg în timpul summitului din 2022.

Aliații din NATO vor continua să ofere un ajutor militar și financiar major Ucrainei, în timp ce aceasta se confruntă cu puternicul dușman. Liderii reuniți au convenit asupra unui pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, care include echipamente de comunicații securizate, combustibil, provizii medicale, veste antiglonț, echipamente pentru a contracara minele și amenințările chimice și biologice, precum și sute de sisteme portabile antidronă, a declarat el.

“Pe termen lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele din epoca sovietică la echipamente moderne ale NATO, să stimuleze interoperabilitatea și să consolideze în continuare instituțiile sale de apărare și securitate”, a declarat Stoltenberg.

Președintele Biden a declarat că Putin a vrut să fractureze alianța, dar a sfârșit prin a o spori: La summitul de astăzi, Suedia și Finlanda au fost invitate să se alăture alianței.

“Decizia de a invita Finlanda și Suedia să devină membre demonstrează că ușa NATO este deschisă”, a declarat Stoltenberg. “Aceasta demonstrează că președintele Putin nu a reușit să închidă ușa NATO. Și demonstrează, de asemenea, că respectăm drepturile fiecărei națiuni de a-și alege propria cale.”

Liderii au convenit, de asemenea, asupra unui nou concept strategic care va ghida alianța pe viitor. “Ne confruntăm cu o schimbare radicală a mediilor noastre de securitate, iar competiția strategică crește în întreaga lume”, a declarat secretarul general. “Așadar, astăzi, liderii au aprobat noul concept strategic al NATO”.

Noul concept arată clar că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității.

Ultimul concept strategic a fost convenit în 2010 și nu a menționat China. Cel nou afirmă că politicile Chinei sfidează interesele, securitatea și valorile NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA19 mins ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA49 mins ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.2 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA3 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda4 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA5 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA6 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending