Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Partidul Socialiștilor Europeni își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor, cu poporul libanez și cu autoritățile din Liban, după ce explozia oribilă din Beirut a curmat mai mult de 100 de vieți, a rănit mii de oamenii și a lăsat sute de mii de persoane fără adăpost, informează un comunicat al PES.

De asemenea, PES salută răspunsul rapid din partea Uniunii Europene prin activarea mecanismelor sale de urgență.

“Această țară mică merită sprijin mare în momentele atât de dificile. Uniunea Europeană ar trebui să continue să ajute Libanul prin înțelegerea rapidă a nevoilor și prin acordarea de asistență vitală cetățenilor din Beirut și autorităților libaneze. PES apreciază reacția la timp a Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, care la doar câteva ore după explozie a început să mobilizeze resursele Uniunii pentru a oferi sprijin Libanului”, a declarat Serghei Stanishev, președintele PES.

De asemenea, PES salută eforturile lucrătorilor medicali și din domeniul serviciilor de urgență și de salvare, dar și pe cele ale organizațiilor internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Crucea Roșie.

Socialiștii și democrații europeni speră că investigarea acestui eveniment tragic îi va aduce în fața justiției pe cei responsabili.

“Libanul a fost lovit de criza COVID, oferind adăpost aproape unui milion de refugiați. Acum, această explozie oribilă adaugă și mai multă presiune asupra autorităților locale din domeniul sănătății. Un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene și a organizațiilor internaționale este vital”, a completat Stanishev.

Prim-vicepreședintele PNL și europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat, sâmbătă, că atenția întregii țări este acaparată de ceea ce se întâmplă între clanurile interlope și a spus că România trebuie reformată.

“În democrație, interlopii stau la pușcărie, nu pe ecranele televizoarelor și în Live-uri pe Facebook sau printre like-uri pe Instagram și scalambaieli pe Tik Tok.
Trăim de câteva zile intr-o Românie care pare acaparată, cel puțin ca atenție, de viata și acțiunile infracționale ale unor interlopi. Toată țara stă și privește cum câteva sute de infractori sfidează legi, reguli, bun simț și peste 20 de milioane de cetățeni onești”, a scris Rareș Bogdan, într-o postare virulentă pe pagina sa de Facebook.

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE a precizat că aceasta este imaginea unui stat “cu instituții prăbușite” și că România trebuie reformată “fără compromisuri, fără traseism, fără politicianism ieftin și prosti în funcții publice, fără fricoși sau idioți in poziții cheie, fără instituții paralizate de teamă sau incompetență, fără slugoi și clientelari care cauta exclusiv binele lor și nu binele public”.

Pe de altă parte, Bogdan a arătat că România nu este țara interlopilor, ci a oamenilor cinstiți.

“In compensație la tot ce se vede sulfuros in aceste zile ma gândesc cu admirație și respect la ultimii veterani de război care ne părăsesc din această lume pe rând, fără ca cineva să le recunoască valorile și eroismul să le prezinte poveștile și viețile presărate cu sacrificii. Eroii noștri se duc silențioși fără ca cineva să-i pomenească și să ofere celor mai tineri modele de urmat pentru însănătoșirea neamului în care de ani de zile sar schijele tupeului, golănelilor, șmecheriilor, a răfuielilor dintre bande. Avem mereu printre noi exemple civice, oameni cinstiți, dăruiți profesiilor, campioni sportivi recunoscuți și premiați, chipuri ale firescului, elevi și studenți eminenți stimați în toată lumea, care prin existența lor pot genera curentul normalității. România este a acestora din urmă și lor trebuie să le manifestăm apreciere și pentru ei să ne “înghesuim” și să le fim suporteri. Romania nu e a interlopilor, Romania este țara oamenilor cinstiți care își educa copilașii in spiritul valorilor reale și nu al fascinației pentru găști infracționale”, a spus el.