Connect with us

NATO

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Două războaie mondiale, Războiul Rece și fiecare provocare cu care ne-am confruntat de la înființarea NATO ne-au învățat că avem nevoie unii de alții, a subliniat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la sediul NATO în cadrul unei ceremonii solemne de aniversare a 75 de ani de la înființarea Alianței. Într-un discurs învăluit în reverberațiile istorice ale edificiului de valori transatlantice, dotat cu simbolismul momentelor definitorii care explică atât existența NATO post-Război Rece, cât și sintagma de ”cea mai puternică alianță din istorie”, înaltul oficial aliat a remarcat privilegiul de a rosti acest discurs în prezența tratatului fondator de la Washington, aflat pentru pentru prima dată la sediul NATO. “Niciodată nu a existat un document unic cu atât de puține cuvinte, nu a însemnat atât de mult pentru atât de mulți oameni”, a afirmat Stoltenberg, într-un moment emoționant și plin de conotații.

Alianța Nord-Atlantică marchează joi, 4 aprilie, în cadrul celei de-a doua zile a reuniunii miniştrilor de externe din statele aliate, împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare în cadrul unei ceremonii la cartierul general al NATO din Bruxelles, în prezența Tratatului fondator de la Washington, transportat pentru prima dată din SUA în Europa. În cadrul aceluiași moment aniversar, aliații marchează și împlinirea a 25, 20 și 15 ani de aderarea a 12 state, inclusiv România.

“Astăzi sărbătorim cea de-a 75-a aniversare a celei mai puternice, mai durabile și mai de succes alianțe din istorie. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”, și-a început Stoltenberg discursul, în prezența miniștrilor de externe din cele 32 de state membre ale NATO.

În anii care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, a arătat Stoltenberg, teama de un nou război devastator era reală.

“Astfel, în această zi din 1949, miniștrii de externe din douăsprezece țări din Europa și America de Nord, s-au reunit pentru a semna Tratatul de la Washington și pentru a crea Alianța noastră. Aceasta a menținut în siguranță popoarele noastre pe parcursul anilor lungi ai Războiului Rece, de la podul aerian din Berlin și criza rachetelor din Cuba până la căderea zidului Berlinului”, a afirmat el.

 

După ce în urmă cu cinci ani a devenit miercuri primul înalt oficial aliat și primul lider al unei organizații internaționale care a susținut un discurs în Congresul Statelor Unite, cu o zi înainte ca Alianța Nord-Atlantică să împlinească 70 de ani de la înființare, și acum Jens Stoltenberg a evocat moștenirea transatlantică a ultimelor șapte decenii și jumătate.

“Când Războiul Rece s-a încheiat, NATO a ajutat la încheierea a două conflicte etnice brutale în Balcani. În 2001, după atacurile de la 11 septembrie, am invocat pentru prima dată articolul 5 din Tratatul de la Washington, care stipulează că un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor. De atunci, NATO a fost în prima linie în lupta împotriva terorismului. Anul 2014 și anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia a fost un alt punct de cotitură. De atunci, am întreprins cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultimele generații. Astăzi, NATO este mai mare, mai puternică și mai unită ca niciodată”, a precizat secretarul general.

“Deci trebuie să facem ceva bine!”, a exclamat el, după ce a amintit că 12 state au fondat NATO, iar acum în componența Alianței se află 32 de țări membre.

Acesta a indicat că NATO a contribuit și continuă să o facă pentru răspândirea păcii, democrației și prosperității în întreaga Europă.

Vorbind în fața miniștrilor de externe aliați în cadrul acestui moment aniversar, el le-a reamintit acestora că cele două conflagrații mondiale, Războiul Rece și fiecare provocare cu care s-a confruntat Alianța au reprezentat momente de învățare că “avem nevoie unii de alții”.

Europa are nevoie de America pentru securitatea sa. Împărțirea echitabilă a sarcinilor este esențială, iar Europa investește mai mult, mult mai mult. În acest an, majoritatea aliaților NATO vor investi cel puțin 2% din PIB-ul lor în apărare. În același timp, America de Nord are, de asemenea, nevoie de Europa. Aliații europeni oferă armate de clasă mondială, rețele vaste de informații și o influență diplomatică unică, înmulțind puterea Americii. Prin intermediul NATO, Statele Unite au mai mulți prieteni și mai mulți aliați decât orice altă mare putere”, a mai spus Stoltenberg, într-o abordare similară cu discursul de acum cinci ani.

Nu cred în America singură. Așa cum nu cred nici în Europa singură. Cred în America și Europa împreună în NATO, pentru că, împreună, suntem mai puternici și mai în siguranță“, a continuat secretarul general al NATO.

La finalul discursului său, Jens Stoltenberg le-a atras atenția aliaților de “marele privilegiu de a avea alături de noi tratatul nostru fondator” cu ocazia celei de-a 75-a aniversări.

“Acesta este Tratatul de la Washington, originalul și îmi place Tratatul de la Washington. Nu în ultimul rând pentru că este foarte scurt, doar 14 paragrafe pe câteva pagini. Niciodată nu a existat un document unic cu atât de puține cuvinte, nu a însemnat atât de mult pentru atât de mulți oameni. Atât de multă securitate, atât de multă prosperitate, și atât de multă pace. Toate datorită promisiunii sale solemne că vom rămâne împreună și să ne protejăm unii pe alții. Așa cum am făcut-o timp de 75 de ani”, a conchis el, în aplauzele audienței formate din miniștrii de externe din țările NATO, diplomații statelor membre, staff-ul internațional al Alianței și jurnaliștii prezenți la solemnul eveniment.


Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 75 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 20 ani de la aderarea României la NATO

Alianța Nord-Atlantică marchează joi, 4 aprilie, în cadrul celei de-a doua zile a reuniunii miniştrilor de externe din statele aliate, împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare în cadrul unei ceremonii la cartierul general al NATO din Bruxelles, în prezența Tratatului fondator de la Washington, transportat pentru prima dată din SUA în Europa.

În cadrul aceluiași moment aniversar, aliații marchează și împlinirea a 25, 20 și 15 ani de aderarea a 12 state, inclusiv România.

Ceremonia de la sediul Alianței de la Bruxelles a fost precedată de o depunere de coroane la care au participat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi președintele Comitetului Militar al Alianței, amiralul olandez Rob Bauer. În cadrul ceremoniei a fost intonat imnul NATO şi au susținut discursuri Jens Stoltenberg şi Rob Bauer.

De asemenea, au susținut alocuțiuni miniştrii de externe din Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia, Albania şi Croaţia. Cu acest prilej, a fost tăiat şi un tort de către Jens Stoltenberg şi ministrul de externe al Belgiei, Hadja Lahbib, a cărei țară găzduiește structurile decizionale aliate.

Citiți și #NATO75ani: Când istoria zâmbește României și suntem parte a jurământului ”Toți pentru unul și unul pentru toți” în timp ce războiul a revenit în Europa

România a celebrat vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024. Dacă aderarea României și a celorlalte state din est a reprezentat cel mai mare val de extindere din istoria NATO, primul val de extindere post-Război Rece a avut loc acum 25 de ani, în 1999, prin aderarea Cehiei, Poloniei și Ungariei.

Urmăriți și VIDEO Istoricul Tratat de la Washington, care a creat NATO, a părăsit pentru prima dată SUA și a ajuns în Europa pentru a marca 75 de ani de la înființarea Alianței

NATO împlinește 75 de ani de la înființare pe 4 aprilie. Acum șapte decenii și jumătate, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Cele 12 state fondatoare sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda și SUA. 

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul “un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Potrivit oficialilor Alianței, acest articol, activat o singură dată după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, rămâne un simbol important al relaţiei transatlantice de durată, reprezentând legătura puternică dintre Europa şi America de Nord.

Cei 75 de ani de la înființare vor fi aniversați și în luna iulie, la Washington, în cadrul unui summit al liderilor celor 32 de state membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

Published

on

© NATO

Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.

Continue Reading

NATO

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Published

on

© NATO Allied Air Command

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

 

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Continue Reading

NATO

Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO

Published

on

© Universitatea din București/ Facebook

Reprezentanți ai Universității din București au participat, în calitate de special guests, la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă (Civil Protection Group) al NATO, care s-a desfășurat la sediul NATO din Bruxelles în perioada 15 – 16 aprilie 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a reunit reprezentanții tuturor țărilor NATO și partenere și a fost dedicat evoluțiilor și dezvoltărilor la nivel NATO în domeniul rezilienței.

În cadrul întâlnirii au avut loc discuții despre agenda Comitetului pentru Reziliență al NATO cu privire la aspectele civile în dezvoltarea conceptului de apărare colectivă, precum și informări și discuții privind instrumentele și capacitățile de evaluare a formelor și aspectelor rezilienței în domeniile de interes strategic.

Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de două cadre didactice ale Facultății de Administrație și Afaceri, prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică și prof. univ. dr. Elena Druică.

În ultimii patru ani, Universitatea din București a desfășurat, în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un program de cercetare asupra rezilienței care a implicat dezvoltarea exploratorie a unor instrumente pentru evaluarea rezilienței societale în fața unei game variate de provocări, incluzând crize, șocuri și evoluții destabilizante, atât la nivel intern, cât și extern. Coordonată de prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică, această abordare inovatoare în direcția cercetării aplicate a fost considerată de autoritățile și experții organizației transatlantice ca fiind de o relevanță specială pentru agenda NATO și de interes aplicat pentru toate țările membre și partenere.

„Participarea Universității din București la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă al NATO a fost un moment care a marcat din nou recunoașterea internațională a calității cercetărilor noastre și a contribuției noastre la dezvoltarea conceptelor și analizelor aplicate de reziliență societală. În ultimii patru ani, în colaborare strânsă cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, am dezvoltat o linie inovatoare de cercetări aplicate care contribuie semnificativ la evaluarea și îmbunătățirea capacității de protecție în fața unor riscuri și provocări la nivel național și internațional, reflectând încă o dată aplicabilitatea practică a cercetărilor realizate de experții noștri pentru politicile și deciziile publice”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

Prototipul unui instrument de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de către echipa de cercetători a UB a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare și a fost primit cu mare interes de participanți, ceea ce a demonstrat succesul colaborării instituționale între UB și structurile naționale de profil, precum Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Rezultatele prezentate la Bruxelles reflectă angajamentul și contribuția României la promovarea parteneriatelor strategice, concretizând, încă o dată, angajamentul Universității din București pentru cercetarea de vârf.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL20 mins ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA27 mins ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN35 mins ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA15 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.16 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending