Connect with us

NATO

Un discurs cât pentru o istorie de 70 de ani. Jens Stoltenberg: Nu am putea avea o Europă pașnică și prosperă fără SUA. Iar prin NATO, Statele Unite au mai mulți aliați decât orice altă putere a lumii

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a devenit miercuri primul înalt oficial aliat și primul lider al unei organizații internaționale care a susținut un discurs în Congresul Statelor Unite, cu o zi înainte ca Alianța Nord-Atlantică să împlinească 70 de ani de la înființare. Într-un discurs învăluit în reverberațiile istorice ale edificiului de valori transatlantice, dotat cu simbolismul a două momente definitorii care explică atât existența NATO post-Război Rece, cât și sintagma de ”cea mai puternică alianță din istorie”, Stoltenberg a ridicat de nenumărate ori audiența politică în picioare, gesturi nu doar cutumiare și de protocol, ci semnificative privind consistența sprijinului indispensabil pe care Statele Unite, depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, îl acordă NATO.

În discursul său în fața Congresului ce precedă reuniunea miniștrilor de Externe din NATO de joi, Stoltenberg a subliniat importanța NATO în păstrarea păcii în perioada postbelică ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

El a menționat că NATO a fost creată cu aproape 70 de ani în urmă pentru a asigura alianțe democratice și pentru a oferi o contrapondere Uniunii Sovietice, făcând ulterior și o pledoarie pentru ca aliații să aloce mai mulți bani pentru Apărare, argumentând că dictatori precum Hitler sau Stalin și fenomenul terorism nu au putut fi înfrânți sau descurajați prin negocieri pașnice.

Încă de la înființarea NATO în 1949, fiecare Congres, fiecare președinte american, bărbați și femei în uniformă și oamenii din Statele Unite ale Americii au fost susținători fermi ai NATO. America a fost coloana vertebrală a alianței noastre și a fost fundamentală pentru securitatea europeană și pentru libertatea noastră. Nu am avea o Europă pașnică și prosperă pe care o vedem astăzi, fără sacrificiul și angajamentul Statelor Unite”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a oferit și o perspectivă ce ține de importanța NATO pentru Statele Unite, nu doar pentru aliații europeni, în condițiile în care animozitățile transatlantice sunt la cote crescute.

“NATO a fost bună pentru Europa. Și NATO a fost bună pentru Statele Unite. Puterea unei națiuni nu este măsurată doar prin dimensiunea economiei sale. Sau numărul soldaților săi. Dar și prin numărul prietenilor săi. Și prin NATO, Statele Unite au mai mulți prieteni și aliați decât orice altă putere“, a mai spus Stoltenberg.

“Se pun întrebări de pe ambele părți ale Atlanticului despre puterea parteneriatului nostru. Ne-am depășit dezacordurile în trecut și trebuie să ne depășim și acum diferențele, pentru că vom avea nevoie și mai mult de Alianța noastră în viitor”.

NATO este o alianță puternică. Dar pentru a rămâne o alianță puternică, NATO trebuie să fie o alianță corectă. Într-o lume ideală, nu ar trebui să cheltuim bani în apărare. Dar nu trăim într-o lume ideală. Libertatea are dușmani și trebuie să fie descurajați. Și dacă descurajarea nu reușește, trebuie să luptăm. Hitler nu ar fi putut fi oprit cu protest pașnic. Stalin nu ar fi putut fi descurajat de cuvinte. ISIS nu ar fi putut fi învins de dialog. Viitorii inamici ai libertății pot alege din nou violența. Dorința noastră pentru o lume pașnică nu este suficientă. Trebuie să acționăm – și să investim – pentru a face acest lucru”, a mai adăugat înaltul oficial aliat.

În discursul său, secretarul general al NATO a făcut referire și la monumentele simbol care leagă țările aliate și care se regăsesc la sediul Alianței din Bruxelles: un fragment din Zidul Berlinului, care a căzut în 1989 dând semnalul sfârșitului Războiului Rece și un memorial dedicat victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie în urma cărora a fost activat pentru prima și singura dată Articolul V al Tratatului NATO privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”toți pentru unul și unul pentru toți”.

Un monument este un simbol al libertății. Celălalt simbol al solidarității. Ambele sunt simboluri ale NATO. Cine suntem și pentru ce luptăm”, a reamintit secretarul general.

Stoltenberg și-a încheiat discursul, subliniind modul în care SUA este legată politic, militar și economic de aliații săi din NATO.

Alianța noastră nu a durat șaptezeci de ani dintr-un sentiment de nostalgie, ci NATO rezistă pentru că este în interesul național al fiecărei țări.Împreună, noi reprezentăm aproape un miliard de oameni, suntem jumătate din puterea economică a lumii și jumătate din puterea militară a lumii, când suntem împreună, suntem mai puternici decât oricine – din punct de vedere economic, politic și militar”, a spus secretarul general al Alianței.

NATO este cea mai de succes Alianță din istorie, pentru că am fost întotdeauna capabili să ne schimbăm pe măsură ce lumea se schimbă. Și pentru că, în ciuda diferențelor noastre, suntem uniți în angajamentul nostru față de celălalt. (…) Doamnelor și domnilor, este bine să avem prieteni!”, a încheiat Stoltenberg. 

Discursul integral al lui Jens Stoltenberg este disponibil aici.
Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO
Citiți și O reuniune cât un capitol de istorie: La Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”

La 3-4 aprilie, la Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”.

Miniștrii de Externe din cele 29 țări membre ale NATO vor lua parte miercuri, în capitala SUA, la o sesiune comună a Congresului SUA dedicată aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general din istoria septuagenară a Alianței ce va susține în discurs de la tribuna Congresului american.

Reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord, va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Klaus Iohannis, prezent joi la festivitățile de Ziua Marinei Române. La Constanța are loc și un exercițiu demonstrativ cu distrugătorul american USS Porter și avioane italiene Eurofighter Typhoon

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei Române care vor avea loc la Constanţa

Potrivit agendei sale publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, şeful statului va participa la festivităţile organizate la Comandamentul Flotei din Constanţa, de la ora 9:55.

Joi, de Ziua Marinei Române, între orele 9:45 – 12:30, publicul de pe faleza din faţa Comandamentului Flotei va putea să admire exerciţiul naval demonstrativ “Forţele Navale Române 19”, la care vor participa şi nave şi aeronave militare din Italia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii, informează navy.ro.

La exercițiul demonstrativ va participa și distrugătorul american USS Porter, aflat în Marea Neagră, cu scopul consolidării ”stabilităţii regionale”.

Secvențele aeriene vor fi asigurate de aeronave ale forțelor navale și aeriene române, precum și de aeronave italiene Eurofighter Typhoon și un avion american de cercetare P8 Poseidon.

Garda de onoare, prezentă la Ziua Marinei Române 2019, este alcătuită din patru detașamente de militari din Forțele Navale Române și câte un detașament de militari din Italia, Ucraina și SUA, cu detașamentul Asociației „Tradiția Militară” încheind formația.

Toate evenimentele, organizate cu prilejul Zilei Marinei Române, sunt dedicate navei-școală „Mircea”, „Ambasadorul onorific în serviciul României”, care a împlinit, anul acesta, 80 de ani de când poartă cu onoare și cu cinste Tricolorul românesc pe mările și oceanele lumii. Pentru recunoașterea contribuției sale la promovarea imaginii țării noastre pe meridianele lumii, precum și pentru rolul său în păstrarea valorilor și tradițiilor marinărești, drapelul navei-școală „Mircea” va fi decorat cu „Ordinul Virtutea Maritimă cu însemn de pace în grad de Comandor”.

Anul trecut, cu același prilej, președintele Klaus Iohannis a afirmat, tot la Constanța, că Forţelor Navale Române le revine un rol deosebit în asigurarea suveranităţii României, dar şi o responsabilitate majoră în asigurarea securităţii Mării Negre.

Ziua Marinei Române a fost consacrată ca sărbătoare a marinarilor români la 15 august 1902, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. De atunci, manifestările au crescut în amploare de la an la an. În anul 1912, manifestarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iar la 15 august 1936, în cadrul serbărilor a fost botezat primul submarin românesc, ”Delfinul”.

Continue Reading

NATO

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est a fost înaintat în grad de președintele Klaus Iohannis

Published

on

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE), general-maiorul Daniel Petrescu, a fost înaintat în gradul de general-locotenent, miercuri, prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.

Daniel Petrescu este comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est din august 2017.

Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) este o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic (NAC) în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională (OPCOM) a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Ca urmare a deciziei NAC, HQ MND-SE se bucură de statutul unui comandament militar internațional NATO în conformitate cu Protocolul de la Paris și acordurile suplimentare între țările NATO și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE).

Ceremonia de Activare a Comandamentului a avut loc la data de 1 decembrie 2015, urmată apoi de Ceremonia de declarare a Capabilităţii Iniţiale din iulie 2016. Din 22 martie 2018, Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est a atins nivelul de capabilitate deplină, potrivit căruia MND-SE poate asigura comandă și control pentru o operațiune NATO de tip Articol 5 – Apărare Colectivă, contribuind în acest fel la consolidarea Flancului Sud-Estic al Alianței și la securitatea teritoriului și populației statelor membre.

În cadrul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est îşi desfăşoară activitatea militari din 15 ţări contributoare: Albania, Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi România, ţară care şi-a asumat rolul de naţiune cadru.

Continue Reading

NATO

România, dispusă să găzduiască mai mulți militari SUA. Klaus Iohannis: Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan și am aprobat în CSAT o astfel de creștere

Published

on

Președintele Klaus Iohannis va discuta cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia vizitei pe care o va efectua la Casa Albă la 20 august, chestiuni legate de înzestrarea Armatei României și cooperarea militară dintre cele două țări.

Într-o discuție informală cu jurnaliștii, Iohannis a susținut că România este dispusă să găzduiască mai multe efective militare americane.

De asemenea, vor exista discuții în legătură cu înzestrarea Armatei de la firme din SUA.

Vor fi discuții în legătură cu înzestrarea armatei. Sunt firme americane care au câștigat licitații și asta e foarte bine”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a amintit de cooperarea militară foarte bună dintre cele două țări și a indicat că decizia recentă a CSAT de a crește numărul de militari în Afganistan a survenit la solicitarea părții americane.

Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan dacă avem posibilitatea. Suntem împreună în Afganistan. România a aprobat în CSAT o creștere a numărului de militari”, le-a spus președintele jurnaliștilor, punctând că unul dintre obiectivele sale a rămas acela ca România să arată că nu este doar un ”beneficiar de securitate”, ci și un ”furnizor de securitate”.

Acesta a spus că România are disponibilitatea să găzduiască mai multe efective militare în baze de pe teritoriul tării noastre, dând ca exemple implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

La 30 iulie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2020, hotărând asltfel o creștere de peste 25% a numărului forțelor românești participante la misiuni în străinătate pentru anul viitor: 2.376 de militari și civili din cadrul Armatei, 1.009 militari și polițiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În prezent, militarii americani aflați pe teritoriul României își desfășoară activitatea la facilitatea antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la baza de la Câmpia Turzii. De asemenea, soldați americani fac parte și din Brigada multinațională a NATO de la Craiova.

În luna iunie, în timpul unei vizite a președintelui Poloniei la Washington, SUA au decis să suplimenteze numărul de efective militare americane în Polonia cu 1.000 de soldați.

Citiți și Klaus Iohannis, despre mizele unei noi întâlniri cu Donald Trump în Biroul Oval de la Casa Albă: ”Securitatea energetică ține de securitatea națională”

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending