Connect with us

NATO

Un discurs cât pentru o istorie de 70 de ani. Jens Stoltenberg: Nu am putea avea o Europă pașnică și prosperă fără SUA. Iar prin NATO, Statele Unite au mai mulți aliați decât orice altă putere a lumii

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a devenit miercuri primul înalt oficial aliat și primul lider al unei organizații internaționale care a susținut un discurs în Congresul Statelor Unite, cu o zi înainte ca Alianța Nord-Atlantică să împlinească 70 de ani de la înființare. Într-un discurs învăluit în reverberațiile istorice ale edificiului de valori transatlantice, dotat cu simbolismul a două momente definitorii care explică atât existența NATO post-Război Rece, cât și sintagma de ”cea mai puternică alianță din istorie”, Stoltenberg a ridicat de nenumărate ori audiența politică în picioare, gesturi nu doar cutumiare și de protocol, ci semnificative privind consistența sprijinului indispensabil pe care Statele Unite, depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, îl acordă NATO.

În discursul său în fața Congresului ce precedă reuniunea miniștrilor de Externe din NATO de joi, Stoltenberg a subliniat importanța NATO în păstrarea păcii în perioada postbelică ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

El a menționat că NATO a fost creată cu aproape 70 de ani în urmă pentru a asigura alianțe democratice și pentru a oferi o contrapondere Uniunii Sovietice, făcând ulterior și o pledoarie pentru ca aliații să aloce mai mulți bani pentru Apărare, argumentând că dictatori precum Hitler sau Stalin și fenomenul terorism nu au putut fi înfrânți sau descurajați prin negocieri pașnice.

Încă de la înființarea NATO în 1949, fiecare Congres, fiecare președinte american, bărbați și femei în uniformă și oamenii din Statele Unite ale Americii au fost susținători fermi ai NATO. America a fost coloana vertebrală a alianței noastre și a fost fundamentală pentru securitatea europeană și pentru libertatea noastră. Nu am avea o Europă pașnică și prosperă pe care o vedem astăzi, fără sacrificiul și angajamentul Statelor Unite”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a oferit și o perspectivă ce ține de importanța NATO pentru Statele Unite, nu doar pentru aliații europeni, în condițiile în care animozitățile transatlantice sunt la cote crescute.

“NATO a fost bună pentru Europa. Și NATO a fost bună pentru Statele Unite. Puterea unei națiuni nu este măsurată doar prin dimensiunea economiei sale. Sau numărul soldaților săi. Dar și prin numărul prietenilor săi. Și prin NATO, Statele Unite au mai mulți prieteni și aliați decât orice altă putere“, a mai spus Stoltenberg.

“Se pun întrebări de pe ambele părți ale Atlanticului despre puterea parteneriatului nostru. Ne-am depășit dezacordurile în trecut și trebuie să ne depășim și acum diferențele, pentru că vom avea nevoie și mai mult de Alianța noastră în viitor”.

NATO este o alianță puternică. Dar pentru a rămâne o alianță puternică, NATO trebuie să fie o alianță corectă. Într-o lume ideală, nu ar trebui să cheltuim bani în apărare. Dar nu trăim într-o lume ideală. Libertatea are dușmani și trebuie să fie descurajați. Și dacă descurajarea nu reușește, trebuie să luptăm. Hitler nu ar fi putut fi oprit cu protest pașnic. Stalin nu ar fi putut fi descurajat de cuvinte. ISIS nu ar fi putut fi învins de dialog. Viitorii inamici ai libertății pot alege din nou violența. Dorința noastră pentru o lume pașnică nu este suficientă. Trebuie să acționăm – și să investim – pentru a face acest lucru”, a mai adăugat înaltul oficial aliat.

În discursul său, secretarul general al NATO a făcut referire și la monumentele simbol care leagă țările aliate și care se regăsesc la sediul Alianței din Bruxelles: un fragment din Zidul Berlinului, care a căzut în 1989 dând semnalul sfârșitului Războiului Rece și un memorial dedicat victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie în urma cărora a fost activat pentru prima și singura dată Articolul V al Tratatului NATO privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”toți pentru unul și unul pentru toți”.

Un monument este un simbol al libertății. Celălalt simbol al solidarității. Ambele sunt simboluri ale NATO. Cine suntem și pentru ce luptăm”, a reamintit secretarul general.

Stoltenberg și-a încheiat discursul, subliniind modul în care SUA este legată politic, militar și economic de aliații săi din NATO.

Alianța noastră nu a durat șaptezeci de ani dintr-un sentiment de nostalgie, ci NATO rezistă pentru că este în interesul național al fiecărei țări.Împreună, noi reprezentăm aproape un miliard de oameni, suntem jumătate din puterea economică a lumii și jumătate din puterea militară a lumii, când suntem împreună, suntem mai puternici decât oricine – din punct de vedere economic, politic și militar”, a spus secretarul general al Alianței.

NATO este cea mai de succes Alianță din istorie, pentru că am fost întotdeauna capabili să ne schimbăm pe măsură ce lumea se schimbă. Și pentru că, în ciuda diferențelor noastre, suntem uniți în angajamentul nostru față de celălalt. (…) Doamnelor și domnilor, este bine să avem prieteni!”, a încheiat Stoltenberg. 

Discursul integral al lui Jens Stoltenberg este disponibil aici.
Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO
Citiți și O reuniune cât un capitol de istorie: La Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”

La 3-4 aprilie, la Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”.

Miniștrii de Externe din cele 29 țări membre ale NATO vor lua parte miercuri, în capitala SUA, la o sesiune comună a Congresului SUA dedicată aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general din istoria septuagenară a Alianței ce va susține în discurs de la tribuna Congresului american.

Reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord, va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO denunță un act de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 și 2: Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO s-au declarat joi “foarte îngrijorate” de deteriorarea conductelor Nordstream 1 și Nordstream 2 în apele internaționale din Marea Baltică, denunțând acte de sabotaj deliberate pe faza informațiilor disponibile și cerând determinarea originii daunelor.

“Deteriorarea conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în apele internaționale din Marea Baltică este foarte îngrijorătoare. Toate informațiile disponibile în prezent indică faptul că acestea sunt rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, nechibzuite și iresponsabile. Aceste scurgeri provoacă riscuri pentru transportul maritim și daune substanțiale pentru mediu. Susținem investigațiile în curs de desfășurare pentru a determina originea daunelor”, se arată într-o declarație adoptată de Consiliul Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii statelor aliate.

Noi, ca aliați, ne-am angajat să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei și a altor tactici hibride de către actori statali și nestatali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât“, mai arată sursa citată.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atribuit miercuri actelor de sabotaj scurgerile de gaz din conductele Nord Stream şi a menţionat că a discutat cu ministrul apărării danez despre protejarea infrastructurii esenţiale în ţările membre ale Alianţei.

Separat, Uniunea Europeană a anunțat că va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat.

Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Continue Reading

NATO

Studiul “The Strategic Importance of Snake Island”, prezentat în cadrul CEPA Forum de la Washington cu sprijinul companiei Leviatan Design

Published

on

© Leviatan Design/ Facebook

Compania Leviatan Design specializată în proiectare și construcții în domeniul infrastructurilor strategice și proiectelor de apărare NATO, a susținut realizarea și publicarea studiului “The Strategic Importance of Snake Island”, primul astfel de demers conceput de două think tank-uri din România și SUA, New Strategy Center și CEPA, și prezentat în cadrul CEPA Forum, ce a avut loc în Washington.

Studiul reprezintă o analiză de maxim interes pentru Ucraina, România și NATO, din perspectiva libertății de navigație în Marea Neagră și la gurile Dunării și a securității energetice a regiunii.

“Leviatan Design înțelege rolul pe care îl are mediul de business în demersuri de acest gen și continuă să susțină inițiative care contribuie la identificarea și rezolvarea problemelor de securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis compania, prin intermediul unei postări pe Facebook.

The Strategic Importance of Snake Island” este primul studiu realizat de un think tank român și unul american, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie, pe o temă de interes vital pentru Ucraina, România și NATO, pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și la gurile Dunării și pentru securitatea energetică a regiunii.

“The Strategic Importance of Snake Island” este produsul colaborării dintre CEPA și New Strategy Center, fiind redactat atât de autori români, cât și americani. Este o analiză a importanței strategice pe mai multe domenii a Insulei Șerpilor și a impactului pe care prezența Rusiei în zonă o are asupra regiunii, lucrarea beneficiind de expertiza Antoniei Colibășanu, Senior Associate Expert în cadrul New Strategy Center, analist gepolitic și director operațional al Geopolitical Futures, și a lui George Scutaru, director general al New Strategy Center, fost consilier prezidențial pentru securitate națională, precum și a lui Joel Hickman, director adjunct al programului de apărare și securitate transatlantică al CEPA și a lui Glenn Alexander Crowther, expert asociat al CEPA.

“The Strategic Importance of Snake Island” este o pledoarie pentru susținerea Ucrainei, pentru implicarea mai substanțială a SUA și NATO în susținerea României în domeniul naval și pentru promovarea intereselor Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră. Această lucrare face parte din eforturile New Strategy Center de a contribui la o mai bună înțelegere a contextului strategic regional și de a promova interesele de securitate ale României și parteneriatul strategic dintre România și SUA.

Continue Reading

NATO

Studiu GMF: România, în top trei țări NATO care consideră că Alianța este cea mai importantă pentru securitatea lor și care susțin implicarea SUA în apărarea Europei

Published

on

© NATO/ Flickr

Importanţa Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în calitate de garant al securităţii naţionale a crescut cu 11 puncte procentuale în decurs de un an în percepţia publică din 14 ţări europene şi nord-americane, potrivit unui studiu anual al German Marshall Fund intitulat “Transatlantic Trends 2022″ și care cuprinde în premieră și România. Mai mult, majoritatea covârșitoare a cetățenilor celor state de pe flancul estic incluse în studiu – Lituania, Polonia, și România – văd NATO ca fiind foarte importantă pentru securitatea țării lor. Astfel, țările apropiate geografic de Rusia şi de Ucraina sunt cele care acordă NATO mai multă importanţă: 91% în Polonia, 88% în România, 87% în Lituania. O percepție similară se manifestă în cazul României și în ceea ce privește importanța Uniunii Europene și a implicării SUA în apărarea și securitatea Europei. Paradoxal, România este singura țară NATO dintre cele 14 analizate în care aproape jumătate dintre cetățeni consideră influența Chinei ca fiind pozitivă și țara europeană și euro-atlantică cu cea mai ridicată percepție pozitivă cu privire la influența Rusiei (25%). Cu toate acestea, românii sunt în topul cetățenilor europeni care consideră că tot SUA vor fi cea mai influentă putere din lume în următorii cinci ani.

Raportul publicat și remis CaleaEuropeană.ro analizează percepția cetățenilor din țările menționate în ceea ce privește cei mai influenți actori, care vor fi cele mai influente state în următorii cinci ani, care sunt cele mai influente țări din Europa și cuprinde nu mai puțin de 82 de referiri la România. De asemenea, sunt analizate percepțiile cu privire la influența Statelor Unite, Uniunii Europene, Chinei sau Rusiei, susținerea față de politica președintelui american Joe Biden și care sunt partenerii externi pe care fiecare se poate baza cel mai mult.

Studiul intitulat “tendinţe transatlantice” a fost desfăşurat în iulie în 14 ţări (Canada, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ţările de Jos), pe un eşantion de 1500 de persoane în fiecare ţară.

Importanța NATO: Polonia, Lituania și România – statele care acordă cea mai mare susținere Alianței Nord-Atlantice, implicării SUA în apărarea Europei și politicii lui Joe Biden

Astfel, 78% dintre persoanele intervievate sunt de părere că NATO este “foarte” sau “mai degrabă” importantă pentru securitatea ţării lor, comparativ cu 67% în 2021, relevă studiul.

De anul trecut, importanța NATO a crescut mult în ochii publicului. Aproape jumătate dintre respondenți (46% în medie în toate țările) consideră chiar că NATO este “foarte important”, ceea ce reprezintă un salt de 20 de puncte procentuale față de 2021.

Respondenții din “țările europene de pe linia frontului” – adică cele mai apropiate de Rusia și Ucraina – acordă o valoare deosebit de mare NATO: 91% dintre polonezi, 88% dintre români și 87% dintre lituanieni îl văd ca fiind oarecum important sau foarte important.

În Polonia, s-a înregistrat o creștere de 23 de puncte procentuale din 2021 încoace în ceea ce privește ponderea respondenților care consideră că NATO este foarte important (66%). În Europa de Vest, Portugalia (65%), Germania (53%), și Țările de Jos (52%) consideră, de asemenea, că NATO este foarte important, cu un salt de 30 de puncte procentuale în Germania.

Tot Polonia (88%), Lituania (86%) și România (84%) sunt țările care susțin cel mai mult implicarea SUA în apărarea și securitatea Europei și care au oferit cel mai ridicat nivel de aprobare politicii președintelui american Joe Biden.

© German Marshall Fund

Importanța Uniunii Europene: România, în top trei țări care percep UE drept importantă pentru securitatea națională

De asemenea, și Uniunea Europeană este percepută ca fiind importantă pentru securitatea naţională a ţărilor de pe continent, potrivit acestui studiu, iar țările care atribuie cea mai ridicată importanță sunt Portugalia, Lituania și România.

În ceea ce priveşte continentul european, o medie de 81% dintre cei intervievaţi din ţări ale UE consideră că Uniunea Europeană este de asemenea importantă pentru securitatea lor naţională, cu procente de 94% în Portugalia, 88% în România, 87% în Lituania, 85% în Polonia, 82% în Spania, 75% în Italia şi 73% în Franţa.

Este de remarcat faptul că ţări care nu sunt membre ale UE, precum Regatul Unit (67%) şi Turcia (58%), descriu de asemenea UE drept un actor important pentru securitatea lor.

Influența globală a SUA

© German Marshall Fund

O viziune pozitivă asupra influenței SUA în afacerile globale prevalează în 11 din cele 14 țări analizate. Cele mai optimiste opinii sunt în țările cele mai apropiate de Rusia: respondenții din Polonia (74%), Lituania (73%), România (65%) și Suedia (61%) percep influența SUA ca fiind foarte sau în general pozitivă.

Respondenții portughezi (72%) sunt, de asemenea, printre cei mai pozitivi în această privință.

În special, respondenții din țările care sunt aliați istorici ai Statelor Unite au o percepție oarecum opinii mai puțin pozitive cu privire la influența acestora: Regatul Unit și Canada (ambele 54%), Germania (53%) și Franța (49%).

Italienii sunt mai ambivalenți, 45% dintre ei având opinii pozitive. și 39% negative. Turcia este singura țară cu o mare majoritate (67%) cu opinii negative față de influența SUA

© German Marshall Fund

Influența globală a Uniunii Europene

În toate țările, 65% dintre respondenți descriu influența Uniunii Europene ca fiind foarte pozitivă sau în general pozitivă. Prin urmare, UE este percepută ca având o influență mai benefică decât cea a Statele Unite (57%) și semnificativ mai mult decât China (27%) și Rusia (15%).

Respondenții portughezi dețin de departe cea mai pozitivă părere despre influența UE, cu 87%. descriind-o ca fiind foarte sau în general pozitivă. De asemenea, majorități semnificative în Lituania (78%), România (74%), Polonia (71%), Suedia (70%), Spania și Țările de Jos (69% în ambele cazuri) au o părere opinii foarte sau în general pozitive cu privire la influența globală a UE.

© German Marshall Fund

Influența globală a Chinei

Percepțiile privind influența Chinei în afacerile globale s-au modificat foarte puțin față de 2021.

Opiniile negative sunt cele mai puternice în Suedia (66%), Germania (65%), Canada (62%), Statele Unite ale Americii Britanie (61%), precum și în Țările de Jos și Portugalia (ambele 61%). De asemenea, percepțiile negative prevalează în Franța (58%), Spania (56%) și Statele Unite (53%).

România este singura țară în care aproape jumătate dintre respondenți consideră influența Chinei ca fiind pozitivă (49%), în timp ce 40% dintre respondenți o consideră, în general, negativă sau foarte negativă.

În afară de România, cele mai mari ponderi de respondenți care descriu influența Chinei ca fiind foarte sau în general pozitivă sunt în Turcia (30%) și Italia (29%), spre deosebire de 58% și, respectiv, 51% care o văd ca fiind negativă.

© German Marshall Fund

Influența globală a Rusiei

Publicul de pe ambele maluri ale Atlanticului este foarte critic la adresa influenței Rusiei în afacerile globale după invazia sa în Ucraina.

O medie de 73% dintre țări o descriu ca fiind foarte sau în general negativă. Acest lucru nu se corelează cu mediul geografic proximitatea geografică față de Rusia: țările cu cea mai mare pondere de respondenți care consideră influența Rusiei ca fiind negativă sunt Portugalia (84%) și Țările de Jos (81%), urmate de Polonia (80%), Suedia (78%), Lituania (77%), Regatul Unit (77%) și Spania (74%).

Comparativ, cele mai puțin negative percepții negative sunt deținute de respondenții din Turcia (66%), din Statele Unite (65%), România (64%) și Italia (62%).

Mai mult, România este țara NATO și UE analizată în acest studiu cu cea mai ridicată percepție pozitivă la adresa Rusiei (25%).

© German Marshall Fund

Cele mai influente țări din Europa

Atunci când li s-a cerut să aleagă cele mai influente trei țări din Europa, 75% dintre respondenți au ales Germania, 65% dintre respondenți au ales Franța și 55% Regatul Unit. În comparație cu media tuturor țărilor intervievate, respondenții din UE sunt chiar mai predispuși să includă Germania (81%) și Franța (70%) printre cele mai influente trei țări și la fel de probabil să aleagă Regatul Unit (54%).

În România, 84% dintre cetățeni percep Germania drept cea mai influentă țară, 71% Franța și 60% Regatul Unit.

© German Marshall Fund

Cine va fi cea mai influentă putere din lume în următorii cinci ani: Românii, în topul cetățenilor europeni care consideră că tot SUA vor fi cea mai influentă în 2027

Deşi SUA sunt în continuare percepute drept puterea cea mai influentă din lume de 64% dintre persoanele intervievate în cele 14 ţări, această influenţă va urma să scadă drastic, în opinia lor. Doar 37% dintre ei consideră că SUA vor fi principalul actor mondial în următorii 5 ani, în timp ce 25% cred că titlul de cea mai influentă putere îi va reveni Chinei. Totodată, 15% sunt de părere că Uniunea Europeană va deveni principalul actor mondial, iar 10% văd Rusia în această postură.

În ciuda faptului că respondenții americani percep influența SUA ca fiind puternică, aceștia sunt pesimiști în ceea ce privește viitorul. În timp ce 86% dintre ei afirmă că Statele Unite sunt în prezent cea mai influentă actor global, doar 60% spun că vor fi în continuare pe această poziție și în peste cinci ani.

În mod similar, în timp ce 62% dintre europeni și 68% dintre dintre canadieni consideră că Statele Unite sunt în prezent cel mai influentă, 36% și, respectiv, 35% dintre ei afirmă că același lucru se va întâmpla și în 2027.

Respondenții din Lituania (47%), Polonia (43%), Portugalia (43%) și România (42%) sunt europenii cei mai predispuși să prezică faptul că Statele Unite vor fi cea mai influentă putere globală în 2027.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA9 mins ago

Ursula von der Leyen evocă “promisiunea democrației” în războiul declanșat de autocrații: În democrație, oamenii sunt stăpânii propriului viitor. În autocrație, oamenii sunt blocați într-un trecut fără sfârșit

CONSILIUL EUROPEAN52 mins ago

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

ENGLISH11 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH15 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA16 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending