Connect with us

NATO

Un discurs cât pentru o istorie de 70 de ani. Jens Stoltenberg: Nu am putea avea o Europă pașnică și prosperă fără SUA. Iar prin NATO, Statele Unite au mai mulți aliați decât orice altă putere a lumii

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a devenit miercuri primul înalt oficial aliat și primul lider al unei organizații internaționale care a susținut un discurs în Congresul Statelor Unite, cu o zi înainte ca Alianța Nord-Atlantică să împlinească 70 de ani de la înființare. Într-un discurs învăluit în reverberațiile istorice ale edificiului de valori transatlantice, dotat cu simbolismul a două momente definitorii care explică atât existența NATO post-Război Rece, cât și sintagma de ”cea mai puternică alianță din istorie”, Stoltenberg a ridicat de nenumărate ori audiența politică în picioare, gesturi nu doar cutumiare și de protocol, ci semnificative privind consistența sprijinului indispensabil pe care Statele Unite, depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, îl acordă NATO.

În discursul său în fața Congresului ce precedă reuniunea miniștrilor de Externe din NATO de joi, Stoltenberg a subliniat importanța NATO în păstrarea păcii în perioada postbelică ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

El a menționat că NATO a fost creată cu aproape 70 de ani în urmă pentru a asigura alianțe democratice și pentru a oferi o contrapondere Uniunii Sovietice, făcând ulterior și o pledoarie pentru ca aliații să aloce mai mulți bani pentru Apărare, argumentând că dictatori precum Hitler sau Stalin și fenomenul terorism nu au putut fi înfrânți sau descurajați prin negocieri pașnice.

Încă de la înființarea NATO în 1949, fiecare Congres, fiecare președinte american, bărbați și femei în uniformă și oamenii din Statele Unite ale Americii au fost susținători fermi ai NATO. America a fost coloana vertebrală a alianței noastre și a fost fundamentală pentru securitatea europeană și pentru libertatea noastră. Nu am avea o Europă pașnică și prosperă pe care o vedem astăzi, fără sacrificiul și angajamentul Statelor Unite”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a oferit și o perspectivă ce ține de importanța NATO pentru Statele Unite, nu doar pentru aliații europeni, în condițiile în care animozitățile transatlantice sunt la cote crescute.

“NATO a fost bună pentru Europa. Și NATO a fost bună pentru Statele Unite. Puterea unei națiuni nu este măsurată doar prin dimensiunea economiei sale. Sau numărul soldaților săi. Dar și prin numărul prietenilor săi. Și prin NATO, Statele Unite au mai mulți prieteni și aliați decât orice altă putere“, a mai spus Stoltenberg.

“Se pun întrebări de pe ambele părți ale Atlanticului despre puterea parteneriatului nostru. Ne-am depășit dezacordurile în trecut și trebuie să ne depășim și acum diferențele, pentru că vom avea nevoie și mai mult de Alianța noastră în viitor”.

NATO este o alianță puternică. Dar pentru a rămâne o alianță puternică, NATO trebuie să fie o alianță corectă. Într-o lume ideală, nu ar trebui să cheltuim bani în apărare. Dar nu trăim într-o lume ideală. Libertatea are dușmani și trebuie să fie descurajați. Și dacă descurajarea nu reușește, trebuie să luptăm. Hitler nu ar fi putut fi oprit cu protest pașnic. Stalin nu ar fi putut fi descurajat de cuvinte. ISIS nu ar fi putut fi învins de dialog. Viitorii inamici ai libertății pot alege din nou violența. Dorința noastră pentru o lume pașnică nu este suficientă. Trebuie să acționăm – și să investim – pentru a face acest lucru”, a mai adăugat înaltul oficial aliat.

În discursul său, secretarul general al NATO a făcut referire și la monumentele simbol care leagă țările aliate și care se regăsesc la sediul Alianței din Bruxelles: un fragment din Zidul Berlinului, care a căzut în 1989 dând semnalul sfârșitului Războiului Rece și un memorial dedicat victimelor atacurilor teroriste de la 11 septembrie în urma cărora a fost activat pentru prima și singura dată Articolul V al Tratatului NATO privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”toți pentru unul și unul pentru toți”.

Un monument este un simbol al libertății. Celălalt simbol al solidarității. Ambele sunt simboluri ale NATO. Cine suntem și pentru ce luptăm”, a reamintit secretarul general.

Stoltenberg și-a încheiat discursul, subliniind modul în care SUA este legată politic, militar și economic de aliații săi din NATO.

Alianța noastră nu a durat șaptezeci de ani dintr-un sentiment de nostalgie, ci NATO rezistă pentru că este în interesul național al fiecărei țări.Împreună, noi reprezentăm aproape un miliard de oameni, suntem jumătate din puterea economică a lumii și jumătate din puterea militară a lumii, când suntem împreună, suntem mai puternici decât oricine – din punct de vedere economic, politic și militar”, a spus secretarul general al Alianței.

NATO este cea mai de succes Alianță din istorie, pentru că am fost întotdeauna capabili să ne schimbăm pe măsură ce lumea se schimbă. Și pentru că, în ciuda diferențelor noastre, suntem uniți în angajamentul nostru față de celălalt. (…) Doamnelor și domnilor, este bine să avem prieteni!”, a încheiat Stoltenberg. 

Discursul integral al lui Jens Stoltenberg este disponibil aici.
Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO
Citiți și O reuniune cât un capitol de istorie: La Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”

La 3-4 aprilie, la Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”.

Miniștrii de Externe din cele 29 țări membre ale NATO vor lua parte miercuri, în capitala SUA, la o sesiune comună a Congresului SUA dedicată aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general din istoria septuagenară a Alianței ce va susține în discurs de la tribuna Congresului american.

Reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord, va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

NATO

O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre au declarat spațiul cosmic drept domeniu operațional, într-o decizie formală pe care șefii de state sau de guverne au cuprins-o în Declarația de la Londra de la finalul reuniunii ce a marcat 70 de ani de la înființarea NATO.

”Am declarat spațiul un domeniu operațional pentru NATO, recunoscând importanța acestuia în păstrarea securității și în abordarea provocărilor de securitate, respectând totodată dreptul internațional”, se arată în declarația liderilor euro-atlantici.

Decizia formalizată vine ca urmare a unui acord la nivelul miniștrilor de externe din țările NATO.

Spațiul cosmic devine al cincilea astfel de domeniu, după cele trei spații tradiționale – aerian, terestru și maritim – și, ceva mai recent, spațiul cibernetic.

O asemenea decizie fusese speculată în presa internațională încă din vara acestui an. Ulterior, miniștrii Apărării din țările Alianței au adoptat prima politică spațială a NATO. Țările membre NATO deţin 65% din sateliţii din spaţiu, iar decizia privind o desemnare a spațiului cosmic ca domeniu operațional de luptă are loc la trei ani distanță după ce aliații, la summitul de la Varșovia, au recunoscut și spațiul cibernetic ca domeniu de apărare.

În egală măsură, decizia NATO vine în întâmpinarea noilor ambiții în spațiul cosmic din partea a doi importanți aliați, Statele Unite și Franța. Președintele american Donald Trump a lansat, în luna august, comandamentul militar al spațiului, precizând că această dimensiune ”este în centrul securităţii SUA”. Tot în vara lui 2019, de Ziua Națională a Franței, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat crearea unui comandament militar spaţial. În continuarea acestui anunț, guvernul de la Paris a informat că va dezvolta arme cu laser și va desfășura sateliți de supraveghere până în anul 2023 ca parte a planului de a proteja infrastructura spațială.

Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare vine în contextul în care criticile privind funcționarea NATO au căpătat o nouă amploare după afirmațiile președintelui francez privind ”moartea cerebrală a organizației”, iar ea ar aputa la a-l convinge pe președintele Statelor Unit că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, precum și forța în spațiu a Rusiei.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending