Corespondență din Bruxelles

Președintele francez Emmanuel Macron a confirmat joi seară un summit al “coaliția țărilor voluntare” în sprijinirea Ucrainei care va avea loc joia viitoare, pe 27 martie.

La reuniune, care va avea loc la Paris, vor participa “țările din coaliția celor dispuși”, alături de liderul ucrainean Volodimir Zelenski, a confirmat ulterior președintele francez la summitul liderilor UE de la Bruxelles.

“Această reuniune urmează reuniunii de săptămâna trecută a șefilor de stat major militari de la Paris și reuniunii de astăzi a șefilor adjuncți operaționali de la Londra. Ne vom finaliza activitatea de sprijinire a armatei ucrainene și de construire a unui model militar durabil și rezilient pentru a preveni viitoare invazii rusești. De asemenea, vom defini garanțiile de securitate pe care le pot oferi forțele europene. Ceea ce ne dorim este să protejăm pacea”, a punctat Macron.

Next Thursday in Paris, we will hold a summit of the coalition of volunteers in the presence of President @ZelenskyyUa.

This meeting follows last week’s gathering of military chiefs of staff in Paris and today’s meeting of operational deputy chiefs in London.

We will finalise…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 20, 2025

Și președintele interimar al României Ilie Bolojan a confirmat participarea la acest summit.

“Vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții, atât cele tehnice, care țin de zona militară, pentru că aceste aspecte care țin de planificări, de strategii, și care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Și vom participa la aceste discuții, așa am convenit și asta este poziția noastră”, a explicat, în detaliu, Ilie Bolojan, la finalul Consiliului European de la Bruxelles.

Summitul din capitala Franței este o continuare a întâlnirilor din luna februarie pe care Emmanuel Macron le-a găzduit la Paris cu liderii europeni și NATO pentru a discuta despre garanțiile de apărare pentru Ucraina și pentru întregul continent. A doua dintre reuniunile găzduite de liderul francez în luna februarie a reprezentat și prima deplasare internațională a lui Ilie Bolojan după preluarea mandatului de președinte interimar ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis.

Summitul marchează și un co-leadership al Franței și Marii Britanii, întrucât reuniunile de la Paris din luna februarie au fost urmate de un summit găzduit la data de 2 martie la Londra de premierul britanic Keir Starmer, întrunire ce a marcat apariția “coaliției celor dispuși” pentru a garanta pacea în Ucraina.

Ulterior, atât Macron săptămâna trecută, cât și Starmer joi, au găzduit reuniuni cu peste 30 de șefi de stat major din țări aliate și partenere. Mai mult, premierul britanic i-a reunit sâmbăta trecută într-o videoconferință pe liderii acestei coaliții în urma căreia a anunțat că planurile celor implicați pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”.

Reuniunea va avea loc în timp ce liderii europeni se străduiesc să consolideze capacitățile de apărare ale Uniunii Europene în fața amenințărilor din partea Rusiei și a schimbărilor drastice ale politicii externe a SUA sub președinția lui Donald Trump. Aceasta reflectă, de asemenea, un sprijin politic din ce în ce mai mare pentru o “coaliție a celor dispuși” – un număr de țări UE împreună cu altele, posibil inclusiv Canada și Turcia – pentru a interveni în sprijinul Ucrainei.

Luni, reprezentanți ai guvernului SUA se vor întâlni cu diplomați de la Moscova și Kiev în Arabia Saudită pentru a negocia un posibil acord de încetare a focului.

Reuniți joi la Bruxelles, liderii statelor membre ale Uniunii Europene, cu excepția premierului maghiar Viktor Orban, au constatat că “nu au loc negocieri reale în acest moment”, referindu-se la încercările lui Donald Trump de a pune capăt războiului lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Ei au cerut Rusiei să dea dovadă de “voință politică reală pentru a pune capăt războiului”.

Cu toate acestea, summitul Consiliului European nu s-a încheiat cu noi angajamente clare privind sprijinul militar al europenilor pentru Ucraina.

Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, care luna trecută a reintrat în guvernul norvegian în calitate de ministru de finanțe, a declarat că incertitudinea privind angajamentul SUA față de alianța transatlantică nu este un motiv pentru a “renunța la NATO”, ci o motivație pentru creșterea contribuțiilor europene și canadiene, în timp ce nu a exclus ca Statele Unite să își diminueze contribuțiile la structurile de comandă ale NATO și la forțele aliate.

Vorbind cu puțin timp înainte ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să aterizeze în Norvegia joi dimineață, Stoltenberg a declarat pentru The Guardian că, indiferent dacă SUA decide sau nu să își reducă contribuțiile la NATO, este esențial ca ceilalți membri ai NATO “să fie uniți” și “să facă un pas înainte”.

“Trebuie să facem cu toții ceea ce putem pentru a ne asigura că NATO rămâne o alianță puternică între America de Nord și Europa, care a contribuit la menținerea siguranței noastre timp de mai bine de 75 de ani. Au mai existat diferențe și dezacorduri, dar am reușit să le depășim realizând că suntem cu toții mai în siguranță atunci când stăm împreună”, a spus el.

El a făcut aceste comentarii de la Copenhaga, unde miercuri s-a întâlnit cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen și a participat la proiecția unui documentar despre ultimul său an în NATO.

“În cazul în care SUA ar decide să își reducă contribuțiile la NATO, este și mai important ca noi, ceilalți din NATO, să fim uniți și să creștem, așa cum fac acum aliații europeni. Și nu în ultimul rând Regatul Unit, fiind a doua mare putere militară din NATO după Statele Unite”, a subliniat cel care a menținut Alianța Nord-Atlantică unită în primul mandat Trump.

Totuși, el adăugat că nu exclude ca Statele Unite să își diminueze contribuțiile la structurile de comandă ale NATO și la forțele aliate.

“Nu pot exclude faptul că SUA își vor reduce contribuțiile la structurile de comandă ale NATO, la forțele NATO, dar mă aștept ca Statele Unite să rămână un aliat al NATO. Răspunsul la această întrebare nu este să renunțăm la NATO, ci să consolidăm contribuțiile europene și canadiene la NATO”, a continuat Stoltenberg.

Publicația americană NBC News a relatat miercuri că, în contextul unei restructurări a comenzilor militare, Pentagonul ia în considerare renunțarea la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO (SACEUR), o schimbare radicală ce ar putea diminua influența americană în Alianța Nord-Atlantică.

În cei 75 de ani de la înființarea NATO, a fost o responsabilitate specific americană ca un general american de patru stele să supravegheze toate operațiunile militare ale NATO în Europa. Primul comandant suprem al Forțelor NATO (SACEUR) a fost unul dintre generalii eroi al celui de-al Doilea Război Mondial, Dwight D. Eisenhower, cel care avea să devină și președinte al SUA în 1953.

Generalul de armată Christopher Cavoli, actualul SACEUR, are un mandat de trei ani care se va încheia în această vară.

De la înființarea NATO a fost o tradiție neperturbată aceea că funcția de conducere civilă a Alianței revine unui european, astfel că toți secretarii generali ai NATO au provenit din Europa, iar conducerea militară a Alianței revine Statelor Unite.

Miniștrii apărării din Polonia, Estonia, Letonia și Lituania recomandă ca țările lor să se retragă din acordul internațional de interzicere a minelor antipersonal, cunoscut și ca Tratatul de la Ottawa, relatează Politico.

„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, se arată într-o declarație publicată marți de cele patru țări.

„Considerăm că, în actualul mediu de securitate, este extrem de important să oferim forțelor noastre de apărare flexibilitatea și libertatea de alegere pentru a utiliza potențial noi sisteme de arme și soluții pentru a consolida apărarea flancului estic vulnerabil al Alianței”, se adaugă în comunicat.

Tratatul de la Ottawa din 1997 a fost supus unei presiuni tot mai mari din cauza războiului Moscovei împotriva Ucrainei, în timp ce statele din prima linie își consolidează frontierele cu Rusia.

La începutul acestei luni, prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia va începe să ia măsuri pentru a părăsi tratatul. Cele patru țări au analizat îndelung posibilitatea unei retrageri și au dorit să ia o decizie comună, regională.

Este mai degrabă un semnal politic către Moscova decât reflectarea unei nevoi militare imediate.

„Deciziile privind Convenția de la Ottawa ar trebui să fie luate în solidaritate și coordonare în cadrul regiunii. În același timp, în prezent nu avem planuri de a dezvolta, stoca sau utiliza mine antipersonal interzise anterior”, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.

La începutul acestei luni, șeful Statului Major al Apărării din Letonia, generalul maior Kaspars Pudāns, a declarat pentru Politico că prioritățile țării rămân minele antitanc și proiectilele de artilerie.

Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a declarat că și Finlanda ia în considerare părăsirea tratatului, deși nu este semnatară a declarației de astăzi.