Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Un embargo asupra gazelor rusești, exclus de anumiți lideri UE: Interzicerea petrolului din Rusia este capătul drumului pentru sancțiunile energetice

Published

on

© European Union 2022

Corespondență din Bruxelles

Compromisul la care au ajuns liderii celor 27 de state ale Uniunii Europene cu privire la interzicerea importurilor de petrol din Rusia ar putea fi ultimul în materie de sancțiuni energetice împotriva Moscovei pentru următoarea perioadă, între liderii statelor membre ivindu-se deja fricțiuni cu privire la un potențial embargo asupra gazelor rusești.

Liderii europeni au ajuns la un acord în cadrul Consiliului European cu privire la interzicerea cu peste două treimi a importurilor de petrol rusesc și până la 90% până la finalul anului, iar cu Ungaria scutită de embargoul petrolului rusesc.

După ce a interzis cea mai mare parte a petrolului rusesc, UE ar trebui să termine cu sancționarea energiei rusești, a susținut premierul belgian Alexander De Croo, citat de Politico Europe.

Belgia și Austria exclud ideea sancționării gazului rusesc

Pe fondul unor apeluri din partea unor lideri estici de a lua în calcul închiderea robinetului pentru gazul rusesc, De Croo a declarat că UE și-a atins limita.

Din punctul meu de vedere, acesta este capătul drumului, în special în domeniul sancțiunilor în domeniul energiei“, a declarat el, la intrarea în cea de-a doua zi a summitului liderilor UE.

“În plus, deciziile ar trebui să se refere la modul în care putem controla mai bine prețurile la energie, astfel încât să nu avem aceleași probleme în această iarnă. Aceasta ar trebui să fie prioritatea”, a adăugat el.

De Croo a insistat asupra faptului că acordul de luni privind sancțiunile impuse Rusiei în privința petrolului a fost un acord bun, susținând că acesta a lovit Rusia “chiar în inimă”, deoarece veniturile din petrol reprezintă pentru Moscova mai mult decât cele din gaz.

Poziția sa a fost întărită de cea a cancelarului austriac Karl Nehammer, el respingând posibilitatea ca UE să interzică importurile de gaze rusești.

Gazul se comportă foarte diferit de petrol în ceea ce privește securitatea aprovizionării – este mult mai ușor de compensat pentru petrol. Prin urmare, nici embargoul asupra gazului nu va fi discutat într-un următor pachet de sancțiuni“, a asigurat el.

Balticii vor sancționarea gazului rusesc, dar sunt realiști că este o temă sensibilă

Cerințe pentru ca gazele naturale rusești să fie luate în calcul în următorul val de sancțiuni au venit din partea premierului Estoniei Kaja Kallas și a premierului Letoniei Krišjānis Kariņš.

Kallas a recunoscut că toate sancțiunile care vor urma vor fi mai dificile de adoptat din punct de vedere politic “pentru că până acum au afectat doar rușii, dar acum au efecte și asupra europenilor”.

“Cred că gazul trebuie să facă parte din cel de-al șaptelea pachet, dar sunt și realistă. Nu cred că va fi inclus”, a recunoscut șefa guvernului de la Tallinn.

Omologul său de la Riga a îndemnat țările UE să continue să adopte sancțiuni energetice din ce în ce mai dure împotriva Rusiei, pe care le-a denumit ca fiind complete dacă ele cuprind petrolul, cărbunele și gazele.

Prin compromisul negociat luni seară, liderii UE au dat undă verde celui de-al șaselea pachet de sancțiuni, care va acoperi țițeiul, precum și produsele petroliere livrate din Rusia către statele membre, cu o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conducte. Celelalte măsuri propuse ca parte a celui de-al șaselea pachet de de măsuri restrictive au fost, de asemenea, aprobate, în special excluderea Sberbank din sistemul internațional de plăți SWIFT, blocarea a trei posturi de televiziune rusești și plasarea Patriarhului Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse pe lista de persoane indezirabile în UE.

Importurile de cărbune din Rusia au fost interzise prin cel de-al cincilea val de sancțiuni, pachet adoptat în luna aprilie.

UE importă 90 % din consumul său de gaze, Rusia asigurând aproximativ 45 % din aceste importuri, în proporții diferite în funcție de statele membre. De asemenea, Rusia furnizează aproximativ 25% din importurile de petrol și 45% din importurile de cărbune.

Pe de altă parte, tematica energie este abordată la summit și din perspectiva planului REPowerEU prezentat recent de Comisia Europeană, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției către energie curată care necesită investiții suplimentare de 210 miliarde de euro până în 2027.

Planul REPowerEU va presupune în ansamblul său investiții de 300 de miliarde de euro, aproximativ 72 de miliarde de euro sub formă de granturi și 225 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, acestea din urmă fiind deja prevăzute în Mecanismul de redresare și reziliență. Investițiile vor include până la 10 miliarde de euro pentru infrastructura de gaz, precum și până la 2 miliarde de euro pentru infrastructura petrolieră, în vederea opririi transportului de petrol rusesc ca parte a sancțiunilor europene față de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România speră la o cale a dialogului între Bruxelles și Budapesta privind suspendarea fondurilor UE. Orice măsură drastică trebuie foarte bine discutată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la propunerea Comisiei Europene referitoare la suspendarea unor fonduri din finanţarea europeană către Ungaria, din cauza riscurilor legate de corupţie, că poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată şi şi-a exprimat speranţa că vor fi găsite căi de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. El a fost întrebat care este poziția României cu privire la propunerea Comisiei Europene ca statele membre ale UE să suspende fonduri din finanțarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție.

“Poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată. Şi speranţa mea în continuare, am spus-o şi recent la o declaraţie publică, este că între Bruxelles şi Budapesta se găsesc căi de comunicaţii şi se găsesc soluţii la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică şi nu cred că îşi doreşte cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur şi simplu să aducă nimic bun. Sper în continuare în calea dialogului şi pe această temă”, a precizat președintele.

Comisia Europeană a cerut duminica trecută suspendarea unei finanțări de 7,5 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari) din fondurile UE destinate Ungariei din cauza unor dispute legate de corupție, drepturi și statul de drept.

Decizia finală revine Consiliului, instituţie ce reprezintă statele membre, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

În încercarea de a evita o astfel de decuplare de banii europeni, Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului un proiect de lege anticorupție pentru a evita pierderea fondurilor europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Turcia și Marea Britanie ar urma să fie invitate la prima reuniune a Comunității politice europene care va avea loc la Praga pe 6 octombrie

Published

on

© European Union, 2022

Turcia şi Regatul Unit “ar urma să fie invitate” la prima reuniune a “Comunităţii politice europene”, care îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, relatează miercuri AFP, citând surse europene.

Pe lângă statele membre UE, liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), ai Norvegiei, Elveţiei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei, Turciei, Armeniei şi Azerbaidjanului ar urma să primească ” în curând” o invitaţie, potrivit uneia dintre aceste surse.

“Această listă este definitivă”, a precizat un diplomat european. O altă sursă diplomatică a afirmat, mai prudent, că “vor continua consultările”, relatează Agerpres.

Acest proiect de platformă de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Prima reuniune va avea loc la nivelul şefilor de stat şi de guvern pe 6 octombrie în Republica Cehă, ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, în ajunul unui summit al Celor 27.

Aceasta ar urma să permită “o discuţie politică privind chestiunile strategice de interes comun pentru continentul european (…), în principal războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energiei şi situaţia economică”, susţine o sursă sursă europeană.

Reuniunea va fi formată dintr-o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi un dineu în închidere. Această “Comunitate politică europeană” nu reprezintă o soluţie alternativă la extinderea UE, insistă aceeaşi sursă.

În discursul său către ambasadorii în Franţa de la 1 septembrie, Emmanuel Macron a explicat că acest for se va reuni o dată la şase luni.

Chestiunea participării Turciei – care are profunde diferende frontaliere cu Grecia şi Cipru – “este ridicată de mulţi alţi membri, ea va fi dezbătută, şi Franţa nu are drept de veto”, a spus el.

Pentru Regatul Unit, care a ieşit din UE, invitaţia la forum va fi trimisă noului premier Liz Truss, cea care în perioada în care era ministru de externe a exclus implicarea Marii Britanii în comunitatea politică europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Consiliului European îi cere Comisiei Europene să vină cu soluții pentru a combate criza prețurilor la energie: Nu avem nicio zi de pierdut

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, este de părere că executivul european nu poate aștepta până la discursul președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii, programat pentru 14 septembrie, pentru a propune soluții  care să combată criza prețurilor la energie.

”Nu avem nicio zi de pierdut”, a punctat Michel într-un interviu pentru mai multe publicații europene, dat publicității sâmbătă, informează Politico Europe.

Președintele Consiliului European a mai spus că este important ca Uniunea Europeană să abordeze problema plafonării prețurilor.

”Nu este un lucru nou. Nu am demarat astăzi această dezbatere”, a fost citat Michel. ”Acesta este motivul pentru care, în trecut, am invitat de mai multe ori Comisia să vină cu măsuri concrete pentru a sprijini statele membre să ia o decizie”, a completat oficialul european.

Conaționalul său, premierul belgian, Alexander De Croo, a lansat un apel la adresa Uniunii Europene ” să ”oprească hemoragia” prețurilor ridicate la energie, considerând că ”Europa trebuie să demonstreze că este capabilă să își protejeze cetățenii, să își protejeze companiile”.

Germania, cea mai mare economie europeană, este deschisă la discutarea unui sistem de plafonare a prețurilor la livrările de gaze la nivel european.

În egală măsură, premierul italian, Mario Draghi, cel polonez, Mateusz Morawiecki, dar și cancelarul austriac, Karl Nehammer, au propus decuplarea prețului energiei electrice de cel la gazelor, o idee care pare să fie primită cu deschidere de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Dacă vă uitați la prețul energiei electrice, 94% din prețul energiei electrice este compus din alte lucruri, în principal gaz, decât ETS. ETS reprezintă doar 6%. Sau dacă vă uitați la evoluția prețului: Comparativ cu anul trecut, ETS a crescut cu 58%, în principal pentru că se folosește mai mult cărbune, dar gazul a crescut cu 580% – de zece ori. Prin urmare, ar trebui să ne ocupăm cu adevărat de factorul care determină această creștere a prețului energiei electrice”, a fost explicația înaltului oficial european oferită în intervenția sa la Summitul privind securitatea energetică de la Marea Baltică.

De altfel, președinta Comisiei Europene a făcut publică informația potrivit căreia instituția pe care o prezidează lucrează la o ”procedură de urgență și la reformarea structurală a pieței energiei electrice”.

Este de așteptat ca aceasta să propună o plafonare a prețului gazului rusesc care vine prin conducte spre Europa, dar și ”taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză”.

Miniștrii energiei din UE vor avea o reuniune de urgență pe 9 septembrie pentru a discuta despre această criză.

Continue Reading

Facebook

PPE2 hours ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.4 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA4 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D5 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE6 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending