Compromisul la care au ajuns liderii celor 27 de state ale Uniunii Europene cu privire la interzicerea importurilor de petrol din Rusia ar putea fi ultimul în materie de sancțiuni energetice împotriva Moscovei pentru următoarea perioadă, între liderii statelor membre ivindu-se deja fricțiuni cu privire la un potențial embargo asupra gazelor rusești.
Liderii europeni au ajuns la un acord în cadrul Consiliului European cu privire la interzicerea cu peste două treimi a importurilor de petrol rusesc și până la 90% până la finalul anului, iar cu Ungaria scutită de embargoul petrolului rusesc.
După ce a interzis cea mai mare parte a petrolului rusesc, UE ar trebui să termine cu sancționarea energiei rusești, a susținut premierul belgian Alexander De Croo, citat de Politico Europe.
Belgia și Austria exclud ideea sancționării gazului rusesc
Pe fondul unor apeluri din partea unor lideri estici de a lua în calcul închiderea robinetului pentru gazul rusesc, De Croo a declarat că UE și-a atins limita.
“Din punctul meu de vedere, acesta este capătul drumului, în special în domeniul sancțiunilor în domeniul energiei“, a declarat el, la intrarea în cea de-a doua zi a summitului liderilor UE.
“În plus, deciziile ar trebui să se refere la modul în care putem controla mai bine prețurile la energie, astfel încât să nu avem aceleași probleme în această iarnă. Aceasta ar trebui să fie prioritatea”, a adăugat el.
De Croo a insistat asupra faptului că acordul de luni privind sancțiunile impuse Rusiei în privința petrolului a fost un acord bun, susținând că acesta a lovit Rusia “chiar în inimă”, deoarece veniturile din petrol reprezintă pentru Moscova mai mult decât cele din gaz.
Poziția sa a fost întărită de cea a cancelarului austriac Karl Nehammer, el respingând posibilitatea ca UE să interzică importurile de gaze rusești.
“Gazul se comportă foarte diferit de petrol în ceea ce privește securitatea aprovizionării – este mult mai ușor de compensat pentru petrol. Prin urmare, nici embargoul asupra gazului nu va fi discutat într-un următor pachet de sancțiuni“, a asigurat el.
Balticii vor sancționarea gazului rusesc, dar sunt realiști că este o temă sensibilă
Cerințe pentru ca gazele naturale rusești să fie luate în calcul în următorul val de sancțiuni au venit din partea premierului Estoniei Kaja Kallas și a premierului Letoniei Krišjānis Kariņš.
Kallas a recunoscut că toate sancțiunile care vor urma vor fi mai dificile de adoptat din punct de vedere politic “pentru că până acum au afectat doar rușii, dar acum au efecte și asupra europenilor”.
“Cred că gazul trebuie să facă parte din cel de-al șaptelea pachet, dar sunt și realistă. Nu cred că va fi inclus”, a recunoscut șefa guvernului de la Tallinn.
Omologul său de la Riga a îndemnat țările UE să continue să adopte sancțiuni energetice din ce în ce mai dure împotriva Rusiei, pe care le-a denumit ca fiind complete dacă ele cuprind petrolul, cărbunele și gazele.
Prin compromisul negociat luni seară, liderii UE au dat undă verde celui de-al șaselea pachet de sancțiuni, care va acoperi țițeiul, precum și produsele petroliere livrate din Rusia către statele membre, cu o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conducte. Celelalte măsuri propuse ca parte a celui de-al șaselea pachet de de măsuri restrictive au fost, de asemenea, aprobate, în special excluderea Sberbank din sistemul internațional de plăți SWIFT, blocarea a trei posturi de televiziune rusești și plasarea Patriarhului Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse pe lista de persoane indezirabile în UE.
Importurile de cărbune din Rusia au fost interzise prin cel de-al cincilea val de sancțiuni, pachet adoptat în luna aprilie.
UE importă 90 % din consumul său de gaze, Rusia asigurând aproximativ 45 % din aceste importuri, în proporții diferite în funcție de statele membre. De asemenea, Rusia furnizează aproximativ 25% din importurile de petrol și 45% din importurile de cărbune.
Pe de altă parte, tematica energie este abordată la summit și din perspectiva planului REPowerEU prezentat recent de Comisia Europeană, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției către energie curată care necesită investiții suplimentare de 210 miliarde de euro până în 2027.
Planul REPowerEU va presupune în ansamblul său investiții de 300 de miliarde de euro, aproximativ 72 de miliarde de euro sub formă de granturi și 225 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, acestea din urmă fiind deja prevăzute în Mecanismul de redresare și reziliență. Investițiile vor include până la 10 miliarde de euro pentru infrastructura de gaz, precum și până la 2 miliarde de euro pentru infrastructura petrolieră, în vederea opririi transportului de petrol rusesc ca parte a sancțiunilor europene față de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.
Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.
