Connect with us

Laurențiu Rebega

Un europarlamentar român s-a alăturat grupului EXTREMIST al Europei Națiunilor și Libertăților condus de Marine Le Pen

Published

on

laurentiu-rebegaUn europarlamentar român s-a alăturat familiei politice europene condusă de extremista Marine Le Pen. Este vorba despre Laurenţiu Rebega, care a candidat pe listele PSD-PC-UNPR, şi care a anunţat miercuri că se alătură grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENL), prin intermediul Partidului România Unită. Astfel, România devine a opta ţară cu reprezentanţi în grupul extremiştilor de la Bruxelles, anunță Gândul.info.

Deşi preşedintele partidului Frontul Naţional din Franţa, Marine Le Pen, s-a evidenţiat prin numeroase atacuri la adresa României, în special din cauza imigranţilor şi a romilor, acest lucru nu i-a oprit pe unii români să se alăture mişcării extremiste lansate de ea.

După alegerile europarlamentare din mai 2014, Marine Le Pen a reuşit să-şi facă şi grup politic, Europa Naţiunilor şi Libertăţilor. În acest grup tocmai şi-a anunţat înscrierea şi europarlamentarul Laurenţiu Rebega, primul român care face acest pas. Mai mult, el a fost numit chiar vicepreşedinte al grupului. Astfel, România a devenit a opta ţară care are reprezentanţi în ENL.

De altfel, Marine Le Pen s-a şi lăudat cu această mutare pe Twitter.

lepen-rebega

În explicaţia lui, Laurenţiu Rebega susţine că grupul ENL reprezintă “un proiect politic plin de provocări”.

“Prin intrarea în grupul politic ENL îmi propun să susţin la aceiaşi masă, care va fi una a dialogului, în faţa celor mai sceptici oameni politici europeni, precum reprezentanţii Olandei, Marii Britanii şi Italiei, faptul că naţiunea română este o forţă importantă a Uniunii şi în această calitate, cetăţenii săi trebuie să se bucure de un tratament egal cu al cetăţenilor din ţările de adopţie, fără a fi permanent stigmatizaţi. Consider că a sosit momentul în care, la Bruxelles, dincolo de poziţiile politice, de cele mai multe ori antagoniste, generate de paradigmă dreaptă versus stânga, cineva trebuie să se aşeze la masa dialogului cu unii din acei politicieni, reprezentanţi ai cetăţenilor europeni, care îi văd pe români ca fiind inamicii bunăstării lor. Acestora trebuie să le explicăm faptul că naţiunea română reprezintă un factor de prosperitate, o plus valoare a uniunii, iar cetăţenii ei trebuie trataţi ca atare”, a transmis Rebega, printr-un comunicat de presă.

rebega-le penEuroparlamentarul susţine că transferul său în grupul extremiştilor este în beneficiul României, dorind să “schimbe optica celor sceptici cu privire la români”.

Laureţiu Rebega a candidat, în mai 2014, pe listele PSD-PC-UNPR, fiind membru PC. Acum, el a trecut la Partidul România Unită, condus de Bogdan Diaconu. Contactat de Gândul.info, deputatul PRU susţine că grupul european ENL nu este unul extremist, ci naţionalist, exact ca partidul pe care îl conduce.

“ENL sunt foarte aproape ideologic de partidul România Unită. Şi în România au încercat unii politicieni să numească PRU drept un partid extremist, dar nici nu se pune problema. Noi suntem un partid naţionalist, suntem un partid modern, avem un discurs foarte argumentat şi ţinem cu interesele României”, a declarat Bogdan Diaconu pentru sursa citată.

În plus, preşedintele PRU a adăugat că, pe 9 septembrie, va avea o discuţie cu membrii grupului, inclusiv cu liderul lor, Marine Le Pen.

“Discuţiile cu Marine Le Pen vor fi strict pentru a obţine lucruri cocnrete pentru imaginea românilor în UE. Obiectivul principal este ca partidele naţionaliste din UE, care compun acest grup, să găsească punctele comune şi să facă diferenţa între românii care lucrează în UE şi ţigani”, a spus el.

Întrebat cum o va aborda pe șefa Frontului Naţional, mai ales în contextul atacurilor făcute de ea şi partidul ei la adresa românilor, Bogdan Diaconu a spus că “problema ţiganilor este una europeană, nu românească”.

“Doamna Marine Le Pen s-a arătat deschisă să se facă disocierea clară între români şi ţigani. Problema ţigănească este o problemă europeană, nu este o problemă românească, chiar dacă unii încearcă să creeze ideea că ţara de origine este România. Ţigani sunt şi în Ungaria, Bulgaria şi în Germania, ca atare este problema Bruxellesului şi trebuie să şi-o asume”, a adăugat Diaconu.

Europarlamentarul român care consolidează grupul extremiștilor din legislativul de la Bruxelles, Laurențiu Rebega a primit în schimbul acestei mutări funcția de vicepreședinte în acest Grup din Parlamentul European și speră probabil ca în viitor să aibă acces nu doar la fonduri mai mari, ci eventual și la o apărare mai consistentă din partea noilor colegi în acuzațiile de corupție formulate de procurorii români. Laurențiu Rebega este acuzat de folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii de bani sau alte foloase necuvenite, instigare la fals și uz de fals, informează și Radio Europa Liberă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Parlamentul European: Ce așteptări au eurodeputații români de la prima președinție a României la Consiliul UE

Published

on

Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, finalizarea Brexit-ului, consolidarea valorilor europene și definirea viitorului Uniunii Europene, se numără printre principalele așteptări pe care eurodeputații români legate de prima președinție a României la Consiliul UE, care a debutat marți, 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană.

Într-un comunicat al Parlamentului European, eurodeputații români au scos în evidență câteva teme care ar trebui abordate pe durata președinției române a Consiliului UE.

Marian-Jean Marinescu: ”Bugetul multianual este marele test al României”

FOTO: European Parliament

„Președinția României se suprapune cu o agendă europeană cu mize mari, precum migrația, Brexit, cadrul financiar multianual şi desigur, redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit-ului de la Sibiu. Din perspectiva mea, negocierea bugetului multianual pentru exercițiul financiar 2021-2027 este marele test atât al României, cât şi al UE, pentru că redefinirea viitorului comunității europene are nevoie de transpunerea concretă în politici și în finanțarea acestora. De aceea, aștept putere de negociere din partea președinției române astfel încât să asigure ajungerea la un consens asupra bugetului între toate statele membre. Uniunea Europeană funcționează prin negociere şi consens, iar când vorbim despre bugetul multianual aceste două mecanisme sunt aduse la maximul potențialului lor”,  a spus Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE.

Victor Boștinaru: ”Vor trebui definite direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”

Victor Boștinaru, vicepreședintele grupului S&D, a afirmat că se așteaptă ”să se convină asupra unei viziuni pentru Europa care să excludă două viteze, mai multe viteze și elementele de tensiune care pot să dăuneze proiectului european. De aceea, vreau să cred că summit-ul de la Sibiu va consfinți o viziune în care solidaritatea și unitatea să prevaleze”.

”Mă aștept ca acest summit să binecuvânteze acordul referitor la buget. Este previzibil ca acordul privind Brexit să fie confirmat la summit-ul de la Sibiu. Tot aici ar trebui luată o decizie majoră privind reafirmarea politicii de extindere către Balcanii de Vest și redefinirea cu elemente mai pragmatice a parteneriatului estic. Cred că în timpul președinției românești vor trebui să fie definite riguros direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”, a mai spus acesta.

Laurențiu Rebega: ”Ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune”

„Îmi doresc, în primul rând, o gestionare activă și inteligentă a trei subiecte principale: cadrul financiar multianual, problemele legate de Brexit și alegerile europene din mai. În plus, ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune, ceea ce ar relansa și speranțele și încrederea tuturor cetățenilor în Uniunea Europeană”, a punctat și Laurențiu Rebega, membru din grupul CRE.

Norica Nicolai:  ”Sper că rolul României va consolida valorile pro-europene”

Norica Nicolai, vicepreședintă al grupului ALDE, consideră că „prima președinție rotativă a Consiliului asigurată de România intervine, din păcate, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană și pentru țara mea. Cele două dosare, Brexitul și bugetul multianual al Uniunii, vor marca viitorul Uniunii Europene. În contextul unei creșteri a populismului și extremismului în interiorul Uniunii, sper că rolul României va consolida valorile pro-europene, astfel încât summitul UE de la Sibiu din 9 mai să fie un eveniment care să medieze dorința tuturor statelor membre de a consolida UE. Eu am încredere în capacitatea României de a gestiona această președinție și voi sprijinii politic eforturile depuse în finalizarea adoptării legislației”.

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.

În plus, printre temele care vor fi dezbătute la nivel european pe durata președinției române a Consiliului UE se numără negocierile privind bugetul pe termen lung al UE și Brexit.

Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

.

Continue Reading

Claudia Țapardel

Ziua Europei – Cum văd eurodeputații români viitorul Europei Unite și al României europene la 67 de ani de la apariția proiectului european

Published

on

Anual, la data de 9 mai se celebrează Ziua Europei care, alături de steagul, imnul, deviza şi moneda unică, face parte dintre simbolurile UE. Această zi are o semnificaţie deosebită în calendarul european, fiind primul reper major în parcursul către ceea ce reprezintă astăzi Uniunea Europeană.

În 2017, Ziua Europei nu coincide numai cu aniversarea a 67 de ani de la semnarea Declarației Schuman, care statua că ”Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, ci și cu aniversarea a zece ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.

Totodată, în fiecare an la 9 mai, Ziua Europei este legată festiv și comemorativ cu eveniment istoric și un reper fundamental pentru devenirea României ca stat de sine stătător – 9 mai 1877 este ziua în care Mihail Kogălniceanu citea în Adunarea Deputaților Declarația de Independența a României, desăvârșind o etapă a modernității în istoria noastră.

În acest context aniversar, redăm în continuare, mesajele europarlamentarilor români, care si-au exprimat opinia și au transmis mesajele lor cu privire la viitorul Europei și al României europene.

Victor Boștinaru, europarlamentar PSD/S&D:

”Alături de toți cetățenii europeni sărbătorim astăzi Ziua Europei. La 67 de ani de la declarația lui Robert Schuman care anunța apelul pentru reconstruirea Europei, trebuie să ne gândim că doar două generații de pe continentul european s-au născut în pace și nu au trăit să vadă ororile războiului, la scară largă. Este meritul Uniunii Europene că putem celebra astăzi progresul uimitor al libertății, păcii și prosperității de pe continentul nostru. În aceste vremuri, când solidaritatea și unitatea noastră sunt puse la încercare, nu trebuie să uităm că, asemenea declarației și viziunii lui Schuman, când nu vom avea o Europă unită, vom avea conflicte și războaie.

Însemnătatea acestei zile are o încărcătură diferită pentru fiecare dintre noi. Dar, trebuie să ne simțim atașați și uniți în jurul valorilor noastre comune, trebuie să recunoaștem și să apreciem meritele Uniunii Europene și să nu uităm niciodată sacrificiile care au fost făcute pentru îndeplinirea proiectului european”.

Daniel Buda, europarlamentar PNL/ PPE:

”Astăzi este Ziua Europei, o zi a păcii, a unităţii în diversitate și a solidarităţii. Această zi este una a comunităţii din care toţi cetăţenii Uniunii Europene fac parte, o zi marcată de o puternică încărcătură istorică, în care trebuie să ne amintim, în primul rând, de toţi cei care, prin eforturi diplomatice consistente, au reuşit să construiască acest proiect european în care fiecare dintre noi ne identificăm într-un fel sau altul.

Generaţia actuală de politicieni are datoria de a contribui la continuarea proiectului european care, de mai bine de 60 de ani, s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice şi politice din lume şi care a generat pace, libertate şi prosperitate pentru cei peste 500 de milioane de cetăţeni ai săi. Uniunea Europeană s-a confruntat şi cu perioade dificile, marcate de criza migraţiei, acţiunile teroriste sau BREXIT, însă este esenţial de subliniat faptul că unitatea şi crezul în valorile europene au rămas priorităţi pentru cele 27 de state membre.

Europa a rămas sinonimă cu unitatea în diversitate şi luptă cu euroscepticismul alimentat adesea de diferiţi actori politici implicaţi în procesul decizional de la nivelul statelor membre, dar şi de la nivelul instituţiilor europene, continuând să îşi întărească valorile prin cetăţenii care cred în ea. De 10 ani, România este parte a acestui proiect european şi ne bucurăm că putem contribui la menţinerea Europei unite şi puternice, capabilă să gestioneze cele mai mari provocări ale secolului XXI.

Tot astăzi, gândurile și inimile noastre trebuie îndreptate către eroii români care, prin patriotismul și vitejia lor, au reușit acum 140 de ani să redea independența României față de Imperiul Otoman. Fără lupta acestor eroi, poate acum nu vorbeam despre România ca stat democratic, modern dar mai ales stat membru al Uniunii Europene, care s-a aliniat valorilor și crezurilor europene, ca expresie a voinței poporului român!

La multi ani, România!
La multi ani, Europa!”

Cristian Bușoi, europarlamentar PNL/PPE:

”Ne aflăm într-un moment de mari provocări politice. Plătim astăzi prețul unui discurs de multe ori mult prea închis, corect politic, care ne-a îndepărtat de cetățeni și care a permis escaladarea tendințelor radicale, izolaționiste, anti-occidentale. Alegerea lui Emmanuel Macron ca președinte al Franței, văzut mai degrabă ca un tehnocrat – adept al reformării UE și NATO este, fără doar și poate, o victorie pentru Uniunea Europeană, dar și semnalul că avem nevoie de un restart și nou tip de leadership. Ideologia europeană nu mai poate fi cea a pasivităţii birocratice şi a non-acţiunii.

Partidele tradiționale au dezamăgit și au fost scoase din cursă tocmai din cauza lipsei de fermitate, de curaj, de luciditate pentru a înfrunta problemele și a găsi soluțiile potrivite la provocările actuale: terorism, migrație, criză economică. Bâlbâielile, ezitările liderilor europeni au permis escaladarea mesajului izolaționist, eurosceptic. Inclusiv în România politicienii cinici se folosesc de neîncrederea şi temerile oamenilor manipulându-i cu mesaje radicale și populiste și întreținând fenomenul fake news. Discursul social-democraților împotriva multinaționaleleor este un exemplu în acest sens. Din fericire, cetățenii francezi nu s-au lasat manipulați de știrile false alimentate de propaganda rusească și au înțeles utilitatea proiectului european și rolul esențial al Franței în acest proiect și au ales lucid pentru continuarea proiectului European și întărirea rolului Franței în acest proiect. 

La 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma trebuie să spunem, cât mai clar, Europa puternică este Europa Unită. Trebuie să apărăm valorile UE și să le promovăm de câte ori avem ocazia, pentru a nu le permite celor interesați să divizeze UE să-și dezvolte planul. Dacă preţul apărării acestor valori înseamnă mai mult eurocentrism, atunci asta trebuie să facem. Oamenii au încredere în blocul comunitar. 57% dintre europeni și 54% dintre români consideră că apartenența ţării lor la UE este un lucru bun. E limpede că Europa se schimbă. Brexitul este un exemplu în acest sens, dar Brexitul nu înseamnă, nici pe departe, sfârșitul Uniunii Europene. Nu UE a renunțat la Marea Britanie, ci Marea Britanie la UE. 

Noi, politicienii, avem datoria să apărăm interesele cetățenilor UE27, iar următoarea perioadă este esențială, fiind destinată negocierilor pentru desprinderea Marii Britanii din blocul comunitar. Următorii doi ani reprezintă o oportunitate pentru România, care va deține, în 2019, președinția UE. Trebuie să demonstrăm că nu suntem un stat asistat, ci un partener cu drepturi egale, care merită să stea la masa la care se iau deciziile importante. Opoziția din România, în speță PNL, trebuie să oprească derapajele actualului Guvern preocupat doar de salvarea corupților și aruncarea în aer a economiei naționale prin măsuri populiste și iraționale. România trebuie să demonstreze că este o țară echilibrată, cu o economie predictibilă, capabilă să atragă investitori și să genereze bunăstare pentru cetățenii ei”. 

Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD/S&D:

”Indiferent de încercările pe care le traversează, mai ales în ultimii ani, Uniunea Europeană rămâne un simbol al democrației și prosperității, un proiect care a adus multe beneficii statelor care îl compun și care aduce, zi de zi, speranțe și oportunități unui număr mare de cetățeni.

Dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene este cu atât mai importantă acum, când obiectivele noastre trebuie să fie consolidarea politicii de coeziune, reducerea accelerată a decalajelor economice și sociale dintre statele membre și întărirea încrederii cetățenilor europeni.

Vreau ca România să fie parte activă din această dezbatere și am speranța că reprezentanții săi la cel mai înalt nivel vor răspunde exigențelor unui astfel de moment. În Parlamentul European, cu siguranță ne vom bate în continuare pentru o Europă puternică și solidară.

Încrederea pe care românii o exprimă în Uniunea Europeană ne arată că aceștia știu că drumul spre o viață mai bună este în multe puncte legat de apartenența noastră la proiectul european. Este, din acest motiv, vital ca acest proiect să reușească să depășească dificultățile din prezent și să se adapteze cu succes la provocările acestor ani.

Tocmai de aceea, indiferent de orientarea politică, de tensiunile inerente unei vieții politice interne active, am încredere în faptul că toți actorii responsabili vor lucra pentru ca România să fructifice șansa pe care ne-o oferă statutul de membru al UE”.

Doru Frunzulică, europarlamentar PSD/S&D:

”La data de 9 Mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, rostea un discurs prin care lansa ideea înființării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, o uniune esențială pentru prosperitatea și pacea dintre state. Discursul acesta avea să devină celebru în lumea întreagă, momentul marcând primul pas înspre Uniunea Europeană.

Putem spune însă, că războiul nu luase sfârșit pentru toate țările din Europa, având în vedere cazul statelor din Europa de Est, care rămâneau dincolo de Cortina de Fier. Exista totuși o speranță că Europa va fi unită din nou. Nu știam când! Acest lucru s-a realizat în urma schimbărilor democratice ce au avut loc în Europa Centrală și de Est, după 1989.

FOTO: europarlamentariisd.ro

România își câștigă locul în cea mai mare familie a țărilor democratice din istorie la data de 1 ianuarie 2007, după o perioadă îndelungată de negocieri.

Pentru România, integrarea europeană a însemnat participarea directă la procesul decizional european la un nivel de egalitate cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene, sporirea competitivității și stimularea investițiilor străine, ce au produs în mod clar o creștere economică și o schimbare semnificativă a nivelului de trai al tuturor românilor.

Uniunea Europeană reprezintă un spațiu creat pentru colaborare, cu respect pentru drepturile omului și ale cetățeanului, o organizație care a atras mereu privirile și interesul românilor, cu oportunități extraordinare oferite în domeniul muncii, studiilor și multe altele.

De la bun început, unul din scopurile organizației a fost ca rivalitățile să ia sfârșit în Europa, să se depășească erorile trecutului și să se creeze o arie de stabilitate și progres. “Europa va fi construită prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”, așa cum preciza Schuman.

Indiferent de provocările și amenințările cărora Uniunea Europeană trebuie să le facă față, inclusiv astăzi, și procesul de reformare pe care trebuie să-l parcurgă, pentru români, ca și pentru toți ceilalți cetățeni europeni, nu există o alternativă mai bună la Uniunea Europeană. Europa reprezintă viitorul nostru comun!”

Maria Grapini, europarlamentar S&D:

”Ziua de 9 mai este ziua Europei dupa ce in 1950 ministrul francez Robert Schuman a propus un plan de colaborare economică cu Germania. Noi, ca romani, suntem si cetățeni europeni si evident sărbătorim Ziua Europei. Dar pentru poporul roman ziua de 9 mai inseamna mult mai mult.Doua Semnificații istorice pe care nu trebuie sa le uitam si trebuie sa le celebram: proclamarea independentei de stat a Romaniei  in 1877 si Victoria coaliției Națiunilor Unite in cel de-al doilea război mondial din 1945.

Ca europarlamentar roman sunt alături de romani, susțin România si o promovez in cadrul UE si doresc ca tot ce-am moștenit de la înaintașii noștri: suveranitate, independența, cultura sa știm sa le păstram. Sa nu uitam ce-a spus in Parlamentul tării Mihai Kogălniceanu: “suntem independenți,suntem națiune de sine stătătoare”.

In noile condiții geo-politice trebuie sa știm sa ne adaptam politicile noastre interne si externe,sa învățam sa convetuim in diversitate si unitate păstrându-ne cultura,independența,suveranitatea. Doresc tuturor romanilor din tara si celor plecați pe alte meleaguri. La multi ani, multa sănătate si dorinta permanenta de unitate pentru binele comun al Patriei si a romanilor.

Cred ca avem inca multe de facut pentru creșterea solidarității si a patriotismului si pentru acest lucru este nevoie de implicare,înțelegerea corecta a conceptelor si de unitate. A fi patriot,a iubi tara in care te-ai născut inseamna naționalism dar nu extremism. Nu trebuie sa ne fie rușine sa fim iubitori de tara si nici nu trebuie sa fim condamnați pentru asta. Eu sunt umanistă, fac politica partidului umanist si înțeleg politica doar ca pe  actiuni publice pentru oameni. Nimic nu are sens si rost daca nu aduce efecte mai bune asupra vieților oamenilor, daca nu aduce pace si un trai mai bun.

La multi ani dragi romani!”

Ramona Mănescu, europarlamentar PPE: 

”Ziua Europei ne găsește anul acesta într-o situație cu mult mai optimistă decât în urmă cu un an sau chiar cu trei luni.

Franța și poporul francez, duminică, au făcut un cadou extraordinar întregii Uniuni Europene, la aniversarea celor 67 de ani! Au redat Europei încrederea în propriile forțe. De asemenea, au arătat că această construcție, în ciuda loviturilor și crizelor profunde din ultimii ani, are nu doar un trecut ci și un viitor extrem de credibil.

După criza economică prelungită, valul de terorism, conflictele din vecinătățile sudică și nordică, problemele legate de migrație, frământările identitare, creșterea mișcărilor extremiste, Brexit și constanta presiune a amenințărilor hibride, după toate acestea, viitorul părea cel puțin pesimist.

În ciuda atmosferei pesimiste și a unui amestec grosolan în alegerile din Franța din partea unor entități ce sigur vor fi dovedite, francezii și-au păstrat clarviziunea și fidelitatea față de „Liberté, égalité, fraternité”. Prin respingerea extremismului au arătat întregii Europe care este calea corectă redându-i optimismul.

România, dincolo de orice dubiu, împărtășește astăzi aceleași valori cu restul Europei. România este astăzi mult mai puternică și mai sigură, iar acest lucru se datorează într-o măsură considerabilă traseului nostru Euro-Atlantic. Drumul României în Europa nu este încheiat. El va continua cu apartenența la spațiul Schengen și Zona Euro și concretizarea priorităților sale privind Zona Dunării și Bazinul Mării Negre.

Noi generații de francezi, români, nemți, polonezi și mulți alții au preluat ștafeta celor care sa-au aflat cu 67 de ani în urmă în spatele „Declarației Schuman” și o duc, cu succes, mai departe. Valorile împărtășite atunci s-au păstrat și s-au îmbogățit. Europa de astăzi nu este doar o mare forță economică sau militară ci și un lider în politicile de mediu și un exemplu pentru toți ceilalți în privința efortului umanitar.
Sunt sigură că proiectul început Rober Shuman, Konrad Adenauer sau Jean Monnet, cu atâția ani în urmă, va continua să își dovedească viabilitatea și mai ales să fie un exemplu pentru întreaga omenire. Sunt mândră că România și românii sunt parte a acestui proiect, aducându-și propria contribuție!”

Monica Macovei, europarlamentar ECR:

“La mulți ani, români și România de Ziua Europei! 

Europa este casa României. Nu avem rost în altă parte. Și. în niciun caz, nu vrem să devenim o gubernie rusească.  

Dar Europa trebuie reinventată pentru a fi competitivă economic și politic la nivel mondial. Europa trebuie reinventată cu un singur obiectiv: o Uniune unită,  capabilă să răspundă ferm și rapid noilor pericole și provocări și să recâștige încrederea cetățenilor. Europa unită trebuie să lupte pentru a-și păstra valorile. 

Europa nu trebuie împărțită în mai multe viteze. Autoritățile din statele membre restante să facă bine și să muncească rapid pentru eliminarea restanțelor. De exemplu, să facă autostrăzi, să facă un sistem de sănătate care să te ajute să trăiești și să te vindeci, să facă din învățământ, cercetare și inovație un model, să nu mai fure sau să mai mintă, să facă din administrație un prieten al oamenilor, să depolitizeze instituțiile, să lucreze pentru noi, nu pentru ei. Românii și-au dorit aderarea la Uniunea Europeană și au luptat pentru asta, românii nu sunt “de mâna a doua”, dar multe din autoritățile române sunt, pentru că au rămas în urma națiunii române inteligente, vii, corecte, muncitoare, o națiune adaptată la lumea de astăzi și pregătită pentru lumea de mâine. 

Spun “La multi ani!” unei Europe reinventate, în care instituţiile și cheltuielile Uniunii sunt reduse și se adoptă numai legislație importantă pentru europeni, fără rapoarte și rezoluții inutile. Spun “La multi ani!” unei Europe unite și flexibile, capabile să prevină “relele” zilei de mâine de pe orice continent. 

România poate să își asume un rol important în aceste transformări. În plus, România este beneficiar, dar și generator de securitate în regiune, are o poziţie geopolitică importantă și, în discuțiile și negocierile din interiorul Uniunii, trebuie spus ferm acest lucru și cerut investiții, infrastructură, securitate”. 

Norica Nicolai, europarlamentar ALDE:

După 67 de ani, Declarația Schuman rămâne un mesaj actual, pentru că ne este clar că în continuare pacea mondială nu poate fi protejată fără eforturi creatoare care să răspundă pericolului care le amenință, iar aceste eforturi trebuie făcute la nivelul UE.

Europa de azi este încă marcată de răspunsul ineficient la criza economică ce a creat polarizare socială și neîncredere în instituțiile politice tradiționale ale UE. Cred că unul dintre principalele răspunsuri pe care le-am fi putut oferi acestei crize putea porni de la convingerea lui Jean Monnet că Europa a fost construită pentru cetățenii ei și nu pentru guverne. Din păcate, după ce proiectul de reformă constituțională al UE a fost respins de francezi și de olandezi, soluțiile pentru a surmonta acest eșec au fost găsite în acorduri interguvernamentale. În ultimii ani, guvernanța europeană s-a adresat mai mult intereselor statelor membre, adesea celor mai puternice, și s-a referit mult mai puțin la interesele cetățenilor.

De aceea, discursul public al acestor ultimi ani critică birocrația din Bruxelles, lipsa de legitimitate democratică a unor instituții, interese și soluții care nu au fost întotdeauna benefice pentru a susține libertatea economică și socială a fiecăruia dintre cetățenii europeni. Mesajele recente ale Bruxelles-ului cheamă la o unitate pe care toți o înțelegem, dar pe care foarte puțini o explicăm și aproape deloc nu o conceptualizăm. Suntem într-o criză de credibilitate, cu o Carte Albă lansată de președintele Juncker ce prezintă 5 scenarii pentru viitorul UE, pe care fiecare actor politic le folosește populist, dar nu avem încă o analiză solidă a viitorului Europei.

Eu cred că România poate fi mai activă în privința implicării sale în proiectul european și trebuie să creeze cât mai multă dezbatere cu privire la viitorul Uniunii. Din păcate, țara noastră s-a comportat până acum, în plan politic, ca o țară care se află în așteptare pentru a se integra în UE. Am venit deseori la Bruxelles ca și cum am fi venit în străinătate, deși Bruxellesul este și casa noastră.

Europa viitorului trebuie să vină cu un răspuns ferm la globalizare și la interesele pe care le propagă globalizarea pentru a evita o Europă fragmentată de discursuri populiste și naționaliste. Avem nevoie de mai multă Europă, dar nu în discursuri politice, ci prin relația cu cetățenii noștri. Nu s-au făcut toate eforturile politice posibile pentru a crea o reală cetățenie europeană, ne-am blocat în interese politice minore. Avem exemplul nostru, care nu suntem parte a spațiului Schengen, nu datorită faptului ca nu am fi respectat criteriile aquis-ului Schengen, ci din cauza intereselor unor state membre. Continuarea jocurilor politice dincolo de Tratate, care nu sunt deloc lipsite de viziune, înseamnă o vulnerabilizare a Europei prin crearea unei stări de frustrare în rândul cetățenilor.

Eu cred că este nevoie de o Europă a tuturor, nu e nevoie de o Europă a unora contra altora. Dacă nucleul dur, nucleul fondator al Europei se gândește în mod real la o Europă numai a lor, înseamnă că sprijină proiectul de distrugere al UE. Suntem 500 de milioane de cetățeni și, împreună, contăm mult într-o lume în plină schimbare. Fragmentați, nu vom însemna niciodată prea mult. Există, și în politică și în viață, ceea ce se numește față și revers. Avem o față europeană, la care desigur trebuie să lucrăm, privilegiind libertatea și opțiunea cetățeanului, dar avem un revers îngrijorător, care înseamnă că avem noile tipuri de conflicte, mai insidioase, mai grave prin consecințele pe care le au, și mă refer la terorism, la criminalitatea organizată. Toate astea trebuie să fie inventariate, puse într-o agendă la care fiecare dintre noi să ne atașăm, căutând soluții de construcție, și nu să demolăm din rațiuni politice minore, cum ar fi un vot în niște alegeri, și avem exemplul nefericit al Marii Britanii.

Pentru toate aceste motive, după cum spuneam, spiritul Declarației Schuman rămâne viu și astăzi și transmit pe această cale un mesaj de felicitare tuturor cetățenilor europeni! La mulți ani, Europa!

Laurențiu Rebega, europarlamentar Europa Națiunilor și Libertăților:

”Conform legendei, Europa era fiica unui rege fenician. Frumusețea ei l-a făcut pe Zeus să o răpească și să o aducă pe un continent care nu avea încă nume.

Iubim, cu toții Europa! Pentru frumusețea ei, pentru căldura ei umană, pentru diversitatea locurilor și oamenilor, pentru cultura ei multimilenară, pentru spiritul ei întreprinzător și angajamentul ei pentru umanitate.

Ne dorim cu toții o Europă mai bună și mai frumoasă. Uneori ne certăm pentru ea, dar de fiecare dată ne împăcăm și mergem mai departe. Pentru că suntem cu toții convinși că Europa trebuie să rămână acel vârf de lance al omenirii care înaintează spre viitor. Dar nu trebuie să uităm niciodată că Europa nu are sens fără oamenii, popoarele și națiunile ei. Suntem moștenitorii unei tradiții care pleacă de la Lascaux și Stonehenge, de la Tărtăria și Knossos, și urcă pas cu pas până la realitățile de astăzi. Europa nu este o abstracțiune și nu este un pat al lui Procust. Europa este o construcție a oamenilor, popoarelor și națiunilor. Dacă iubim Europa, o iubim și cu mintea, dar mai ales cu inima, iar inima înseamnă conștiința că în lume există un loc al tău. Nu pot fi european fără să fiu, mai întâi, român, după cum n-aș putea să fiu un cetățean al lumii fără să fiu european.

Să fim uniți, dar uniți în diversitate!”

Claudia Țapardel, europarlamentar S&D/ PSD:

”La 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma și 67 de la semnarea Declarației Schuman, Ziua Europei capătă valențe noi.

Incontestabil, Uniunea Europeană este un proiect de succes, care a schimbat în bine destinul unui întreg continent. Beneficiile pe care le-a adus UE, precum cooperarea dintre state și eliminarea granițelor, ne permit astăzi să ne bucurăm de libertatea de a călători, lucra sau studia oriunde ne dorim în Europa. Mai mult decât atât, fondurile europene acordate de blocul comunitar au ajutat și ajută în continuare la reducerea decalajelor economice și sociale dintre regiuni și state membre, sprijinind mii de companii să ofere locuri de muncă. Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți actori globali și un model politic și social pentru alte zone de pe glob aflate în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, în contextul neîncrederii în instituții și al avântului luat de forțele populiste și anti-europene, devine evident că Uniunea Europeană are nevoie de o reformă profundă prin care să se reapropie de cetățenii pe care îi reprezintă. Acest lucru înseamnă pe de o parte mai multă transparență în procesul decizional, dar și măsuri concrete de relansare a economiei și combatere a șomajului, în special în rândul tinerilor.

În această zi importantă și în anul în care aniversăm zece ani de apartenență la UE, mesajul meu pentru România și pentru români este unul optimist, prin care îmi doresc să aduc în prim plan progresul uimitor făcut de țara noastră în acest interval de timp. Începând cu 2007, România a trecut printr-un proces de reformă și transformare profundă, iar viitorul îi oferă potențialul de a deveni un lider regional.

Pentru următorul deceniu, îmi doresc ca România să rămână un partener de încredere al instituțiilor de la Bruxelles și al celorlalte state membre și să se bucure de reputația și forța economică demnă de un stat care este al șaptelea ca mărime în UE”.

.

Continue Reading

Adina Vălean

EXCLUSIV Cum văd eurodeputații români viitorul Europei Unite și al României europene la 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma

Published

on

Visul integrării europene și obiectivul zero al păcii într-o Europă a națiunilor secătuită și însângerată după două conflagrații mondiale împlinește mâine 60 de ani. Cele șase decenii de când istoria comună europeană a fost scrisă cu demersuri profunde de integrare – punerea în comun a cărbunelui și a oțelului, Tratatele de la Roma, uniunea vamală și piața comună, libera circulație, moneda euro – dar și cu provocări actuale – criza migrației, Brexit, terorismul – vor sta sâmbătă, 25 martie, față în față cu liderii prezentului, cei care poartă responsabilitatea menținerii unității europene, independent de scenarii scrise într-o Cartă sau de greutățile pe care Europa Unită le are și le va avea de înfruntat.

2017 nu este doar anul momentelor electorale în țări fondatoare ale UE sau celebrarea a șase decenii de când Uniunea Europeană de astăzi lua ființă sub forma Comunităților Europene, ci și anul care marchează primul deceniu românesc în Europa Unită, în Europa instituțională și în Europa prosperă și pașnică.

În acest context aniversar – 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma – CaleaEuropeana.ro a inițiat, alături de corespondența specială de la Roma, și un demers de găzduire a opiniilor și mesajelor eurodeputaților români cu privire la viitorul construcției europene la șase decenii de la un capitol istoric al integrării europene.

Redăm, în continuare, mesajele europarlamentarilor români care au dat curs invitației noastre și viziunile lor despre viitorul Europei noastre, a tuturor.

Victor Boștinaru, europarlamentar PSD/S&D:

”În urmă cu 6 decenii, Uniunea Europeană își începea misiunea de a preveni un alt război și de a păstra pacea pe continentul European. Uniunea Europeană s-a achitat cu succes de această menire și este de departe, organizația internațională cu cel mai mare succes în promovarea drepturilor fundamentale, în crearea bunăstării cetățenilor și în consolidarea democrațiilor. Nu a existat niciodată, în toată istoria omenirii, un astfel de proces de unificare, chiar dacă parțială, a unui continent prin pace.

Uniunea Europeană a început ca un proiect al păcii și al dezvoltării economice, dar s-a transformat în ceva mai mult decât atât. Însă, cele mai mari eșecuri la nivelul Uniunii se vor întâmpla atunci când nu vom putea accepta că deficiențele sunt inevitabile și nu vom căuta să găsim soluții mai bune, să reformăm ceea ce poate fi reformat sau să eliminăm ceea ce nu funcționează. În egală măsură, supraviețuirea proiectului European depinde de deciziile pe care le adoptăm acum. Nu putem accepta ideea Europei cu mai multe viteze sau cu mai multe cercuri concentrice, care ar duce la o entitate a Zonei Euro, una a spațiului Schengen și o zonă a periferiei. Această oficializare a diviziunii ar prejudicia grav principiul egalității de tratament al statelor membre și principiul solidarității.

La scara întregii istorii umane, 60 de ani nu înseamnă nimic. La scara continentului european și a istoriei noastre recente, deceniile care s-au scurs de la semnarea Tratatului de la Roma înseamnă totul! Iată de ce, privind la enormele realizări dobândite în cei 60 de ani, trebuie să ne gândim astăzi la ceea ce trebuie făcut pentru ca Proiectul European să supraviețuiască crizelor cu care este confruntat și să rămână în conștiința cetățenilor europeni ca un scop pentru care trebuie și merită să luptăm.

Pentru România, Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv esențial al politicii și acțiunii noastre, dar și dovada identificării noastre cu destinul european”.

Daniel Buda, europarlamentar PNL/PPE:

”Înainte de a vorbi despre parcursul viitor al Uniunii Europene, cred că este necesar să subliniem faptul că lipsa de libertate, moartea, foametea, sărăcia și războiul au generat în mod paradoxal acest proiect măreţ. Timp de 60 de ani, Uniunea Europeană s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice şi politice din lume, care a generat pace, libertate şi prosperitate pentru cei peste 500 de milioane de cetăţeni ai săi. Iar astăzi putem constata că nu a existat, nu există și nici nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană. Terorismul, migraţia, BREXIT-ul sunt doar câteva momente de cumpănă cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în ultima perioadă iar aceste dificultăţi au reprezentat atât puncte care au unit mai mult statele membre şi care au generat solidaritate fără precedent sau care, dimpotrivă, au creat disensiuni care au fost depăşite până la urmă.

Chiar şi în acest context tumultos, Uniunea Europeană a rămas în continuare sinonimă cu unitatea în diversitate, mai ales în ciuda euroscepticismului, alimentat adesea de diferiţi actori politici implicaţi în procesul decizional de la nivelul statelor membre dar şi de la nivelul instituţiilor europene.

Timp de mai bine de 10 ani, România a dovedit că este un partener credibil şi loial proiectului european. Am fost deschişi acestui parteneriat, convinşi fiind că doar într-o Europă unită putem asigura o mai mare bunăstare cetăţenilor români. Am beneficiat de sprijin european consistent pentru dezvoltarea comunităţilor locale, pentru creşterea vizibilităţii noastre în UE, dar şi atunci când am identificat dificultăţi în asigurarea democraţiei şi a statului de drept în România.

Astăzi, la 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii Europene, se discută despre o Europă cu cercuri concentrice sau cu mai multe viteze însă, din punctul meu de vedere, o astfel de reconfigurare ar duce în mod cert la dezintegrarea proiectului european. Soluţiile viitoare trebuie să fie un rezultat al consensului, iar o Europă puternică este o asigurare de viaţă pentru toate statele membre.

Împreună trebuie să croim acel drum al unei Europe unite care să pornească de la realizări concrete şi care să creeze o solidaritate de fapt, aşa cum milita acum 60 de ani şi părintele fondator al Uniunii Europene, marele Robert Schuman. Iar noi avem menirea de a duce mai departe acest crez, de a menţine Europa unită şi de a păstra acest model şi în viitor”.

Cristian Bușoi, europarlamentar PNL/PPE:

La 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, avem nevoie de lideri care să își asculte cetățenii, care să ofere stabilitate, să garanteze securitate și să țină Europa unită. Niciodată, în cei 60 de ani de la înființare, UE nu a fost mai zdruncinată, mai tensionată și mai supusă riscurilor ca acum. Măcinat de crize, proiectul european și-a pierdut din credibilitate, ceea ce a creat un teren favorabil pentru apariția partidelor și mișcărilor populist – radicale. Partidul Popular European din care face parte și PNL trebuie să își asume rolul de a ține Europa unită. Ideea unei Uniuni cu mai multe viteze nu face decât să vulnerabilizeze proiectul european și să dea câștig de cauză izolaționiștilor și euroscepticilor. Uniunea Europeană sunt sigur că va rezista, va prospera și va ieși întărită din această criză. Liderii trebuie să se trezească, însă, din amorțeală, să privească dincolo de mesajele corecte politic și să-i atragă de partea lor pe tinerii europeni, care au și pârghiile și forța și energia necesare pentru a promova valorile europene.

Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD/S&D, șefa delegației PSD în Parlamentul European:

La 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, trebuie să reflectăm asupra evoluției pe care Uniunea Europeană a avut-o în toată această perioadă și, mai ales, la calea de urmat către viitorul pe care ni-l dorim.

De la conturarea sa, proiectul european a trecut prin nenumărate schimbări, demonstrând că rațiunile sale trec dincolo de cele economice și că susținerea valorilor democratice, promovarea solidarității sociale și oferirea unei vieți mai bune tuturor cetățenilor statelor membre fac parte, de fapt, din menirea sa.

Astăzi, suntem la un moment de răscruce, când vorbim despre viitorul Uniunii Europene, despre cum ducem mai departe această construcție, astfel încât să o întărim, iar obiectivele sale fundamentale să nu fie afectate de contextul tot mai marcat de provocări. Cred că, acum poate mai mult ca oricând, statele UE trebuie să strângă rândurile, iar instituțiile Uniunii Europene să relanseze dialogul cu cetățenii.

Avem nevoie de o Uniune Europeană în care fiecare stat să își facă auzită vocea, în care politica de coeziune să fie sprijinită în continuare pentru a reduce decalajele economice și sociale dintre membri, în care provocările să fie tratate ca oportunități pentru a consolida proiectul european, nu ca motive de diviziune în interiorul acestuia. Din perspectiva intereselor României, ne dorim o Uniune Europeană solidară, puternică și capabilă să ofere soluții cât mai bune pentru probleme urgente și grave precum șomajul ]n rândul tinerilor, sărăcia sau discriminările de orice tip.

Doru Frunzulică, europarlamentar PSD/ S&D: 

Cartea Albă privind viitorul Europei, cu cele 5 scenarii de posibile evoluții, prezentată de Jean-Claude Juncker în Parlamentul European pe 1 martie a.c. , a declanșat o perioadă de reflecție, în care țările membre ale UE vor trebui să hotărască gradul de integrare pe care și-l propun, participarea la diferite proiecte europene, a rolului pe care Europa va trebui să-l joace în viitor pe plan internațional.

După reuniunea de la nivel înalt, de la Versailles, a Germaniei, Franței, Italiei și Spaniei (6 Martie a.c.), este tot mai probabil, mai ales după declarațiile cancelarului german Merkel, președintelui francez Hollande, prim-ministrului italian Gentiloni, a prim-ministrului spaniol Rajoy, că cele mai mari țări din UE 27 susțin o Europă cu mai multe viteze, sau, cum probabil va apare în textul Declarației de la Roma a summit-ului european din 25 martie a.c., o integrare europeană cu „ritmuri” și „intensități” diferite.

Indiferent cum putem denumi acest concept, mie îmi este destul de clar, mai ales că țările Benelux, fondatoare ale UE, susțin poziția celor patru state mari reunite la Versailles, că se va urmări, poate cu unele modificări, scenariul nr. 3:

„Cei care doresc mai mult realizează mai mult!”, adică se va urmări o cooperare aprofundată între statele membre care doresc să realizeze mai mult, cu menținerea unei anumite unități a UE cu 27 de membri.

În acest scenariu, din păcate, drepturile cetățenești încep să difere, în funcție de țara în care trăiesc cetățenii și de cât de mult a ales aceasta să realizeze și să participe la proiectele comune.

Printre domeniile prioritare de cooperare ale acestui scenariu se numără apărarea și securitatea, ce implică realizarea în perspectivă a unei Uniuni Europene a Apărării, a consolidării cooperării între forțele de poliție și serviciile de informații, coordonarea luptei împotriva terorismului, înființarea unui parchet comun, a unui spațiu de justiție comun în materie civilă. De asemenea, se va acționa pentru consolidarea Uniunii Economice și Monetare, a zonei euro, armonizarea normelor de impozitare, a standardelor sociale, a cooperării industriale și tehnologice de vârf, consolidarea pieței unice, etc.

Ce ar trebui să facă România?

Trebuie spus clar, că și acum, există pe anumite domenii de cooperare în cadrul UE diferite ritmuri și o geometrie variabilă.

România nu a intrat încă în spațiul Schengen, nu a adoptat moneda euro și participă la un nivel scăzut la alte proiecte europene.

Ținând cont că anul 2017 este deosebit de important pentru stabilirea poziției statelor membre, până la Consiliul European din decembrie a.c., țara noastră trebuie să aibă o strategie clară și să înceapă o ofensivă diplomatică la toate nivelurile, pentru a solicita să fie inclusă în marea majoritate a domeniilor de integrare sporită ale UE. Riscul este să rămânem pe un cerc exterior, cu participări laxe la multe din proiectele europene, cu o influență scăzută și fără garanții puternice că vom putea adera mai târziu, chiar dacă îndeplinim condițiile stabilite (vezi cazul Schengen).

Cred că România trebuie să adopte moneda Euro cât mai repede posibil (ar fi bine în prima parte a anului 2019, când vom deține Președinția Consiliului UE).

Multe din domeniile prioritare de integrare ale UE se vor baza, în viitor, după opinia mea, pe statele membre ale zonei euro.

România trebuie să vină cu un proiect ambițios, care să țină cont de Cartea Albă a Integrării Europene, a documentelor de reflecție pe care Comisia Europeană le va prezenta în perioada următoare, privind dimensiunea socială, valorificarea oportunităților globalizării, viitorul Uniunii Economice și Monetare, a securității și apărării, a finanțelor UE.

O Europă cu mai multe viteze este și o avertizare, spun unii experți de la Bruxelles, adresată în primul rând statelor din Grupul de la Visegrád, care s-au opus în ultimii ani la mai multe proiecte de integrare și solidaritate pan-europeană.

România trebuie să încerce să transforme acest scenariu nu foarte favorabil țărilor din Centrul și Estul Europei într-o oportunitate, și, inteligent și sofisticat, să folosească acest proces de integrare europeană întărită în avantajul cetățenilor săi. Ceea ce va hotărî Consiliul European în decembrie a.c. va influența viitorul României într-un mod determinant- nu ne putem permite să ratăm o oportunitate istorică!

Maria Grapini, europarlamentar S&D:

”Sunt un proeuropean convins și în acest sens au fost și intervențiile mele (calificate a fi dure) în plenul PE. Cred că viitorul UE depinde de ce vor decide șefii de stat și de guvern din cele 27 de state. În contextul geopolitic, cred în nevoia existenței UE, dar cu noi factori motivaționali pentru statele membre.

Euroscepticismul, extremismul sunt motive pentru sporirea echității între state și nevoia existenței unui singur spațiu european ( fără Schengen și non-Schengen) și pentru mult mai mult accent pe coeziune socială.

Din păcate, Președintele Comisiei Jean-Claude Junker a lăsat să se înțeleagă că vă vom avea o Europă cu mai multe viteze și în viitor, pentru că în fapt acum avem două spații europene și două zone ale monedei (euro și non-euro). Dacă vorbim de România, șeful statului nu a dovedit că este o voce puternică. Cred că ar fi trebuit o dezbatere publică amplă în România și o rezoluție în Parlamentul național, care să exprime poziția României și pe care Președintele să o susțină la Bruxelles.

Președintele Antonio Tajani spunea zilele acestea că nu ne trebuie decât bun simt ca să recunoaștem că este nevoie de o Europa unită! Eu cred însă că unitate înseamnă respect reciproc, tratament egal al cetățenilor, acces în condiții egale la resurse și decizii. România trebuie să ceara cu fermitate, în oricare dintre variantele decise la Roma, să fie un stat căruia să i se respecte suveranitatea, valorile, cetățenii și toate celelalte drepturi ale statelor din Uniune.

După 60 de ani, construcția europeană trece prin cel mai dificil moment și cred că actualii lideri europeni au șansa de a consolida construcția europeană sau, din contră, vor intra în istorie ca demolatori ai UE.”

Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PNL/PPE:

La Roma, liderii UE nu vor avea doar o declarație politică solemnă de semnat, ci și un angajament care să respecte memoria trecutului și al eforturile întreprinse de părinții fondatori. Trecutul a demonstrat că cei care au gândit Uniunea Europeană – proiectul de integrare europeană – au avut dreptate. De aceea, viitorul trebuie croit în așa fel încât să îmbunătățească și să întărească construcția europeană.

Invidual, statele europene nu contează în această competiție globală acerbă. Împreună, însă, vom fi mai puternici. Acesta este mesajul principal și fundamental care trebuie să reiasă din declarația liderilor politici, întruniți la Roma. La acest moment aniversar, totodată, să nu pierdem din imagine că și România celebrează 10 de ani de când face parte din Uniunea Europeană, un motiv în plus să își aducă contribuția la un viitor unitar și coeziv al Uniunii Europene.

Ramona Mănescu, europarlamentar PNL/PPE:

”Cu șase decenii în urmă a început cea mai lungă perioadă ferită de război din ultimii 2000 de ani ai continentului european. Ea continuă și astăzi datorită unui singur lucru: Uniunea Europeană.

Pacea înseamnă nu doar absența conflictului.

Pacea și securitatea au permis creșterea nivelului de trai pentru toți cetățenii europeni, au creat condițiile pentru acces la educație, au oferit libertatea de a călători și au asigurat un spațiu al democrației, valorilor comune, libertății individuale și respectului față de lege.

Astăzi, Uniunea Europeană înseamnă că 500 de milioane de oameni trăiesc mai bine, sunt mai sănătoși, mai educați, drepturile lor sunt respectate, iar mediul în care trăiesc este mai curat.

Covârșitoarea majoritate a celor 500 de milioane de europeni s-au născut în această perioadă de pace și nu au trăit decât prin poveștile părinților și bunicilor ororile războiului, foametei, nesiguranței și opresiunii. Pentru unii dintre noi este mai greu de conceput că, în lipsa unui efort comun, acest continent poate arăta și altfel, iar ceea ce pare doar o istorie veche se poate repeta.

Uniunea Europeană trece astăzi printr-o criză profundă și complexă ce pune în pericol toate aceste reușite ale noastre, ale tuturor.

Este momentul ca energiile noastre să înceteze a fi canalizate înspre găsirea unor vinovați și să fie îndreptate înspre găsirea unor soluții. În găsirea soluțiilor trebuie implicați în mod real cetățenii europeni, pentru ca ei să-și regăsească propriile dorințe și nevoi reflectate în aceste soluții. Trebuie să avem curajul de a spune ce putem obține împreună și ce nu putem obține. Trebuie de asemenea să avem tăria de a face compromisuri pentru binele comun.

Viitorul nostru nu trebuie să fie unul al separărilor, barierelor și zidurilor ci unul al cooperării și efortului comun. Este singura opțiune pe care scrie „înainte”. Pe toate celelalte scrie „înapoi”.

Siegfried Mureșan, europarlamentar PMP/PPE:

”Pe 25 martie sărbătorim 60 de ani de la începutul celei mai prospere și pașnice perioade din istoria Europei. Uniunea Europeană este și va rămâne răspunsul la provocările cu care ne confruntăm, fie că vorbim de economie, securitate sau terorism.

Astăzi ne punem problema direcției în care Uniunea Europeană va merge în următorii ani. Pentru mine e clar că o Europă mai puternică și mai bine integrată înseamnă mai multă prosperitate pentru noi toți. Iar România trebuie să fie parte a acestei Uniuni tot mai integrate.

La 10 ani de la aderarea la UE, ne aflăm într-o situație mult mai bună decât în 2007. Buget mai mare, venituri și investiții mai mari, acces la fonduri europene, posibilitatea de a călători și de a ne stabili oriunde în Uniunea Europeană.

Dar asta nu înseamnă că drumul s-a terminat; trebuie să facem mai multe pentru ca nivelul de trai din România să fie tot mai apropiat de cel din Europa de Vest. Iar Uniunea ne-a sprijinit și o va face în continuare. Peste 41 de miliarde de euro au intrat în țara noastră din 2007 și până în prezent, bani de la Uniunea Europeană. De aceea este important să continuăm să fim parte a unei Uniuni tot mai integrate care să ne aducă și mai multă prosperitate. O Uniune Europeană puternică este în interesul nostru.”

Victor Negrescu, europarlamentar PSD/ S&D:

”La 60 de ani de la înfăptuirea UE, proiectul european se află în fața unei noi etape care poate marca viitorul continentului pentru totdeauna. UE este un proiect care a adus bunăstare statelor membre, a facilitat coeziunea prin fondurile europene, a îmbunătățit relațiile între comunități prin programe precum Erasmus, a asigurat cea mai lungă perioadă de pace din istoria continentului dar caută astăzi un nou model pentru a se reinventa.

Viitorul Europei poate fi doar al unei Europe puternice, cu o singură viteză și unită, sau nu va mai fi deloc. Pentru asta Uniunea Europeană trebuie să devină mai transparentă, ușor de accesat de către cetățeni și mai ales mai aproape de nevoile oamenilor. Acest proiect ar fi Europa cetățenilor. România poate și trebuie să joace un rol central în această construcție europeană la 10 ani de la aderare dar și în contextul deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene. De aceea este important să înceapă o dezbatere amplă despre rolul pe care îl vrem pentru România în Uniunea Europeană”.

Norica Nicolai, europarlamentar ALDE:

”La ceas aniversar, ne uităm în urmă, la anii care au trecut. Astăzi, Europa are câteva certitudini, și anume o lungă perioadă de pace, o perioadă de bunăstare constantă, o perioadă de siguranță și mai ales o perioadă în care a asigurat spațiului european o serie de valori comune. Ceea ce ne-a unit timp de 60 de ani va trebui să ne unească în continuare.

Din păcate însă, la aceste certitudini s-au adăugat și o serie de incertitudini cu privire la viitorul Uniunii Europene. Probabil că un alt Tratat, la Roma sau în altă parte, va relansa Uniunea pentru că, după 60 de ani, și oamenii și instituțiile tind să obosească. Pentru un viitor sigur, la baza căruia să stea în continuare pacea și siguranța cetățenilor, este nevoie de o viziune. Ea va trebui să aparțină cetățenilor europeni.

Aștept ca după Roma să declanșăm o largă consultare europeană cu privire la viitorul nostru. Din păcate, în ultimii ani, Uniunea Europeană a funcționat mai mult în beneficiul guvernelor și mai puțin în beneficiul cetățenilor. Este momentul să ne întoarcem la cetățeni și să conturăm această nouă viziune, pe care cred că ne-o dorim cu toții”.

Laurențiu Rebega, europarlamentar Europa Națiunilor și Libertăților:

”Pentru un om, 60 de ani ar trebui să fie o vârstă a înțelepciunii, a echilibrului și a încrederii.

Pentru o instituție, însă, cifrele pot să spună orice, depinde cum le privești!

Regret că, la această aniversare, nu pot să spun că Uniunea Europeană a devenit mai înțeleaptă, echilibrată și demnă de încredere!

La 60 de ani, Uniunea primește o lovitură dură – Brexit-ul. Nu e vorba despre un „divorț amiabil”, așa cum încearcă eurocrații să prezinte situația. Este vorba despre începutul unei destrămări, pentru că un pilon major al construcției europene va dispărea. Dar, mai mult decât atât, Brexit-ul a dezvăluit și carențele democratice și structurale ale Uniunii.

În acest moment, eurocrații au lansat o Cartă Albă cu cinci scenarii de viitor, pasămite pentru o dezbatere publică. Cele cinci scenarii sunt ca în zicala cu cei patru evangheliști care erau trei: Luca și Matei. De fapt, din cele cinci scenarii, numai două sunt realiste și numai unul – celebra „Europă cu două viteze” – va întruni o majoritate în actuala configurație a puterilor instituționale ale Uniunii. Cu alte cuvinte: „Voi discutați și noi decidem! Și vă promitem că, dacă veți fi cuminți, o să fie bine!” Uniunea Europeană a fost, la origine, un proiect generos, umanist, în care națiunile și cetățenii europeni se regăseau. Dar, în ultimii ani, acest proiect a deraiat. Crizele s-au ținut lanț, iar singura soluție pe care au găsit-o eurocrații a fost cea a „privatizării profiturilor și socializării pierderilor”. Altfel spus, țările din față vor profita, iar cele de la coadă vor rămâne cu promisiunile.

Pentru Uniune, 60 de ani sunt o aniversare tristă, minată de îngrijorări, dar spoită, pentru public, cu un optimism de fațadă!”

Mihai Țurcanu, europarlamentar PNL/PPE:

”Se apropie un moment de răscruce pentru Uniunea Europeană, în care trebuie să decidem încotro ne vom îndrepta. Naţionaliştii propun întoarcerea în anii ’30, iar în Vest câștigă teren, în replică, varianta revenirii la anii ’70-’80, ai unei Europe Unite restrânse, de această dată pe fundamentul actualei Zone Euro.

Iată de ce cred că se impune o urgentă și aplicată discuție internă referitoare la opțiunea României în acest context. Preşedintele Klaus Iohannis a respins clar ipoteza divizării UE sub pretextul mai multor viteze – în fapt, grade de integrare diferite.

E momentul unui consens național în jurul necesarului proiect de ţară al aprofundării integrării României în UE, cu termene ferme şi măsuri asumate pentru îndeplinirea obiectivelor vitale pentru viitorul ţării: aderarea la Spaţiul Schengen, adoptarea monedei unice şi accelerarea creşterii economice.

Dacă nu trecem urgent de la declaraţii de bune intenţii la fapte concrete, riscăm să ne confruntăm cu o creştere a decalajelor faţă de vechile state membre şi cu o decuplare treptată de nucleul european.”

Adina Vălean, europarlamentar PNL/PPE:

”2017 este anul care marcheaza 60 de ani de la Semnarea Tratatelor de la Roma si 10 ani de când România a intrat în marea familie a Uniunii Europene – un proiect generos, care a adus valoare adaugata fiecărui cetățean al ei. La ceas aniversar, îmi doresc sa-l crestem impreuna, sa-l consolidam în spiritul valorilor si ideilor care i-au pus bazele acum șase decenii și sa ne bucuram de succesul lui intr-o Europa unita, prospera si competitiva. La multi ani, Europa, la multi ani, Romania!”

Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR/ PPE:

”Uniunea Europeană trece printr-o perioadă plină de turbulențe. Este pentru prima dată, în cei 60 de ani existență, când este pusă în fața situației de a se despărți de unul dintre membrii săi.

Aniversarea care se va celebra la Roma, ar trebui să marcheze începutul unei veritabile renașteri a UE celor 27 în contextul în care este evident faptul că Uniunea are nevoie de înnoire.

Pentru a avea viitor, UE trebuie să recâștige încrederea cetățenilor ei, proiectul european trebuie să redevină generator de adeziune, speranță și chiar iubire. Viziunea noastră comună pentru viitorul Uniunii Europene trebuie să fie construită pe cea mai de preț dintre valorile noastre, și anume unitatea noastră. Trebuie să reconstruim încrederea reciprocă, redând speranța tuturor cetățenilor Europei.

Europa celor 27 trebuie să fie Uniunea națiunilor europene și a comunităților naționale, trebuie să fie o Europă care pune preț pe regiunile sale, fiind astfel un minunat mozaic al tuturor identităților europene, o adevărată casă comună pentru toți cetățenii săi”.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending