Comisia Europeană a publicat, miercuri, 1 februarie, orientări fără caracter obligatoriu pentru a ajuta platformele online și motoarele de căutare care intră în domeniul de aplicare al Legii privind serviciile digitale (DSA) să se conformeze obligației de a comunica numărul de utilizatori în UE, cel târziu până la 17 februarie 2023 și, ulterior, cel puțin o dată la șase luni.

Comisia publică acest ghid pentru a ajuta platformele online și motoarele de căutare online cu întrebări practice privind dispozițiile din DSA referitoare la cerința de a publica numerele de utilizatori. În cazul în care numerele de utilizatori publicate arată că acestea ajung la mai mult de 10 % din populația UE (45 de milioane de utilizatori), Comisia le poate desemna drept platforme online foarte mari (VLOP) sau motoare de căutare online foarte mari (VLOSE). Acest lucru înseamnă că acestea ar face obiectul unor obligații suplimentare, cum ar fi efectuarea unei evaluări a riscurilor și luarea unor măsuri corespunzătoare de reducere a riscurilor, evidențiate aici.

DSA, care a intrat în vigoare la 16 noiembrie 2022, este un set de norme de referință ale UE care vizează promovarea unui mediu online mai sigur și mai responsabil, care se aplică tuturor serviciilor digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut. Acesta creează noi obligații cuprinzătoare pentru platformele online de a reduce prejudiciile și de a contracara riscurile online, introduce protecții puternice pentru drepturile utilizatorilor online și plasează platformele digitale într-un nou cadru unic de transparență și responsabilitate.

Comisia și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prezintă astăzi, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, care va avea loc la 4 februarie, primele profiluri de țară în materie de cancer din Registrul european privind inegalitățile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia și Islanda.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, profilurile arată că țările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde EUR, pentru îngrijiri oncologice (în 2018).

O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar. Există, de asemenea, inegalități mari în ceea ce privește ratele mortalității cauzate de cancer atât între țările din UE, cât și în interiorul lor.

Acest lucru se poate explica parțial prin expunerea variabilă la factorii de risc ai cancerului, dar și prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces rapid și gratuit la diagnosticarea timpurie, precum și la îngrijiri și tratamente oncologice de înaltă calitate.

Profilurile arată că identificarea provocărilor și schimbul de bune practici între statele membre pot ajuta țările să abordeze inegalitățile în materie de cancer.

Profilurile vor fi lansate cu ocazia unei conferințe la nivel înalt, desfășurate în cadrul Planului de combatere a cancerului: „Conferința privind cancerul – Echitate, excelență și inovare: îngrijiri oncologice moderne pentru toți”, organizată în comun de Comisie și de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

Profil de țară privind cancerul – România

OCDE relevă în raportul pentru România că mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.

Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

© OCDE

România, progrese modeste în prevenirea mortalității prin cancer 

În timp ce, în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1 % în rândul bărbaților și a crescut cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10 % în rândul bărbaților și cu 5 % în rândul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmarea progresului modest înregistrat în România. Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

© OCDE

Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer

Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.

© OCDE

Ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE

În 2018, în România au fost raportate 15 589 de decese prevenibile  și 6 999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6 % din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4 % din populația UE. În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.

© OCDE

Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.

OCDE recomandă acordarea unei priorități ridicate controlului cancerului în viitor și intensificarea colaborării cu UE în acest domeniu pentru accelerarea progreselor din țara noastră.

În martie 2022 au avut loc o serie de dezbateri publice privind Strategia Națională de Sănătate 2022-2030. Strategia conține obiective pentru controlul cancerului care includ prevenția primară, screeningul, accesul la servicii de diagnostic, tratament, reabilitare și îngrijiri paliative, îmbunătățirea infrastructurii și sporirea calității asistenței medicale. În plus, a fost prezentat spre adoptare Planul național de combatere a cancerului pentru perioada 2022-2027, plan bazat pe cei patru piloni ai Planului european de combatere a cancerului.

Pentru perioada de programare 2021-2027 a UE, România a propus un program specific, Programul Sănătate 2021-2027, care alocă aproximativ 400 de milioane EUR pentru prevenție, depistare timpurie și screening, diagnostic și tratament, infrastructură de cercetare, formarea profesioniștilor și elaborarea de standarde și protocoale de practică în domeniul cancerului.

Factorii de risc și politicile de prevenție

În 2019, principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, constată OCDE, care recomandă intensificarea eforturilor pentru prevenție. În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9 % din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4 % din UE.

© OCDE

Depistarea precoce

Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Cu toate acestea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică constată că în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

În ultimii ani s-a îmbunătățit, de asemenea, informarea publicului cu privire la screeningul pentru cancer.

OCDE amintește de un sondaj național referitor la atitudinile față de cancer, care relevă că peste 50 % din populație consideră că depistarea precoce a cancerului este posibilă, iar 80 % consideră că prevenirea cancerului este posibilă (Institutul Național de Sănătate Publică și Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, 2020).

Așadar, oamenii ar fi dispuși să participe la programe de screening pentru cancer, cu condiția ca serviciul să fie disponibil și ușor accesibil.

De altfel, acestea se numără printre principalele provocări identificate de OCDE.

Performanța îngrijirii pacienților oncologici

Chiar dacă îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile, deplânge organizația, care explică că aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii.

Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esențial al Uniunii europene a sănătății, anunțată de președinta von der Leyen în 2020.

Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabilește o abordare nouă a UE în ceea ce privește prevenirea cancerului și tratamentele și îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile și prin asocierea cu părți interesate din diverse sectoare.

Planul propune 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.

Comisia Europeană prezintă un Plan Industrial pentru Pactul Verde European pentru a spori competitivitatea industriei europene cu emisii nete zero și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul urmărește să ofere un mediu mai favorabil pentru creșterea capacității de producție a UE în ceea ce privește tehnologiile și produsele cu zero emisii nete necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.

Planul se bazează pe inițiativele anterioare și se sprijină pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile în curs de desfășurare în cadrul programului și al programului REPowerEU. 

„Avem o ocazie unică în această generație de a deschide calea cu celeritate, ambiție și determinare, pentru a asigura poziția de lider industrial a UE în sectorul tehnologiei cu emisii nete zero, aflat în creștere rapidă. Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate. Pentru întreprinderile și cetățenii noștri, aceasta înseamnă transformarea competențelor în locuri de muncă de calitate și a inovării în producție de masă, datorită unui cadru mai simplu și mai rapid. Un acces mai bun la finanțare va permite industriilor noastre cheie din domeniul tehnologiilor curate să se extindă rapid”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Planul se bazează pe patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, îmbunătățirea competențelor și deschiderea comerțului pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.

Un mediu de reglementare previzibil și simplificat

Comisia va propune o Lege privind industria cu emisii nete zero pentru a identifica obiectivele pentru capacitatea industrială cu emisii nete zero și pentru a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea rapidă a acesteia, asigurând o procedură de autorizare simplificată și accelerată, promovând proiecte strategice europene și dezvoltând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor pe piața unică.

Cadrul va fi completat de Legea privind materiile prime critice, pentru a asigura un acces suficient la acele materiale, cum ar fi pământurile rare, care sunt vitale pentru fabricarea tehnologiilor-cheie, și de reforma concepției pieței energiei electrice, pentru ca consumatorii să beneficieze de costurile mai mici ale energiei regenerabile.

Acces mai rapid la finanțare

Cel de-al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea pentru producția de tehnologii curate în Europa. În acest scop, pentru a accelera și simplifica acordarea de ajutoare, Comisia va consulta statele membre cu privire la un Cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare în lumina Pactului Verde, mărind pragurile de referință pentru sprijinul acordat investițiilor ecologice. 

De asemenea, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, producției și implementării tehnologiilor curate. Pe termen scurt, Comisia va colabora cu statele membre, cu accent pe REPowerEU, InvestEU și Fondul de Inovare, în vederea găsirii unei soluții de tranziție pentru a oferi un sprijin rapid și orientat. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond Suveran European în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.

Îmbunătățirea competențelor

Pentru a dezvolta competențele necesare pentru o tranziție ecologică centrată pe oameni, Comisia va propune înființarea unor Academii industriale “Net-Zero” pentru a derula programe de perfecționare și recalificare în industrii strategice. De asemenea, Comisia va analiza modul în care se poate combina o abordare bazată pe competențe, care să recunoască competențele reale, cu abordările existente bazate pe calificări, și cum se poate facilita accesul resortisanților țărilor terțe pe piețele forței de muncă din UE în sectoarele prioritare, precum și măsuri de încurajare și aliniere a finanțării publice și private pentru dezvoltarea competențelor.

Comerț deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente

În acest scop, Comisia va continua să dezvolte rețeaua de acorduri de liber schimb a UE și alte forme de cooperare cu partenerii pentru a sprijini tranziția ecologică. De asemenea, Comisia va analiza crearea unui Club al materiilor prime critice, care să reunească “consumatorii” de materii prime și țările bogate în resurse pentru a asigura securitatea aprovizionării la nivel mondial printr-o bază industrială competitivă și diversificată, precum și a unor parteneriate industriale Clean Tech/Net-Zero.

De asemenea, Comisia va proteja piața unică împotriva comerțului neloial în sectorul tehnologiilor curate și va utiliza instrumentele sale pentru a se asigura că subvențiile străine nu denaturează concurența pe piața unică, inclusiv în sectorul tehnologiilor curate.