Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri a câștigat unul dintre cele trei premii ale Concursului european ”Social Innovation 2020”

Published

on

© European Union, 2013/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat joi, 26 noiembrie, câștigătorii Concursului european ”Social Innovation 2020”, o competiție provocatoare desfășurată în toate țările UE și în țările asociate programului Orizont 2020 și care solicită soluții inovatoare la problemele care afectează societatea europeană. 

Pe baza temei “Reimagine Fashion – schimbarea comportamentelor pentru o modă durabilă”, ediția din 2020 face un apel pentru idei și proiecte pentru a îmbunătăți impactul social și asupra mediului al pieței europene de modă prin dezvoltarea de noi produse, servicii și procese și modele inovatoare de afaceri.

Participanții câștigători sunt următorii:

  • un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri, WhyWeCraft: Cultural Sustainability in Fashion.
  • un start-up belgian care ajută la simplificarea procesului de reutilizare și reciclare a textilelor, resortecs®;
  • o platformă digitală croată care permite utilizatorilor să poarte ținute în realitate augmentată, Snake.

În plus, în fiecare an, juriul acordă un Premiu de Impact unuia dintre participanții care au ajuns în semifinale în competiția de anul precedent, pe baza rezultatelor pe care proiectul le-a obținut în ultimele douăsprezece luni. Câștigătorul anului 2020 este Empower, o companie care a adoptat o nouă tehnologie pentru a permite economia circulară, permițând depunerea și colectarea deșeurilor de plastic pentru recompensă financiară.

Cele trei proiecte câștigătoare vor primi un premiu de 50.000 EUR fiecare.

Concursul a fost deschis persoanelor, grupurilor și organizațiilor din statele membre UE și din țările asociate la programul Orizont 2020.

Concursul a urmărit să găsească idei care implică, dar nu se limitează la:

  • Soluții pentru utilizare și consum durabile;
  • Soluții pentru producție durabilă;
  • Soluții pentru îmbunătățirea fazei de declin.

Proiectele trebuie să fie idei originale și pot propune noi modalități de combinare sau implementare a soluțiilor existente, sau adaptarea acestora la un context sau grup țintă diferit, dar nu pot fi copii ale acestora.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu participă astăzi, la Bruxelles, la o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul României, Florin Cîțu, cu prilejul vizitei sale la Bruxelles, va avea în această seară o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, potrivit agendei Guvernului.

Cina de lucru va începe la ora 20:15, ora României.

Reamintim că vizita premierului la Bruxelles se centrează pe negocierile cu partea tehnică a Comisiei Europene pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie finalizat și trimis în foarte scurt timp la Bruxelles.

„Acum mă concentrez pe ceea ce vine după pandemie. (…) Voi pleca la Bruxelles zilele următoare. Pandemia va trece, avem dozele şi va trece această situaţie şi trebuie să ne gândim la cum accelerăm creşterea economică în perioada următoare. Soluţia pe care o avem acum este de a avea un PNRR de succes, să atragem cei 29,2 miliarde şi vă spun că se poate şi eu cred că vom fi printre singurele ţări din Uniunea Europeană care va atrage toţi aceşti bani. Şi, cu aceşti bani, vom putea să accelerăm sau să consolidăm ceea ce avem acum în creşterea economică, dar să accelerăm creşterea economică şi, în special, procesul de convergenţă către Uniunea Europeană, un proces de convergenţă care a fost încetinit sau chiar a dat înapoi după perioada 2007″, a declarat Florin Cîțu, potrivit Agerpres.

Reamintim că Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Citiți și: Peste jumătate din țările UE au depus la Bruxelles planurile naționale de redresare: Polonia, al 14-lea stat din UE care a trimis Comisiei Europene planul său de 36 de miliarde de euro

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Alexandru Nazare, întâlnire cu comisarul european pentru economie: Prognoza de primăvară a CE sper să reconfirme evoluția economiei României

Published

on

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut ieri, 10 mai, o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

„Măsurile adoptate – un pas important pentru sustenabilitatea finanțelor publice, parametrii în care am construit bugetul de stat pentru anul în curs, comunicarea constantă la nivel tehnic și politic au fost factori care au întărit relația de încredere cu Comisia Europeană. Acestea sunt câteva concluzii după o discuție deschisă cu comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, pe care m-am bucurat să îl revăd în această seară la Bruxelles”, a scris ministrul Alexandru Nazare într-o postare pe pagina de Facebook.


 

De asemenea, Alexandru Nazare a informat că săptămâna viitoare urmează publicarea prognozei de primăvară a Comisiei Europene: „Sper că veștile bune privind evoluția economiei României să fie reconfirmate. Numai cu prudență și monitorizarea permanentă atât a cheltuielilor cât și a veniturilor putem să atingem țintele prevăzute.”


Semestrul European reprezintă cadrul pentru coordonarea politicilor economice și fiscal-bugetare din întreaga Uniune Europeană și a fost creat în anul 2010. Această coordonare vizează inclusiv procesul de elaborare a Programelor de Stabilitate sau de Convergență, a bugetelor naționale și a Programelor Naționale de Reformă. Anual, Comisia analizează în detaliu programele statelor membre în materie de reforme economice și structurale și le oferă recomandări pentru următoarele 12-18 luni.

Semestrul European este, astfel, o succesiune de evenimente, care începe în fiecare an cu publicarea de către Comisia Europeană a unui raport privind creșterea economică – Strategia Anuală privind Creșterea Durabilă (anterior denumit Analiza Anuală a Creșterii) și se încheie prin andosarea, în cadrul Consiliul European de vară, a recomandărilor specifice de țară.

O etapă importantă a Semestrului European este publicarea de către Comisia Europeană a rapoartelor de țară. Acestea reprezintă evaluări ale provocărilor economice și sociale cu care se confruntă statele membre și fundamentează recomandările specifice de țară.

Semestrul European 2021 a debutat la 17 septembrie 2020 prin publicarea timpurie de către Comisia Europeană a Strategiei Anuale pentru 2021 privind Creșterea Durabilă (document care era publicat, de regulă, în luna noiembrie a fiecărui an). În conformitate cu Pactul Ecologic European, Semestrul European 2021 pune accent pe dezvoltarea durabilă și continuă să reflecte obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în 2050.

În contextul dificil cauzat de pandemia de COVID-19, Semestrul European 2021 a fost adaptat temporar pentru a putea fi coordonat cu Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), instrument de finanțare care dispune de cea mai mare alocare din cadrul instrumentului de relansare economică – Next Generation EU. În aceste condiții, principalul element de noutate al Semestrului European 2021 îl reprezintă modificarea calendarului de derulare, astfel încât întreg procesul să contribuie la implementarea RRF.

Legătura intrinsecă dintre Semestrul European 2021 și RRF derivă din faptul că pentru accesarea fondurilor din cadrul Mecanismului, statele membre trebuie să elaboreze Planuri Naționale de Redresare și Reziliență. Aceste documente strategice trebuie să cuprindă reforme și investiții identificate în cadrul Semestrului European ca răspuns la recomandările specifice de țară, măsuri care să contribuie în mod eficient atât la tranziția ecologică, cât și la cea digitală și să fie concordante cu Programele Naționale de Reformă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană se declară preocupată de cazul uciderii ursului Arthur după interpelarea depusă de eurodeputatul Nicu Ștefănuță: “Cercetăm detaliile cazului”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia Europeană este preocupată de cazul ursului Arthur, a declarat luni comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius, care a spus că analizează acuzațiile care vin din partea unor ONG-uri potrivit cărora un prinț din Liechtenstein a ucis un urs de talie mare în România într-o partidă de vânătoare de trofee care ar fi avut loc într-o arie protejată.

“Serviciile mele cercetează detaliile acestui caz, pe care îl urmărim foarte atent”, a declarat comisarul european pentru mediu în timpul unei audieri în Comisia pentru mediu din Parlamentul European, conform Politico Europe, informează Digi24.

El a răspuns astfel unei interpelări din partea europarlamentarului român Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe). Acesta a anunțat joia trecută că a trimis o interpelare Comisiei Europene după împușcarea ursului trofeu prin derogare de la legile naționale și europene de către prințul de Liechtenstein.

“Am încredere că autoritățile române investighează acest incident în cele mai mici detalii”, a adăugat comisarul Virginijus Sinkevicius.

Vara trecută, Comisia Europeană a avertizat în mod oficial România – într-o etapă preliminară a procedurii de infringement – că trebuie să se conformeze directivelor europene în materie de mediu și să prezinte planuri de conservare pentru ariile sale protejate. 

Ursul uriaș Arthur a fost împușcat de un prinț austriac la Ojdula, județul Covasna, într-o arie naturală protejată, a semnalat ONG-ul Agent Green într-un comunicat postat pe site-ul oficial.

Potrivit sursei citate, prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, rezident în Riegersburg, localitate situată în regiunea austriacă Stiria, și-a fundamentat uciderea celui mai mare urs din România prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din Ojdula, județul Covasna.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat, miercuri, după izbucnirea scandalului legat de uciderea marelui urs brun, că nu s-ar hazarda să spună că un urs e cel mai mare sau cel mai mic, dar recunoaște că nu este un cunoscător al acestor activități de vânătoare.

Un mesaj similar a fost transmis și de prim-ministrul Florin Cîțu. “Se pare că nu era cel mai mare urs”, a declarat Cîțu.

Între timp, cazul a ajuns în presa internațională, fiind preluat de Le Figaro, France24 sau The Guardian.

“Regele urșilor din România, doborât de un prinț din Liechtenstein”, a scris Le Figaro. Publicația franceză a notat că două ONG-uri susțin că cel mai mare urs brun din România a fost împușcat de prințul de Liechtenstein în timpul unei partide de vânătoare, iar Garda de Mediu a deschis o anchetă.

România are o populație de circa 6.000 de urși bruni, cea mai mare din Europa, iar în ultimii ani au fost tot mai multe controverse pe tema prezenței lor considerate tot mai „invazive”, a mai scris publicația franceză.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D4 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA4 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi6 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO7 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO7 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA8 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu promite modificarea legislației și alocarea resurselor necesare pentru finalizarea proiectelor de infrastructură: Este obiectivul pentru care merg la Bruxelles

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending