Connect with us

SUA

Un membru al Congresului SUA cere punerea sub acuzare a lui Donald Trump pentru obstrucționarea justiției: Nimeni nu este mai presus de lege

Published

on

Un membru al Congresului american a devenit primul care a cerut punerea sub acuzare a președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, informează The Indepenedent.

Foto: Wikipedia

Stau în fața dumneavoastră astăzi cu un sentiment de responsabilitate și datorie față de oamenii care m-au ales, un sentiment de datorie față de această țară și față de Constituția Statelor Unite ale Americii. Stau astăzi în fața dumneavoastră pentru a cere punerea sub acuzare a președintelui SUA pentru obstrucționarea justiției“, a precizat Al Green, reprezentantul statului Texas, în cadrul unui discurs în Camera Reprezentaților. potrivit The Hill.

Nimeni nu este mai presus de lege, iar acest lucru îl include și pe președintele Statelor Unite ale Americii“, a completat Al Green.

“Centățenii americani nu participă la democrație doar în ziua alegerilor. Vorbesc cu poporul american. Este vremea să ne spună unde se poziționeză”,a completat Al Green.

Poziția adoptată de acesta vine și exercită și mai multă presiune asupra lui Donald Trump, după ce au ieșit la iveală informații potrivit cărora acesta i-a cerut fostului director al FBI, James Comey, să renunțe la ancheta asupra fostului său consilier în securitate, Mike Flynn, acuzat că ar fi avut legături strânse cu diplomați ruși.

Generalul Flynn a fost nevoit să demisioneze, la 13 februarie, după ce presa a dezvăluit că acesta s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kisliak, iar ulterior l-a indus în eroare pe vicepreședintele Mike Pence cu privire la discuțiile purtate. Solicitarea președintelui SUA cu privire la oprirea anchetei ar fi fost formulată în luna februarie, cu ocazia unei întâlniri în Biroul Oval, şi este menţionată într-un memo scris de Comey la puţin timp după aceea. Acest scandal ameninţă președinţia lui Donald Trump, întrucât asemenea note scrise de un agent FBI sunt acceptate de justiţia americană drept dovezi credibile ale discuţiei, relatează cotidianul american.

Politica de impeachment a fost pusă în aplicare doar de 3 ori în istoria Statelor Unite, două dintre încercări fiind încununate de succes, referindu-ne la cazurile lui Andrew Johnson și Bill Clinton.

Andrew Johnson a fost pus sub acuzare atunci când Congresul a devenit nemulțumit de modul în care a rezolvat problemele Reconstrucției Sudului de după Războiul Civil. Johnson a fost achitat în Senat la diferență de un vot și a rămas în funcție. William J. Clinton a fost acuzat de sperjur și obstrucționarea justiției, fiind, în cele din urmă, achitat de Senat.

Cazul lui Richard Nixon s-a soldat cu un eșec, având în vedere că acesta și-a dat demisia, procedurile fiind sistate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ce au discutat Klaus Iohannis și Mike Pence la întâlnirea de la München: Administrația Trump apreciază ”leadership-ul puternic” al președintelui României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis și vicepreședintele american Mike Pence au reiterat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite precum și cea a consolidării relației transatlantice, în cadrul întrevederii avute în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, conform unei postări pe Twitter a șefului statului.

”Am reiterat importanța parteneriatului nostru strategic și consolidarea în continuare a relației transatlantice, care se află la un nivel excelent”, a scris președintele pe Twitter.

Potrivit Administrației Prezidențiale, cei doi înalți oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului Strategic România-SUA și posibilitățile de aprofundare a acestuia, cu accent pe dimensiunea economică și cea de apărare.

”Președintele României a reiterat angajamentul consecvent al țării noastre pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și pentru întărirea relației transatlantice”, arată sursa citată. 

De cealaltă parte, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului, subliniind totodată excelenta relație pe care președintele României o are cu președintele Donald Trump.

În același timp, vicepreședintele Mike Pence a reamintit relația apropiată a președintelui SUA, Donald Trump, cu președintele Klaus Iohannis.

Nu în ultimul rând, Mike Pence a mulțumit pentru decizia recentă a Președintelui Klaus Iohannis de recunoaștere a lui Juan Guaidó ca președinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalți oficiali au mai abordat și alte teme de actualitate internațională.

Președintele Klaus Iohannis s-a înâlnit la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American și cu Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Reuniune importantă pentru România la München: Președintele Klaus Iohannis, întâlnire bilaterală cu vicepreședintele SUA Mike Pence

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis s-a înâlnit la München cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, ambii lideri aflându-se la a doua lor participare la prestigioasa Conferință de Securitate. Aceasta este prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump.

Șeful statului și vicepreședintele american s-au întâlnit după ce sâmbătă dimineața au participat la primele sesiuni de lucru ale Conferinței, Klaus Iohannis deschizând discuțiile alături de președintele Egiptului, în timp ce Mike Pence a participat la un dialog strategic sensibil la care au mai luat parte de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei și  Yang Jiechi, un influent și proeminent diplomat din cadrul Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez.

FOTO – Reuniune bilaterală Klaus Iohannis și Mike Pence

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Reamintim că președintele Klaus Iohannis a fost primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, la 9 iunie 2017.

Președintele Klaus Iohannis participă la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

La München, președintele a mai avut întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cu David Harris, președintele executiv al Comitetului Evreiesc American și cu Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Vicepreședintele SUA cere aliaților europeni să iasă din acordul nuclear cu Iran și avertizează: ”Regimul iranian promovează în mod deschis un nou Holocaust”

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Aflat la Conferința de Securitate de la München pentru a reafirma mesajul administrației Trump față de Europa și întreaga lume, vicepreședintele Mike Pence a cerut liderilor lumii să fie alături de SUA și să se retragă din acordul nuclear cu Iran pentru a pune presiune asupra regimului de la Teheran pe care l-a acuzat că ”promovează un nou Holocaust”.

Regimul iranian promovează în mod deschis un nou Holocaust”, a spus Pence.

”O lecție a acestui capitol întunecat al istoriei umanității este că atunci când regimurile autoritare promovează ură antisemită și amenință cu violența, trebuie să le credem pe cuvânt”, a mai adăugat el, solicitând liderilor europeni să fie alături de SUA și să se retragă din acordul nuclear cu Iran.

Recent, o nouă retorică a escaladat tensiunile dintre Israel și Iran după ce un comandant al Gardienilor Revoluţiei a avertizat în contextul aniversării a 40 de ani de la Revoluția din 1979 că Iranul va distruge oraşe din Israel dacă va fi atacat de Statele Unite, dar premierul israelian Benjamin Netanyahu a replicat ameninţând cu distrugerea naţiunii iraniene.

A venit momentul ca partenerii noștri europeni să se oprească din subminarea sancțiunilor americane față de acest regim criminal”, a completat vicepreședintele SUA, referindu-se la decizia Franței, Germaniei și Marii Britanii de a crea un nou sistem de plăți pentru a permite companiilor europene să facă schimburi comerciale cu Iran fără a intra sub incidența sancțiunilor americane, mecanism denumit INSTEX și anunțat aceste țări în cadrul unei ministeriale UE la București.

El a spus că retragerea țărilor europene din acord va contribui la asigurarea securității și libertății poporului iranian.

Reamintim că vicepreședintele SUA a participat joi la Varșovia la o conferință ministerială la nivel înalt dedicată problematicii păcii și securității în Orientul Mijlociu, co-organizată de SUA și Polonia, care a fost privită cu scepticism și cu critici virulente din partea Iranului, care a acuzat că este o reuniune îndreptată împotriva regimului de la Teheran. În acel context, Mike Pence a solicitat retragerea țărilor europene din acordul cu Iran.

De altfel, între marii absenți ai conferinței s-a numărat și ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, cel care a susținut în discursul de la Conferința de Securitate de la München că Berlinul nu va abandona înțelegerea cu Teheranul.

„Împreună cu britanicii, francezii şi întreaga UE, am găsit un mijloc pentru ca Iranul să rămână în acordul asupra programului său nuclear. Iar obiectivul nostru este fără arme nucleare, tocmai pentru că Iranul destabilizează regiunea”, a subliniat şeful diplomaţiei germane.

Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending