Connect with us

SUA

Un membru al Congresului SUA cere punerea sub acuzare a lui Donald Trump pentru obstrucționarea justiției: Nimeni nu este mai presus de lege

Published

on

Un membru al Congresului american a devenit primul care a cerut punerea sub acuzare a președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, informează The Indepenedent.

Foto: Wikipedia

Stau în fața dumneavoastră astăzi cu un sentiment de responsabilitate și datorie față de oamenii care m-au ales, un sentiment de datorie față de această țară și față de Constituția Statelor Unite ale Americii. Stau astăzi în fața dumneavoastră pentru a cere punerea sub acuzare a președintelui SUA pentru obstrucționarea justiției“, a precizat Al Green, reprezentantul statului Texas, în cadrul unui discurs în Camera Reprezentaților. potrivit The Hill.

Nimeni nu este mai presus de lege, iar acest lucru îl include și pe președintele Statelor Unite ale Americii“, a completat Al Green.

“Centățenii americani nu participă la democrație doar în ziua alegerilor. Vorbesc cu poporul american. Este vremea să ne spună unde se poziționeză”,a completat Al Green.

Poziția adoptată de acesta vine și exercită și mai multă presiune asupra lui Donald Trump, după ce au ieșit la iveală informații potrivit cărora acesta i-a cerut fostului director al FBI, James Comey, să renunțe la ancheta asupra fostului său consilier în securitate, Mike Flynn, acuzat că ar fi avut legături strânse cu diplomați ruși.

Generalul Flynn a fost nevoit să demisioneze, la 13 februarie, după ce presa a dezvăluit că acesta s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kisliak, iar ulterior l-a indus în eroare pe vicepreședintele Mike Pence cu privire la discuțiile purtate. Solicitarea președintelui SUA cu privire la oprirea anchetei ar fi fost formulată în luna februarie, cu ocazia unei întâlniri în Biroul Oval, şi este menţionată într-un memo scris de Comey la puţin timp după aceea. Acest scandal ameninţă președinţia lui Donald Trump, întrucât asemenea note scrise de un agent FBI sunt acceptate de justiţia americană drept dovezi credibile ale discuţiei, relatează cotidianul american.

Politica de impeachment a fost pusă în aplicare doar de 3 ori în istoria Statelor Unite, două dintre încercări fiind încununate de succes, referindu-ne la cazurile lui Andrew Johnson și Bill Clinton.

Andrew Johnson a fost pus sub acuzare atunci când Congresul a devenit nemulțumit de modul în care a rezolvat problemele Reconstrucției Sudului de după Războiul Civil. Johnson a fost achitat în Senat la diferență de un vot și a rămas în funcție. William J. Clinton a fost acuzat de sperjur și obstrucționarea justiției, fiind, în cele din urmă, achitat de Senat.

Cazul lui Richard Nixon s-a soldat cu un eșec, având în vedere că acesta și-a dat demisia, procedurile fiind sistate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice, interzisă în Rusia (presă)

Published

on

Rusia a refuzat să-i acorde viză de intrare pe teritoriul său fostului subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice Victoria Nuland, au relatat joi seara agenția de presă rusă RIA Novosti și cotidianul Kommersant, citând surse din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova, informează Agerpres.

Responsabili ai MAE rus au explicat că Victoria Nuland se află pe aşa-numita ”listă neagră” cu oficiali americani cărora le este interzis accesul pe teritoriul Federaţiei Ruse. Este vorba de o listă alcătuită de Moscova ca răspuns la sancţiunile instituite de către Statele Unite ale Americii împotriva unor înalţi responsabili ruşi. Listele cu sancţiuni din partea Rusiei nu au fost niciodată publicate integral.

În 2016, din cauza faptului că figura pe această ”listă neagră”, fostul ambasador american la Moscova, Michael McFaul, nu a putut să intre în Rusia.

Conform Kommersant, Nuland solicitase viză pentru a vizită în Moscova unde urma să participe la o conferință internațională cu caracter închis, organizată de Consiliul rus pentru afaceri internaționale (RSMD), Societatea de politică externă din Germania (German Council on Foreign Relations, DGAP) şi The Johns Hopkins University School of Advanced International Studies (SAIS). Forumul s-a desfăşurat în zilele de 20 şi 21 mai în capitala rusă.

Potrivit publicației Vzgliad, atitudinea critică a Moscovei faţă de Victoria Nuland se explică prin rolul ei în modelarea politicii SUA în spaţiul postsovietic. Îndeosebi, Kremlinul a denunţat rolul ei în evenimentele din toamna-iarna lui 2013 de la Kiev, când s-a deplasat în Maidan Nezaliojnosti (Piaţa Independenţei) şi a împărţit sandvişuri participanţilor la acţiunile de protest antiguvernamentale.

Totuşi, Nuland venise la Kiev într-un efort de detensionare a situaţiei, înainte ca trupele antirevoltă să înceapă să tragă asupra manifestanţilor. Mişcarea de contestare a culminat în ianuarie 2014 cu venirea forţelor prooccidentale la putere în Ucraina şi cu fuga preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la Moscova. Kremlinul a denunţat o ”lovitură de stat” în Ucraina, orchestrată de SUA şi Occident, şi de atunci nu şi-a schimbat poziţia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Nicio picătură de petrol iranian nu va mai ajunge în Turcia, după ce aceasta a revenit asupra decizei de a importa țiței de la principalul său furnizor, pe fondul sancțiunilor impuse de SUA

Published

on

Turcia și-a închis porturile pentru navele petroliere iraniene, respectând pe deplin sancțiunile impuse de S.U.A. împotriva principalului său furnizor, în ciuda faptului că Ankara a criticat în mod public mișcarea Statelor Unite de a elimina scutirile de la import, avertizând totodată în legătură cu dificultatea de a găsi producătorilor alternativi, relatează Agerpres și Reuters

Decizia Statelor Unite de a reînnoi pe deplin sancțiunile asupra Iranului au pus capăt unei perioade de concesie de șase luni pentru Turcia și alți șapte importatori mari, deoarece Washingtonul încearcă izolarea Iranul și slăbirea economiei alimentată consistent din exporturile de petrol.

Administraţia Trump a impus din nou sancţiuni regimului de la Teheran după ce a părăsit, în urmă cu un an, Acordul Nuclear, pe motivul că acesta ar fi prea lax şi că nu abordează alte comportamente ,,destabilizatoare” ale Iranului în Orientul Mijlociu.  Aceste sancţiuni interzic în special exporturile de petrol şi vizează, de asemenea, orice ţară care ar continua să cumpere produsul din Iran.

Opt ţări, printre care Turcia, China, India şi Japonia au beneficiat iniţial de o derogare pentru a continua să importe petrol din Iran, derogare ce nu a mai fost reînnoită după încetarea sa pe 2 mai.

După anunţul deciziei SUA de a nu reînnoi derogările, Ankara a lăsat inițial să se înţeleagă că nu se va conforma, dar se pare că a revenit asupra deciziei. 

,,Nu vom accepta sancţiuni şi constrângeri unilaterale privind modul în care ne gestionăm relaţiile cu vecinii”, a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.


 

Conformarea la politica de sancțiuni a SUA împotriva Iranului permite Turciei să evite sancționarea sa, chiar dacă legăturile cu aliatul NATO sunt tensionate pe mai multe alte fronturi, inclusiv în legătură cu cumpărarea planificată a sistemului de apărare antirachetă S-400, produs în Rusia.

Partea americană denunţă această achiziţie şi ameninţă, pe de o parte, să nu livreze părţii turce avioanele de vânătoare F-35 şi, pe de altă parte, să impună sancţiuni economice.

Cu toate acestea, adjunctul lui Mehmet Cavusoglu, Yavuz Selim Kirandu, a reiterat poziția fermă a Turciei privind achiziționarea sistemului, în marja unei vizite la Washington.

,,Este un acord încheiat” a afirmat miercuri la Washington Yavuz Selim Kirandu, reafirmând poziţia ţării sale, de ne-renunţare la contractul cu Moscova, relatează Agerpres. 

Pentru detensionarea situației, guvernul turc a propus administraţiei americane crearea unui grup de lucru comun cu caracter tehnic pentru a înlătura suspiciunile SUA, care se tem că tehnologia bateriilor S-400 va servi la colectarea de date tehnologice privind avioanele militare ale NATO, la care Rusia va putea să aibă astfel acces.

În orice caz, în ceea ce privește importul de petrol din Iran, Tupras, cea mai mare rafinărie din Turcia  a cerut Washingtonului să prelungească exceptarea de la import după 1 mai, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, însă, atunci când nu a fost acordată, compania a precizat că va opri toate importurile din Iran, informează Reuters. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Sondaj Reuters/Ipsos: 50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul în următorii ani

Published

on

©House of Representatives/ Flickr

50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul ,,în următorii câţiva ani”, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos difuzat marţi, pe fondul intensificării tensiunilor între cele două ţări.

Sondajul arată că americanii sunt mai preocupaţi de Iran în 2019 decât în anul precedent, stat pe care îl consideră o ameninţare de securitate la adresa Statelor Unite, însă nu mulți susțin un atac preventiv împotriva armatei iraniene. Dar dacă Iranul ar ataca primul forţele militare americane, patru din cinci respondenţi cred că Statele Unite ar trebui să răspundă militar printr-o ofensivă pe scară largă sau limitată, arată sondajul din perioada 17-20 mai, potrivit sursei citate.

Mai exact, dacă Iranul atacă, 79% au răspuns că armata americană ar trebui să se răzbune: 40% sunt pentru un răspuns limitat cu lovituri aeriene, în timp ce 39% sunt în favoarea unei invazii complete.

De asemenea, gestionarea relațiilor cu Iranul de către Donald Trump este dezaprobată de 49% dintre americani, în timp ce doar  39% aprobă politica lui Trump per ansamblu.

Sondajul mai arată că mai mult de jumătate dintre americanii de vârstă adultă (51%) sunt de părere că Statele Unite şi Iranul vor purta un război în următorii câţiva ani, ceea ce reprezintă o creștere cu 8 pp.  față de un sondaj asemănător din aceeași perioadă a anului trecut.

Trecând la spectrul politic,  atât republicanii, cât şi democraţii văd  Iranul mai mult ca pe o ameninţare şi afirmă că războiul este probabil. În acest sens, percepția că Iranul este o amenințare ,,gravă” sau ,,iminentă” s-a accentuat cu 6 pp. față de luna iulie a anului precedent, ajungând la 53%.

Comparativ, majoritatea americanilor percept Coreea de Nord ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității SUA (58%) și doar 51% dintre ei consideră că Rusia este o ameninţare.

În ciuda preocupărilor lor, 60% dintre americani au declarat că Statele Unite nu ar trebui să efectueze un atac preventiv împotriva armatei iraniene, în timp ce 12% afirmă că americanii ar trebui să lovească primii.

În orice caz, atât Statele Unite, cât şi Iranul au declarat că nu vor război, deşi au existat declaraţii belicoase din ambele părţi.

Relaţiile istoric tensionate dintre Washington şi Teheran s-au înrăutăţit în mai, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a înăsprit poziţia anti-Iran şi a restabilit toate sancţiunile asupra exporturilor de petrol iranian după decizia sa cu un an înainte de a retrage Statele Unite dintr-un acord nuclear internaţional cu Teheranul din 2015.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending