Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Un nou an școlar la Școala și Grădinița Româno-Finlandeză. Europarlamentarul Ramona Mănescu: Le urez tuturor copiilor să-și urmeze și să-și vadă visele împlinite

Published

on

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE) a participat la festivitatea de deschidere a cursurilor într-un nou an școlar al a Școlii și Grădiniței Româno-Finlandeze. Cu acest prilej, eurodeputatul le-a urat succes tuturor copiilor în noul an școlar.

”Un nou an școlar și, la fel ca întotdeauna, cuvântul „emoție” este nelipsit.

La invitația domnului Ioan Ceuță, președintele Consiliului de Administrație al Școlii Româno-Finlandeze, am participat la festivitatea de deschidere a cursurilor într-un nou an școlar al a Școlii și Grădiniței Româno-Finlandeze ce funcționează în București de șase ani deja.

Este un proiect pe care l-am văzut crescând, pornind de la o grădiniță și o mică școală și care este astăzi un program de amploare, adunând peste 500 de elevi. Anul acesta programul a beneficiat de o extindere importantă, infrastructurii educaționale adăugându-i-se un nou corp de clădire și o sală de sport.

ramona-manescu-scoala-finlandeza

Sistemul educațional finlandez este recunoscut în întreaga lume pentru performanțele sale și nu este o întâmplare faptul că Finlanda se află pe locul I între țările europene, din punct de vedere academic, conform testelor PISA.

Școala și Grădinița Româno-Finlandeză sunt un model de succes, construite pe ideea de parteneriat, iar ele încearcă să adapteze curriculei românești sistemul de predare care a pus Finlanda pe primul loc în educația europeană.

Alături de alți oameni cu suflet mare (printre care se numără Excelența Sa Päivi Pohjanheimo, Ambasadoarea Finlandei la București, domnul Robert Cazanciuc, fost Ministru al Justiției, domnul Hannu Takkula, europarlamentar şi conducător al Comisiei de Educaţie în anul 2010 și doamna Jane Thompson, soția domnului Dean Thompson adjunctul șefului misiunii diplomatice a SUA la București) am văzut aceeași emoție copleșitoare în ochii celor care pășesc în primul an de școală. Dar nu este doar emoție. Este și multă curiozitate și dorință de a ști mai mult – porniri pe care sistemul educativ incluziv al școlii, ce are în centrul preocupărilor sale grija pentru dezvoltarea individuală, le încurajează și le hrănește zilnic.

Este de remarcat că Școala și Grădinița Româno-Finlandeză oferă formare nu doar pentru elevi. Pe baza colaborării cu Inspectoratul Școlar al Sectorului 6, anual sunt pregătiți și 250 de profesori din sistemul bugetar, 30 dintre aceștia participând și la un curs de specializare în Finlanda.

Urez mult succes Școlii și Grădiniței Româno-Finlandeze și pe viitor, iar tuturor copiilor care astăzi i-au trecut pragul le doresc să-și urmeze și să-și vadă visele împlinite. Calitatea și performanța oferite de modelul educațional finlandez pilotat în unitatea ce funcționează în Sectorul 6 reprezintă o șansă în plus de care mi-aș dori să beneficieze cât mai mulți copii din România!” a scris eurodeputatul pe site-ul său.

epp group logo

 

.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Un proiect european de aproximativ 4 milioane de euro a schimbat fața Palatului Cultural din Arad

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Palatul Cultural a redevenit o bijuterie arhitecturală din patrimoniul Aradului grație unui proiect european de aproximativ 4 milioane de euro, transmite eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă.

Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul menționează că acoperișul, fațada principală și sala de spectacole ale Palatului Cultural au fost reabilitate, iar punctul final în acest proiect l-a constituit dezvelirea statuii lui Ludovic Szántay, arhitectul arădean care a proiectat clădirea.

Gheorghe Falcă mai spune că acest moment a fost marcat prin organizarea unui concert special de orgă, care a fost „o investiție de aproximativ 3 milioane de lei din bugetul local, prima investiție de acest tip din România ultimilor 60 de ani”.

Eurodeputatul consideră că reabilitarea Palatului Cuultural este o dovadă a faptului că „Administrația PNL Arad a înțeles nevoia de dezvoltare culturală a unui oraș și importanța investițiilor în acest domeniu”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending