Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Un nou echilibru politic în Comisia Europeană: Socialiștii europeni, familie politică din care face parte și Rovana Plumb, vor avea cele mai multe mandate de comisari europeni

Published

on

©️ European Parliament

Lista comisarilor europeni desemnați pentru mandatul 2019-2014 arată că social-democrații europeni, între care figurează și Rovana Plumb din partea României, ar urma să dețină cele mai multe poziții în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen.

Spre deosebire de Comisia Juncker – alcătuită din 14 comisari PPE, 8 comisari socialiști, 5 ALDE și unul conservator (britanic) – executivul Ursulei von der Leyen reașează echilibrul între forțele pro-europene.

Astfel, potrivit propunerilor, zece candidați fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda), Paolo Gentiloni (Italia), Nicolas Schmit (Luxemburg), Helena Dalli (Malta), Frans Timmermans (Olanda), Portugalia (Elisa Ferreira), Rovana Plumb (România), Maros Sefcovic (Slovacia), Josep Borrell (Spania), Ylva Johansson (Suedia).

 

Nouă dintre candidați sunt membri ai Partidului Popular European (PPE – dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria), Mariya Gabriel (Bulgaria), Stella Kyriakidou (Cipru), Dubravka Šuica (Croația), Margaritis Schinas (Grecia), Laszlo Trocsanyi (Ungaria), Phil Hogan (Irlanda), Valdis Dombrovskis (Letonia).

 

Șase dintre propuneri – Didier Reynders (Belgia), Vera Jourova (Cehia), Margrethe Vestager (Danemarca), Kadri Simson (Estonia) și Sylvie Goulard (Franța) – sunt membri ai familiei liberale (ALDE). Deși prezentat drept un candidat independent, slovenul Janez Lenarcic a fost propus de guvernul liberal de la Llubjana.

 

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, iar polonezul Janusz Wojciechowski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Pe de altă parte, noul echilibru între PPE și PES se datorează și tranziției politice din ultimii cinci ani în țările membre. De pildă, țări pecum Finlanda, Luxemburg sau Spania au nominalizat acum candidați din rândul familiei socialiste, în timp ce în Comisia 2014-2019, țările menționate au dat comisari din rândul familiei popularilor europeni.

Citiți și Este oficial: Rovana Plumb a fost nominalizată pentru poziția de comisar european în Comisia condusă de Ursula von der Leyen

Comisia Europeană a publicat luni lista celor 27 de comisari-desemnați, inclusiv președintele ales Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, acesta din urmă fiind numit în funcție de Consiliul European la data de 5 august, în acord cu președintele ales al Comisiei.

Din această listă fac parte 14 bărbați și 13 femei, cu o experiență politică însemnată. Opt comisari desemnați se află în fața celui de-al doilea sau al treilea mandat, doi au fost prim-miniștri, patru au fost miniștri de Externe și doi miniștri ai Apărării.

Marți, președintele ales Ursula von der Leyen va anunța distribuirea portofoliilor și modul în care intenționează să organizeze activitatea viitoarei Comisiei Europene.

Aflându-se între cei 25 de comisari europeni nominalizați, la care se adaugă Ursula von der Leyen și viitorul Înalt Reprezentant al UE Jose Borrell, Rovana Plumb (România) se numără printre cei zece candidați social-democrați pentru un portofoliu de comisar european, cei mai mulți din viitoarea Comisie, precum și printre cele 13 femei nominalizate, ceea ce reprezintă un record.

Cei 25 de comisari europeni nominalizați sunt: Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Mariya Gabriel (Bulgaria), Vera Jourova (Cehia), Stella Kyriakides (Cipru), Dubravka Šuica (Croația), Margrethe Vestager (Danemarca), Kadri Simson (Estonia), Sylvie Goulard (Franța), Jutta Urpilainen (Finlanda),  Margaritis Schinas (Grecia), Phil Hogan (Irlanda), Paolo Gentiloni (Italia) Valdis Dombrovskis (Letonia), Virginijus Sinkevičius (Lituania), Nicolas Schmit (Luxemburg), Helena Dalli (Malta), Frans Timmermans (Olanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România), Maros Sefcovic (Slovacia), Janez Lenarcic (Slovenia), Ilva Johansson (Suedia) și Ungaria (László Trócsányi).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker se retrage, Ursula von der Leyen mai așteaptă: Președintele Comisiei Europene prezintă în plenul Parlamentului European bilanțul celor cinci ani de mandat

Published

on

Parlamentul European se reunește, de luni până joi, la Strasbourg într-o sesiune plenară în care eurodeputații ar fi trebuit să supună votului viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votul de validare fiind amânat pentru luna noiembrie din cauza respingerii de către comisiile co-legislativului european a candidaților propuși de Franța, România și Ungaria. În schimb, sesiunea plenară de la Strasbourg le va oferi prilejul președinților în funcție ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk de a se adresa, pentru ultima dată, hemiciclului democrației europene.

Sesiunea plenară care debutează luni seară continuă marți cu dezbaterea, alături de Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, a concluziilor Consiliului European din 17-18 octombrie, unde liderii UE au aprobat recentul acord privind Brexit, au condamnat intervenția militară a Turciei în nord-estul Siriei și au dezbătut cu Ursula von der Leyen prioritățile pentru următorii cinci ani, însă au amânat decizii importante precum începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania sau cruciale precum tratativele privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Momentul zilei va fi dezbaterea cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind rezultatele executivului european în ultimii cinci ani. Juncker, care va mai sta o lună în plus în funcție din cauza amânării votului pentru Comisia von der Leyen, a participat săptămâna trecută la ultimul său Consiliu European, fiind omagiat de liderii europeni ca un ”veteran al istoriei europene” după ce a participat la aproape 600 de reuniuni UE în întreaga carieră politică, inclusiv 147 de Consilii Europene.

Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”, a spus Juncker, în conferința de presă de la finalul ultimului său summit european, cu vocea încărcată de emoție.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care actuala Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

Jean-Claude Juncker este, până în prezent, primul și singurul președinte al Comisiei Europene ales în baza procedurii Spitzenkandidat, sistem care nu a mai fost aplicat de liderii europeni care au numit-o drept succesoare a lui Juncker pe Ursula von der Leyen, care a promis o ”Comisie geopolitică”.

Ales cu 422 de voturi pentru de Parlamentul European, spre deosebire de cele doar 383 obținute de Ursula von der Leyen, Jean-Claude Juncker a susținut, în cei cinci ani de mandat, patru discursuri privind Starea Uniunii Europene (#SOTEU).

Dacă în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii (în 2015), o frază a lui Juncker a rămas celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa (confruntată cu criză de securitate la est, cu amenințări teroriste și sub presiunea migrației) – Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune – în 2016, șeful Comisiei a insistat asupra beneficiilor pe care integrarea europeană le-a adus în ultimele șase decenii, invocând pacea și prosperitatea și pledând pentru o Europă mai bună care apără și protejează.

În discursul privind Starea Uniunii din 2017, România a fost țara cea mai invocată în alocuțiunea lui Juncker, președintele Comisiei Europene culminând cu propunerea organizării, la Sibiu, a unui summit dedicat viitorului Europei după Brexit. Summitul liderilor europeni a avut loc anul acesta, la 9 mai, fiind prima astfel de reuniune europeană organizată chiar de Ziua Europei.

”În sfârșit, vântul s-a întors în velele noastre”, a spus Juncker, în 2017, pentru ca la ultimul său discurs, cel din 2018, să afirme că ”este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini”.

În ce-l privește pe Donald Tusk, retragerea sa de pe scena europeană va fi mai degrabă una în lateral, întrucât șeful actual al Consiliului European a fost nominalizat pentru a prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE și care deține cel mai mare grup politic în Parlamentul European.

De asemenea, în sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la bugetul UE pe anul viitor, cu accent pe schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor, Erasmus, migrație și politicile externe.

Deputații subliniază, în proiectul de rezoluție, că bugetul Uniunii Europene pe anul 2020 ar trebui să deschidă calea pentru bugetul UE pe termen lung 2021-2027 și să ofere un punct de plecare solid pentru lansarea noii generații de programe și politici UE.

Este de așteptat ca la viitoarea sesiune plenară, cea din perioada 25-28 noiembrie 2019, să fie supusă votului echipa Ursulei von der Leyen pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, reacție după votul Parlamentului britanic privind Brexit: UE îi cere lui Boris Johnson să anunțe ”pașii de urmat cât mai curând posibil”

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană a luat notă de votul din Camera Comunelor prin care acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană nu a fost supus votului, a scris, într-o reacție pe Twitter, purtătorul de cuvânt al executivului european, Mina Andreeva.

Este de datoria Guvernului Regatului Unit să ne informeze asupra pașilor de urmat cât mai curând posibil”, a continuat Andreeva.

De altfel, după ce negociatorii UE și cei ai Marii Britanii au ajuns la un acord joi, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, a precizat în cadrul unor declarații comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson că nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul și că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană trebuie să aibă loc la 31 octombrie 2019.

Parlamentarii britanici au votat sâmbătă, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul.

Amendamentul Letwin, care cere premierului Boris Johnson să solicite o nouă amânare a Brexit-ului, a fost adoptat cu 332 de voturi pentru și 306 împotrivă.

Prin urmare, premierul conservator Boris Johnson ar trebui să ceară Uniunii Europene amânarea Brexitului dincolo de data de 31 octombrie.

Într-o primă reacție, Boris Johnson a declarat, în Parlament, că nu va negocia cu Uniunea Europeană nicio nouă amânare a procesului de retragere, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară ieșirii din UE.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul premierului Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noi bani europeni pentru Republica Moldova: Comisia Europeană alocă 14,35 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar pentru realizarea reformelor

Published

on

Comisia Europeană a aprobat vineri plata sumei de 14,35 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor atât de necesare care sunt continuate de noul guvern al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, asistența va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice. 

”Pachetul de asistență adoptat este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficace a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor. Îndeplinirea acestor obiective este de o importanță determinantă dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă. Cetățenii Republicii Moldova se pot baza cu încredere pe sprijinul deplin al UE față de acest proces de reforme”, a declarat, în context, Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate și negocieri pentru extindere. 

Plata efectuată vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane de euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane de euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019.

Comisia Europeană și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării guvernului din iunie 2019, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca UE să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară. 

UE recunoaște măsurile importante luate de guvern pentru a găsi soluții la problemele pe care le reprezintă politizarea accentuată a instituțiilor de stat, corupția și lipsa de independență a sistemului judiciar și a parchetelor. Prin aceste măsuri, guvernul de coaliție a răspuns multora dintre preocupările UE evidențiate deja în Concluziile Consiliului din 26 februarie 2018. S-au înregistrat rezultate pozitive îndeosebi în ceea ce privește reformele sistemului electoral, proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și legislația privind Procurorul General. Mai mult, Republica Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să avizeze aceste proiecte legislative, ceea ce reprezintă un pas înainte. De asemenea, consultările publice își păstrează în continuare importanța. Noul guvern a restabilit, de asemenea, relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). La 20 septembrie, FMI a încheiat a patra și a cincea evaluare a programului său cu Moldova.

Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să monitorizeze îndeaproape situația politică și să evalueze îndeplinirea condițiilor înaintea fiecărei plăți de sprijin bugetar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending