Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afaceri Externe – CAE), care se va desfășura la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, principalele subiecte de pe agenda acestei reuniuni CAE vor fi relațiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, precum și perspectivele Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE care va avea loc în luna decembrie.

De asemenea, în cadrul unui dejun de lucru, vor fi discutate evoluțiile recente din Etiopia și Nicaragua. În egală măsură, vor fi abordate subiecte de interes precum situația din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomația climatică, dosarul cipriot, situația din Belarus și Mali.

În marja reuniunii, miniștrii de externe europeni vor participa la un mic dejun de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush.

În cadrul discuției privind regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu se va pronunța pentru o acțiune conjugată a UE pentru sporirea interacțiunii cu partenerii din Golf și cu ceilalți actori regionali și internaționali, în vederea menținerii stabilității și securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea traficului maritim în regiune.

În cadrul CAE, miniștrii europeni de externe vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la viitorul Summit al PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române va arăta importanța susținerii perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic.

În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, va sublinia sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea dialogului și cooperării în domeniul securitar cu acești parteneri.

În cadrul dejunului de lucru pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare și decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară.

Totodată, va exprima sprijinul pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze populația civilă.

Discuția privind situația din Nicaragua va avea loc pe fondul deteriorării rapide a situației politice interne, înaintea alegerilor din 7 noiembrie, precum și al efectelor pandemiei de COVID-19. În acest context, miniștrii europeni vor analiza modul în care UE se va raporta la aceste evoluții și propunerile de acțiune din partea UE, în coordonare cu actori like-minded, pentru a contribui la prevenirea deteriorării suplimentare a situației din această țară.

În cadrul micului dejun de lucru cu ministrul de externe libian, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru procesul politic derulat sub egida ONU, asumat de Libia, precum și pentru punerea în aplicare a Concluziilor celor două Conferințe de la Berlin privind Libia (din ianuarie 2020 și iunie 2021).

Ministrul român de externe va încuraja autoritățile libiene să organizeze alegerile generale, ca pas esențial pentru stabilizarea țării și va sublinia importanța ca întreaga comunitate internațională să sprijine respectarea embargoului asupra armelor și inițiativele libiene privind retragerea mercenarilor și forțelor străine de pe teritoriul Libiei.

Parlamentul European se reunește în perioada 18-21 octombrie în sesiune plenară, la Strasbourg, pentru a discuta, printre altele, despre situația statului de drept din Polonia și despre nevoia de a accelera acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, potrivit agendei instituției. 

Sesiunea plenară începe luni cu o dezbatere despre strategia ”De la fermă la consumator”. Astfel, eurodeputații vor prezenta planuri privind modul în care Europa poate produce alimente mai sănătoase, asigurând în același timp securitatea alimentară, un venit echitabil pentru agricultori și reducând amprenta ecologică a agriculturii.

Este probabil ca aceștia să insiste asupra necesității unei tranziții către o alimentație mai sănătoasă și asupra necesității de a aborda consumul excesiv de carne și de alimente cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi.

Eurodeputații vor sublinia și necesitatea unei sustenabilități sporite pentru fiecare verigă a lanțului de aprovizionare cu alimente, a unui număr mai mare de terenuri pentru agricultura ecologică și a unor obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor. Ei vor reitera faptul că fiecare persoană – de la fermier la consumator – are un rol de jucat în acest context.

Parlamentul European va dezbate recenta hotărâre a tribunalului constituțional al Poloniei cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Marți, eurodeputații vor discuta verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză. Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Se preconizează că Parlamentul va îndemna din nou Comisia să declanșeze rapid ”mecanismul de condiționalitate” și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva guvernului din Varșovia.

Dezbaterea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi urmată joi de un vot asupra unei rezoluții.

Eurodeputații vor dezbate și vor vota, de asemenea, o rezoluție care marchează aniversarea unui an de la interzicerea aproape totală a avortului în Polonia. Decizia controversată a tribunalului constituțional al Poloniei, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 și limitează avortul legal la cazurile de viol sau incest, sau atunci când sarcina pune în pericol viața mamei, a declanșat luni de proteste.

Ziua de miercuri este dedicată mai multor teme, precum scandalul ”Pandora Papers”, accelerarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și obiective de reducere a emisiilor de carbon.

Europol, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, între care și România, și-au unit forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor de redresare NextGenerationEU.

Părțile implicate în ”Operațiunea Santinela” vor face schimb de informații timp de cel puțin un an și vor sprijini coordonarea operațiunilor de combatere a fraudării banilor europeni destinați redresării post-COVID-19.

”Pandemia COVID-19 a afectat profund societățile și economiile la nivel global. NextGenerationEU, parte a celui mai mare pachet de stimulare lansat în Uniunea Europeană, va sprijini statele membre afectate de pandemia COVID-19. Prevenirea infracțiunilor transfrontaliere se află în centrul mandatului Europol și ne angajăm pe deplin să sprijinim statele membre în lupta împotriva oricărei încercări de crimă organizată. Mesajul nostru este clar: orice amenințare la adresa fondului NextGenerationEU reprezintă o amenințare directă la adresa bunăstării financiare a Uniunii Europene și a cetățenilor săi. Operațiunea Santinela va consolida răspunsul nostru comun la fraudă”, a transmis directorul executiv al Europol,  Catherine de Bolle, potrivit unui comunicat.

Europol anticipează că grupările infracționale active în Uniunea Europeană și în afara acesteia, care s-au adaptat în timpul pandemiei, vor folosi orice oportunitate pentru a maximiza profiturile ilegale.

Prin urmare, instituția care luptă împotriva criminalității grave se așteaptă la un val de fraude cu aceste fonduri de redresare.

Prin urmare, Europol va stabili un mecanism intern dedicat pentru a procesa datele operaționale, a dirija schimburile de informații și a sprijini cazurile în curs de desfășurare. Activitățile comune vor viza frauda, precum și evaziunea fiscală, frauda în domeniul accizelor, corupția, deturnarea de fonduri și spălarea banilor.

Bugetul pe termen lung al UE și NextGenerationEU (NGEU – instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea) formează cel mai mare pachet de stimulente finanțat vreodată în Europa. Un cuantum total de 2 018 miliarde de euro (prețuri actuale) va ajuta la reconstruirea Europei în perioada de după pandemia de COVID-19.

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. Acesta este format din:

• Mecanismul de redresare și reziliență: elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde de euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE, ce pot fi contractate prin prezentarea unor planuri naționale de redresare și reziliență. România dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%, iar planul său a fost deja adoptat de Comisia Europeană la 27 septembrie.
• Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-UE): NextGenerationEU include, de asemenea, 50,6 miliarde de euro pentru REACT-EU. Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către:
  – Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
  – Fondul social european (FSE)
  – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).
• NextGenerationEU va suplimenta în același timp fondurile pentru alte programe sau fonduri europene, precum Orizont 2020, InvestEU, dezvoltarea rurală sau Fondul pentru o tranziție justă (JTF).