Connect with us

U.E.

Un raport al Curții de Conturi Europene arată că este nevoie de o mai bună direcționare a finanțării acordate de UE pentru regiunile transfrontaliere

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Un raport al Curții de Conturi Europene, publicat joi, 1 iulie, arată că este nevoie de o mai bună direcționare a finanțării acordate de UE pentru regiunile transfrontaliere, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Programele de cooperare teritorială europeană (Interreg) sunt un instrument utilizat de mult timp în politica de coeziune a UE, cu scopul de a stimula creșterea economică în zonele de frontieră.

Programele de cooperare finanțate prin Interreg dispuneau de strategii clare în abordarea provocărilor cu care se confruntă în prezent regiunile transfrontaliere, se arată în raportul publicat pe această temă de Curtea de Conturi Europeană. Cu toate acestea, mai multe deficiențe de la nivelul punerii în aplicare a programelor Interreg și de la nivelul monitorizării acestor programe au limitat capacitatea lor de a debloca potențialul regiunilor limitrofe.

Regiunile de frontieră au, adesea, rezultate mai puțin bune din punct de vedere economic decât alte regiuni din statele membre. UE a introdus programe care urmăresc reducerea decalajelor de dezvoltare și de bunăstare între regiunile sale. Un astfel de program este Interreg, care ajută regiunile de frontieră să-și atingă potențialul economic, promovând în același timp solidaritatea între cetățenii diferitelor națiuni. Bugetul total al Interreg pentru perioada 2014-2020 a fost de 10,1 miliarde de euro. Peste 6 miliarde de euro au fost utilizați pentru finanțarea unor programe vizând frontiere interne – aproximativ 24 000 de proiecte finanțate prin intermediul a 53 de programe de cooperare, acoperind 59 % din suprafața terestră a UE și 48 % din populația sa.

„În pofida finanțării specifice pe care UE o pune la dispoziție pentru creșterea economică a zonelor de frontieră, potențialul acestora din urmă nu a fost încă pe deplin deblocat”, a declarat domnul Ladislav Balko, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport.În perspectiva punerii în aplicare a perioadei de programare 2021-2027, Curtea recomandă o mai bună direcționare a programelor de cooperare, precum și utilizarea unei abordări bazate pe merit în clasificarea proiectelor care urmează să fie finanțate”.

Majoritatea programelor de cooperare examinate de auditori analizaseră nevoile regiunilor vizate; aceștia au identificat legături clare între obiectivele propuse, resursele și activitățile planificate, precum și rezultatele preconizate și impactul scontat. Cu toate acestea, programele de cooperare nu pot răspunde tuturor provocărilor transfrontaliere din cauza bugetului lor limitat și pentru că autoritățile responsabile de programe nu le-au ierarhizat astfel  încât să se concentreze pe cele mai presante pentru regiunile limitrofe. De asemenea, unele dintre aceste provocări – de exemplu, aspectele legate de asistența medicală transfrontalieră – trebuie abordate  ntre statele membre la un nivel național, conform normelor în vigoare.

O altă problemă identificată de auditori este lipsa unei delimitări clare între programele eligibile pentru finanțarea Interreg și cele care ar putea fi finanțate prin alte programe „generale” din cadrul politicii de coeziune (de exemplu, Fondul european de dezvoltare regională), ceea ce a condus la o situație în care surse de finanțare multiple puteau finanța același tip de operațiuni. Auditorii au identificat și proiecte al căror caracter transfrontalier era discutabil, întrucât „cooperarea” necesară dintre parteneri s-a limitat la prezentarea unei propuneri de proiect comune în scopul obținerii de finanțare.

Potrivit Curții, necesitatea de a spori valoarea adăugată a intervențiilor UE este deosebit de importantă, dat fiind că bugetul pentru Interreg pentru perioada 2021-2027 va fi redus. Ea pune accentul pe nevoia de a clasifica proiectele în funcție de merit cu scopul de a se asigura că au fost luate în considerare doar cele mai bune propuneri pentru finanțare și de a se evita suprapunerile cu alte finanțări (de exemplu, prin introducerea cerinței ca proiectele cofinanțate să fie complementare).

În fine, auditorii observă, într-o notă pozitivă, că foarte puține proiecte transfrontaliere au fost suspendate sau anulate ca urmare a pandemiei de COVID-19, în principal datorită faptului că un număr mare de proiecte fuseseră deja contractate prin intermediul Interreg. Efectul crizei a fost însă vizibil și autoritățile responsabile de programe au depus eforturi pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectelor contractate. Autoritățile au recurs, de asemenea, la măsurile de flexibilitate și de simplificare oferite de UE pentru a atenua consecințele pandemiei, în special în ceea ce privește posibilitatea de a prelungi termenul de finalizare a proiectelor sau de a prezenta documente-cheie la o dată ulterioară.

Raportul special 14/2021: „Cooperarea Interreg: potențialul regiunilor transfrontaliere ale Uniunii Europene nu a fost încă pe deplin deblocat” este disponibil AICI.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Eugen Tomac

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola a fost prezentă astăzi, 29 noiembrie, la inaugurarea expoziției fotografice “Drumul european al Republicii Moldova”, de la Bruxelles, la invitația eurodeputatului Eugen Tomac, se arată într-o postare a acestuia.

„Parcursul european al Republicii Moldova, pas cu pas, se vede astăzi, în imagini, la Parlamentul European de la Bruxelles. Sunt profund onorat că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a acceptat invitația mea de a participa la festivitatea de deschidere a expoziției. Îi mulțumesc pentru cuvintele calde adresate românilor prezenți, dar mai ales pentru sprijinul, ajutorul și implicarea sa în procesul deloc ușor al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a transmis Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, expoziția a fost organizată în săptămâna în care sărbătorim Ziua Națională a României „pentru a arăta din nou sprijinul total și necondiționat pe care îl oferim Republicii Moldova”.

„Îi mulțumesc cu acest prilej domnului Siegfried Mureșan, Președintele Delegației Parlamentare Uniunea Europeană – Republica Moldova pentru sprijin și participarea la acest eveniment inedit. Îi mulțumesc cu precădere domnului Președinte Traian Băsescu care a militat, în calitate de șef al statului român, pentru apropierea celor două state românești și a reușit. Iar astăzi continuă să promoveze perspectiva europeană a R. Moldova în Parlamentul European. Îi sunt recunoscător și doamnei ambasador Daniela Morari, șefa misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, pentru că a dat curs invitației noastre și ne-a împărtășit câteva gânduri”, a mai scris eurodeputatul român.

Această expoziție a fost organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova prin implicarea directă a directorului instituției, Igor Cașu.

„Imaginile de arhivă din anii procesului de desprindere de URSS sunt un adevărat tezaur și mă bucur că am reușit împreună să mai facem un pas spre apropierea ținutului minunat de dincolo de Prut de Europa, de România!”, a subliniat, la final, Eugen Tomac.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

Published

on

© European Union, 2022

Trebuie să evităm ”capcanele mercantilismului”, crezând că regiunea Indo-Pacifică este ”departe”, concentrându-ne astfel ”doar pe comerț și investiții”, a atras atenția Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, la Forumul Indo-Pacific, desfășurat la Bruxelles, completând că este nevoie ”de o abordare strategică a UE care să acopere atât dimensiunea economică, cât și pe cea de securitate”.

Acesta a punctat trei mesaje esențiale, și anume: nevoia unui angajament mai solid din partea UE în Indo-Pacific, în special în domeniul securității; dezvoltarea unui rol și a unei oferte distinctive, în contextul în care există ”o bătălie a ofertelor” în derulare; menținerea unui dublu sens în relațiile dintre UE și regiunea Indo-Pacifică, fiind vorba despre ”ce putem face împreună într-o lume periculoasă”.

”Când discut despre rolul UE cu partenerii din regiune, simt trei percepții: 1. sprijinul nostru puternic pentru Ucraina a fost bine primit de prietenii noștri care gândesc la fel. Iar din partea celorlalți, cred că am primit un respect reținut. Oamenii văd că se conturează o Europă mai geostrategică. Una care este mai puțin naivă, gata să plătească prețul pentru a apăra principiile fundamentale de securitate. Mulți asiatici apreciază acest lucru. 2. Cu toate acestea, partenerii doresc, de asemenea, ca noi să acordăm mai multă atenție consecințelor invaziei Rusiei în ceea ce privește securitatea alimentară și energetică și impactul economic. Unii ne acuză că avem standarde duble sau că nu acordăm suficientă atenție altor conflicte. 3. Unii cred că atenția noastră asupra Indo-Pacificului va avea de suferit din cauza atenției noastre intense asupra Ucrainei. Permiteți-mi să subliniez nu putem și nu vom face acest lucru”, a dat asigurări Josep Borrell. 

Acesta este conștient de expansiunea în creștere a Chinei în regiune, Borrell completând că Beijingul ”nu poate fi privit dintr-un singur unghi”, relațiile UE cu China fiind ”complexe”.

”Trebuie să ne facem propriile <<teme>>. Adică trebuie să ne sporim propria noastră reziliență și să evităm dependențele excesive”, a recunoscut oficialul european.

Făcând trimitere la cel de-al doilea punct, și anume ”Europa ca actor cu rol și ofertă distincte”, Josep Borrell a constatat că ”principala tendință strategică din regiune este competiția strategică dintre SUA și China: securitatea, tehnologiile înalte și poziția de lider regional”.

”Trebuie să fim clari cu privire la poziția UE, apărându-ne propriile puncte de vedere și interese. Dar nu suntem echidistanți. Într-adevăr, distanța geografică de la Bruxelles la Washington este mai mică decât cea de la Bruxelles la Beijing. Dar nu este vorba de o chestiune de distanță geografică, ci de o chestiune de distanță politică.  Din punct de vedere politic, împărtășim cu SUA un sistem politic bazat pe democrație, responsabilitate, drepturi individuale și piețe deschise. China, între timp, își înăsprește politica externă. (…) O prioritate importantă pentru strategia noastră (n.r. pentru regiunea Indo-Pacifică) este intensificarea cooperării cu prietenii noștri cu opinii similare. Acesta este motivul pentru care am stabilit mai multe dialoguri strategice cu partenerii noștri cheie, inclusiv cu Japonia”, a amintit Înaltul Reprezentat al UE.   

Cât privește ultimul punct, și anume o cooperare cu dublu sens între UE și Indo-Pacific, oficialul european a recunoscut că ”aceasta este o regiune în care marile puteri au tendința de a se implica și de a le forța mâna partenerilor lor”.

”Noi, ca Uniune, nu acționăm astfel – și cred că acest lucru este apreciat.  Dar trebuie să realizăm că, în Asia, stabilirea de relații necesită timp. Iar prezența este esențială. Așadar, trebuie să investim mai mult timp pentru a face acest lucru.  De asemenea, trebuie să realizăm că europenii au la fel de multe de primit și de învățat de la regiunea Indo-Pacifică pe cât avem noi de oferit. Multe soluții pentru viitorul nostru sunt deja concepute și testate în această regiune.  De aceea, ar trebui să ne ascultăm mai mult partenerii”, a mai spus Borrell.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au prezentat la mijlocul lunii septembrie a anului trecut o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, axată pe șase domenii de acțiune: prosperitate durabilă și favorabilă incluziunii; tranziția ecologică; guvernanța oceanelor; guvernanța și parteneriatele digitale; conectivitate; securitate și apărare; securitate umană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

  1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
  2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

  1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
  2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
  3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
  4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL8 mins ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA15 mins ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO45 mins ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA2 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac2 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO3 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

INTERNAȚIONAL8 mins ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO6 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA9 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO12 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending