Connect with us

U.E.

Un raport al Curții de Conturi Europene arată că este nevoie de o mai bună direcționare a finanțării acordate de UE pentru regiunile transfrontaliere

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Un raport al Curții de Conturi Europene, publicat joi, 1 iulie, arată că este nevoie de o mai bună direcționare a finanțării acordate de UE pentru regiunile transfrontaliere, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Programele de cooperare teritorială europeană (Interreg) sunt un instrument utilizat de mult timp în politica de coeziune a UE, cu scopul de a stimula creșterea economică în zonele de frontieră.

Programele de cooperare finanțate prin Interreg dispuneau de strategii clare în abordarea provocărilor cu care se confruntă în prezent regiunile transfrontaliere, se arată în raportul publicat pe această temă de Curtea de Conturi Europeană. Cu toate acestea, mai multe deficiențe de la nivelul punerii în aplicare a programelor Interreg și de la nivelul monitorizării acestor programe au limitat capacitatea lor de a debloca potențialul regiunilor limitrofe.

Regiunile de frontieră au, adesea, rezultate mai puțin bune din punct de vedere economic decât alte regiuni din statele membre. UE a introdus programe care urmăresc reducerea decalajelor de dezvoltare și de bunăstare între regiunile sale. Un astfel de program este Interreg, care ajută regiunile de frontieră să-și atingă potențialul economic, promovând în același timp solidaritatea între cetățenii diferitelor națiuni. Bugetul total al Interreg pentru perioada 2014-2020 a fost de 10,1 miliarde de euro. Peste 6 miliarde de euro au fost utilizați pentru finanțarea unor programe vizând frontiere interne – aproximativ 24 000 de proiecte finanțate prin intermediul a 53 de programe de cooperare, acoperind 59 % din suprafața terestră a UE și 48 % din populația sa.

„În pofida finanțării specifice pe care UE o pune la dispoziție pentru creșterea economică a zonelor de frontieră, potențialul acestora din urmă nu a fost încă pe deplin deblocat”, a declarat domnul Ladislav Balko, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport.În perspectiva punerii în aplicare a perioadei de programare 2021-2027, Curtea recomandă o mai bună direcționare a programelor de cooperare, precum și utilizarea unei abordări bazate pe merit în clasificarea proiectelor care urmează să fie finanțate”.

Majoritatea programelor de cooperare examinate de auditori analizaseră nevoile regiunilor vizate; aceștia au identificat legături clare între obiectivele propuse, resursele și activitățile planificate, precum și rezultatele preconizate și impactul scontat. Cu toate acestea, programele de cooperare nu pot răspunde tuturor provocărilor transfrontaliere din cauza bugetului lor limitat și pentru că autoritățile responsabile de programe nu le-au ierarhizat astfel  încât să se concentreze pe cele mai presante pentru regiunile limitrofe. De asemenea, unele dintre aceste provocări – de exemplu, aspectele legate de asistența medicală transfrontalieră – trebuie abordate  ntre statele membre la un nivel național, conform normelor în vigoare.

O altă problemă identificată de auditori este lipsa unei delimitări clare între programele eligibile pentru finanțarea Interreg și cele care ar putea fi finanțate prin alte programe „generale” din cadrul politicii de coeziune (de exemplu, Fondul european de dezvoltare regională), ceea ce a condus la o situație în care surse de finanțare multiple puteau finanța același tip de operațiuni. Auditorii au identificat și proiecte al căror caracter transfrontalier era discutabil, întrucât „cooperarea” necesară dintre parteneri s-a limitat la prezentarea unei propuneri de proiect comune în scopul obținerii de finanțare.

Potrivit Curții, necesitatea de a spori valoarea adăugată a intervențiilor UE este deosebit de importantă, dat fiind că bugetul pentru Interreg pentru perioada 2021-2027 va fi redus. Ea pune accentul pe nevoia de a clasifica proiectele în funcție de merit cu scopul de a se asigura că au fost luate în considerare doar cele mai bune propuneri pentru finanțare și de a se evita suprapunerile cu alte finanțări (de exemplu, prin introducerea cerinței ca proiectele cofinanțate să fie complementare).

În fine, auditorii observă, într-o notă pozitivă, că foarte puține proiecte transfrontaliere au fost suspendate sau anulate ca urmare a pandemiei de COVID-19, în principal datorită faptului că un număr mare de proiecte fuseseră deja contractate prin intermediul Interreg. Efectul crizei a fost însă vizibil și autoritățile responsabile de programe au depus eforturi pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectelor contractate. Autoritățile au recurs, de asemenea, la măsurile de flexibilitate și de simplificare oferite de UE pentru a atenua consecințele pandemiei, în special în ceea ce privește posibilitatea de a prelungi termenul de finalizare a proiectelor sau de a prezenta documente-cheie la o dată ulterioară.

Raportul special 14/2021: „Cooperarea Interreg: potențialul regiunilor transfrontaliere ale Uniunii Europene nu a fost încă pe deplin deblocat” este disponibil AICI.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

U.E.

Letonia, a treia țară din UE care organizează o strângere de fonduri pentru a cumpăra Ucrainei o dronă militară

Published

on

© Wikipedia

Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

„Este important să arătăm sprijin Ucrainei pe termen lung -până când este complet eliberată de forțele de ocupație ruse”, a declarat ministrul leton.

 

În contextul continuării agresiunii rusești în Ucraina, cetățenii letoni sunt invitați să doneze pentru o dronă Bayraktar, pe care Ministerul Apărării intenționează să o achiziționeze din Turcia pentru a o dona Ucrainei.

„Bayraktar TB2″ (în turcă “purtător de steag”) este un vehicul aerian de luptă pilotat de la distanță (UAV)/dronă fabricată în Turcia. 

Citiți și Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

„Donând pentru Bayraktar-ul leton, avem, de asemenea, ocazia de a ne arăta sprijinul pentru Ucraina în acest război crud și, cu mâinile ucrainenilor, de a-i saluta pe ocupanții ruși!” spune Ralfs Eilands, unul dintre inițiatorii campaniei. Prietenul său ucrainean Volodymyr Biryukov, care este și ambasadorul proiectului, adaugă: „Sunt veșnic recunoscător pentru tot ceea ce a făcut deja Letonia pentru Ucraina! O vedem și o apreciem din adâncul inimii noastre. Acest sprijin este, de asemenea, foarte necesar pentru poporul meu. Ocupanții ruși și Vladimir Putin nu vor reuși niciodată, pentru că puternica armată ucraineană a dovedit deja că poate apăra nu numai Ucraina, ci și întreaga lume civilizată, democratică și, mai presus de toate, liberă!”

Letonia nu este prima țară ai cărei cetățeni au decis să își arate sprijinul pentru Ucraina prin colectarea de donații pentru această aeronavă de luptă fără pilot. Campanii similare au avut deja loc în țări precum Polonia, Lituania, Norvegia și Canada.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: În iunie, UE a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 34 miliarde de euro, în urma majorării importurilor de energie

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Uniunea Europeană a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 34 miliarde de euro, faţă de un excedent de 14 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 224,9 miliarde de euro, în creştere cu 19,4% faţă de iunie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 48,5%, până la 258,9 miliarde de euro.

În primele şase luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încât UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 290,8 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2022, comparativ cu minus 105,6 miliarde de euro în ianuarie – iunie 2021), scrie Agerpres.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.237,3 miliarde de euro (o creştere de 17,9% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 1.438 miliarde de euro (un avans de 48,9% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021).

Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada ianuarie – iunie 2022 de 200,7 miliarde de euro, faţă de un excedent de 83,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

Zona euro a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 24,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 17,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.393,1 miliarde de euro (o creştere de 18,7% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 1.533,6 miliarde de euro (un avans de 43% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în ianuarie – iunie 2022 de 140,4 miliarde de euro, faţă de un excedent de 100,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

În perioada ianuarie – iunie 2022, China şi SUA au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE în China au scăzut cu 0,4%, iar cele în SUA au crescut cu 29,1%, în timp ce importurile UE din China şi SUA au urcat cu 43,3% şi, respectiv, cu 51,1%. De asemenea, exporturile UE în Rusia au scăzut cu 30,4%, în timp ce importurile UE din Rusia s-au majorat cu 78,9%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că, în perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile au crescut cu 25% (la 44,8 miliarde de euro), în timp ce importurile au urcat cu 29% (la 60,2 miliarde de euro). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 15,4 miliarde de euro, comparativ cu 11,1 miliarde de euro în primele şase luni din 2021.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending