Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles. 

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, Canada, Germania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

„Este important să arătăm sprijin Ucrainei pe termen lung -până când este complet eliberată de forțele de ocupație ruse”, a declarat ministrul leton.

A crowdfunding campaign to gift the Bayraktar drone to Ukraine has been launched this morning in Latvia. It’s important to show support to 🇺🇦 in a long term – until it is fully liberated from Russian occupying forces! #LatvijasBairaktars #LatvianBayraktar https://t.co/cL50zTEG3T

— Artis Pabriks (@Pabriks) August 16, 2022

În contextul continuării agresiunii rusești în Ucraina, cetățenii letoni sunt invitați să doneze pentru o dronă Bayraktar, pe care Ministerul Apărării intenționează să o achiziționeze din Turcia pentru a o dona Ucrainei.

„Bayraktar TB2″ (în turcă “purtător de steag”) este un vehicul aerian de luptă pilotat de la distanță (UAV)/dronă fabricată în Turcia. 

Citiți și Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

„Donând pentru Bayraktar-ul leton, avem, de asemenea, ocazia de a ne arăta sprijinul pentru Ucraina în acest război crud și, cu mâinile ucrainenilor, de a-i saluta pe ocupanții ruși!” spune Ralfs Eilands, unul dintre inițiatorii campaniei. Prietenul său ucrainean Volodymyr Biryukov, care este și ambasadorul proiectului, adaugă: „Sunt veșnic recunoscător pentru tot ceea ce a făcut deja Letonia pentru Ucraina! O vedem și o apreciem din adâncul inimii noastre. Acest sprijin este, de asemenea, foarte necesar pentru poporul meu. Ocupanții ruși și Vladimir Putin nu vor reuși niciodată, pentru că puternica armată ucraineană a dovedit deja că poate apăra nu numai Ucraina, ci și întreaga lume civilizată, democratică și, mai presus de toate, liberă!”

Letonia nu este prima țară ai cărei cetățeni au decis să își arate sprijinul pentru Ucraina prin colectarea de donații pentru această aeronavă de luptă fără pilot. Campanii similare au avut deja loc în țări precum Polonia, Lituania, Norvegia și Canada.

Uniunea Europeană a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 34 miliarde de euro, faţă de un excedent de 14 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 224,9 miliarde de euro, în creştere cu 19,4% faţă de iunie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 48,5%, până la 258,9 miliarde de euro.

În primele şase luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încât UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 290,8 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2022, comparativ cu minus 105,6 miliarde de euro în ianuarie – iunie 2021), scrie Agerpres.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.237,3 miliarde de euro (o creştere de 17,9% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 1.438 miliarde de euro (un avans de 48,9% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021).

Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada ianuarie – iunie 2022 de 200,7 miliarde de euro, faţă de un excedent de 83,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

Zona euro a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 24,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 17,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.393,1 miliarde de euro (o creştere de 18,7% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 1.533,6 miliarde de euro (un avans de 43% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în ianuarie – iunie 2022 de 140,4 miliarde de euro, faţă de un excedent de 100,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

În perioada ianuarie – iunie 2022, China şi SUA au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE în China au scăzut cu 0,4%, iar cele în SUA au crescut cu 29,1%, în timp ce importurile UE din China şi SUA au urcat cu 43,3% şi, respectiv, cu 51,1%. De asemenea, exporturile UE în Rusia au scăzut cu 30,4%, în timp ce importurile UE din Rusia s-au majorat cu 78,9%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că, în perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile au crescut cu 25% (la 44,8 miliarde de euro), în timp ce importurile au urcat cu 29% (la 60,2 miliarde de euro). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 15,4 miliarde de euro, comparativ cu 11,1 miliarde de euro în primele şase luni din 2021.