Connect with us

INTERNAȚIONAL

Un român, director al unui departament din cadrul Băncii de Investiții a Rusiei. România deține acțiuni la această bancă

Published

on

Fostul șef al Trezoreriei statului din cadrul Ministerului Finanțelor, Ștefan Nanu, a devenit în martie 2018, în urma unui concurs, director al Departamentului de Finanțare Structurată și Datoriei din cadrul Băncii Internaționale de Investiții a Rusiei cu sediul la Moscova, informează Digi24.

Banca Internațională de Investiții a Rusiei urmează să își mute sediul din Moscova la Budapesta. Potrivit unui portal de ştiri de la Budapesta, angajaţii, clienții și colaboratorii băncii vor avea imunitate diplomatică, chiar dacă nu sunt diplomaţi.

Statul ungar va pune la dispoziția băncii ruseşti clădirile și facilitățile cerute. Mai mult, toate costurile – inclusiv renovarea, închirierea unor spații și paza – vor fi asigurate din bani publici, adică sunt costuri suportate chiar de cetățenii Ungariei.

Autoritățile de la Budapesta nu vor putea intra în clădire dacă nu vor primi accesul. Inclusiv paznicii vor avea voie să intre în clădire doar pe bază de invitație.

Guvernul de la Budapesta va fi nevoit să pună la dispoziție un număr suficient de polițiști și ofițeri.

Noul sediu va beneficia de imunitate în cazul oricăror proceduri de expropriere, activele băncii nu se vor afla sub incidența restricțiilor, reglementărilor sau altor forme de control din partea autorităților ungare.

De asemenea, Banca Internațională de Investiții a Rusiei va fi scutită de plata taxelor și comisionalor privind importul-exportul de diverse servicii.

Peste 50% din acțiunile băncii rusești sunt deținute de Bulgaria, Cehia, Slovacia, România și Ungaria, în vreme ce Rusia deține 40%.

Noul sediu ar urma să fie gata anul acesta și va deveni operațional în cel mult 2-3 ani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

Biroul german de Statistică: Unul din patru locuitori din Germania provine din imigrație, înregistrându-se un nou record

Published

on

Numărul locuitorilor Germaniei cu origini străine a atins un nou record în anul 2018, conform rezultatelor publicate miercuri de Biroul Federal de Statistică în urma unui microrecensământ, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit achetei democgrafice, unul din patru locuitori ai Germaniei, adică 20.8 milioane de persoane, provine din imigrație, cifră ce indică o creștere cu 2.5% față de anul trecut.

Această categorie de populaţie se referă la cetăţeni străini şi germani care nu au dobândit cetăţenia germană prin naştere, precum şi la cei care au cel puţin un părinte care nu s-a născut cu cetăţenia germană.

Potrivit Biroului Federal de Statistică, 13,5 milioane dintre cei cu origini străine nu s-au născut în Germania, ci au imigrat.

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au venit în Germania din motive profesionale, în jur de 20% citând motive personale. 15% au avut drept scop principal să solicite azil în această ţară.

Românii sunt şi cel mai mare grup de imigranţi veniţi din Balcani, o treime din totatul celor 2,6 milioane de oameni care s-au mutat în Germania din această zonă a Europei. Doar turcii, polonezii, ruşii şi kazahii sunt mai numeroşi pe teritoriul german decât românii, informează Digi24.

859.000 de locuitori din Germania au rădăcini româneşti, arată cele mai recente date publicate de Biroul german de statistică.

Toţi cei care nu s-au născut cetăţeni germani sau care au cel puţin un părinte care nu este cetăţean german prin naştere sunt consideraţi imigranţi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Londra, capitala statului care va părăsi Uniunea Europeană, este cea mai vizitată din lume în anul 2019. Pe ce loc se află București

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Londra, ”cea mai căutată capitală din lume” în anul 2019, fiind urmată de Paris şi Amsterdam sunt cele mai vizitate capitale din lume în 2019, în timp ce Bucureşti se află pe poziţia 61 la nivel mondial şi pe 28 în topul capitalelor europene, conform analizei realizate de reprezentanţii unei platforme online de căutare pentru călătorii, relatează Agerpres.

“Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domina clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor. Istoria bogată, bogăţiile naturale, nivelul de trai, sau normele de igienă specifice statelor din vestul continentului contribuie împreună la dezvoltarea industriei turismului”, se arată în analiză realizată de momondo.ro.

Reamintim că noul guvernul britanic, condus de prim-ministrul Boris Johnson, a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

Între capitalele ţărilor europene, Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast (Irlanda de Nord), Cardiff (Ţara Galilor) şi Riga (Letonia). În schimb, la nivel mondial, capitala ţării noastre se află pe locul 61, depăşind Tbilisi, capitala Georgiei, dar atragând mai puţini turişti decât Beirut (locul 60) sau Jakarta (locul 59).

Echipa motorului gratuit de căutare pentru călătorii momondo.ro a studiat căutările de hoteluri din 143 de oraşe-capitală din întreaga lume pentru a afla care sunt locaţiile care atrag cei mai mulţi turişti şi unde ar trebui să se aştepte la cele mai mari şi cele mai mici preţuri pentru cazare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Boris Johnson dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru desemnarea lui George Osborne în fruntea Fondului Monetar Internațional

Published

on

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru ca fostul ministru britanic de Finanțe, George Osborne, să fie desemnat viitorul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a precizat pentru Bloomberg o sursă din apropierea acestui dosar, informează Agerpres.

George Osborne a fost ministru de Finanţe în guvernul condus de David Cameron între 2010 şi 2016, iar în prezent este editor la cotidianul londonez Evening Standard. Osborne l-a susţinut pe Boris Johnson pentru a deveni prim ministru.

Potrivit unei cutume nescrise, care datează de la înființarea Băncii Mondiale (BM) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), în fruntea BM a fost numit un american, urmând ca europenilor să le revină dreptul de a desemna persoana care se va afla în fruntea Fondului Montar Internațional.

Boris Johnson, care va participa pentru prima dată la summitul G7, de la Biarritz, ce va avea loc pe 24-26 august, dorește să profite de întâlnirile bilaterale pe care le va avea în marja acestei reuniuni pentru a-i convinge pe liderii mondiali, inclusiv pe președintele SUA, Donal Trump, să sprijine încercarea Marii Britanii de a-l desemna pe George Osborne drept succesor al lui Christine Lagarde.

Regatul Unit a avut obiecții cu privire la decizia altor guverne din Uniunea Europeană de a o desemna pe Kristalina Georgieva, fost director general al Băncii Mondiale, pentru postul ocupat de Christine Lagarde.

Actualul director al Băncii Mondiale și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, Kristalina Georgieva a fost desemnată la 2 august de miniștrii de finanțe din țările UE pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de director al Fondului Monetar Internațional, urmând să devină primul director al FMI din Europa de Est.

Amintim că Christine Lagarde a fost propusă pentru a-l înlocui pe Mario Draghi în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Numele lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene reprezintă rezultatul negocierilor purtate de președintele Franței, Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel.

Până în prezent, niciun britanic nu a acupat funcția de director general al Fondului Monetar Internațional, iar analiștii sunt de părere că încercarea premierului Boris Johnson de a susține un candidat propriu este doar un instrument pentru a păstra imaginea Marii Britanii pe scena internațională după Brexit, care ar urma să aibă loc la 31 octombrie.

Potrivit procedurii, directorul FMI este ales de cei 24 membri ai Consiliului său executiv.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending