Connect with us

U.E.

Un sondaj recent al Eurostat arată că aproximativ 48% dintre români trăiesc în gospodării supraaglomerate

Published

on

Foto: Pixabay License/ Free commercial use

În 2017, procentul de cetățeni străini care locuiesc în Uniunea Europeană (UE) și care trăiesc în gospodării supraaglomerate a fost estimat la 34,6%. Aceasta a fost cu aproape 18 puncte procentuale mai mare decât ratele de supraaglomerare pentru cetățenii naționali (16,7%) și cetățenii străini ai UE (16,8%), arată un sondaj al Eurostat.

Dintre statele membre ale UE, rata de supraaglomerare înregistrată pentru cetățenii din afara UE (pe baza datelor disponibile) a fost cea mai ridicată în Croația (67,6%), urmată de Bulgaria (67,2%), Polonia (61,0%), Grecia (52,5%). Cele mai scăzute rate au fost observate în Malta (9,4%) și Cipru (7,1%).

Foto: Eurostat

Pentru cetățenii străini ai UE (adică cetățeni ai UE care locuiesc într-o altă țară UE), rata de supraaglomerare a fost mai mare în Ungaria (51,6%), Letonia (42,8%) și Italia (42,5%). Țările de Jos (4,6%), Cipru (4,0%), Irlanda (3,9%) și Malta (0,9%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

Cele mai mari rate de supraaglomerare pentru cetățenii naționali au fost înregistrate în România (47,8%), Bulgaria (43,5%), Croația (41,4%), Letonia (40,7%) și Ungaria (40,1%), în timp ce cele mai mici au fost în Cipru (2,5%), Malta (2,4%) și Irlanda (2,1%).

Cum este definită rata de supraaglomerare?

Rata de supraaglomerare este procentul populației care trăiește într-o gospodărie supraaglomerată. Se consideră că o persoană trăiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de camere egal cu suma:

  • o cameră per gospodărie;
  • o cameră per cuplu în gospodărie;
  • o cameră pentru o singură persoană în vârstă de 18 ani sau mai mult;
  • o cameră per pereche de persoane singure de același sex între 12 și 17 ani;
  • o cameră pentru o singură persoană cu vârsta între 12 și 17 ani și care nu este inclusă în categoria anterioară;
  • o cameră per pereche de copii sub 12 ani.

Cifrele furnizate mai sus provind de la Eurostat, serviciul de statistică al UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comisarul european pentru justiție, întrevedere cu Laura Codruța Kövesi: Am făcut bilanțul funcționării actuale a Parchetului European

Published

on

© Didier Reynders/ Facebook

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a avut marți o întrevedere cu procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi pentru a evalua situația actuală a Parchetului European (EPPO). 

„Am avut o întâlnire productivă cu procurorul-șef Laura Codruța Kövesi pentru a face bilanțul funcționării actuale a Parchetului European: creșterea personalului și a bugetului în 2022, numirile pentru pozițiile rămase de procurori europeni delegați  și stadiul în care se află legislația de punere în aplicare privind EPPO în toate statele membre participante”, a scris Didier Reynders, pe Twitter.

În urmă cu două săptămâni, Laura Codruța Kövesi le-a prezentat miniștrilor justiției din UE progresele înregistrate de Parchetul European  în primele luni de activitate în ceea ce privește recrutarea de personal, adaptarea sistemelor judiciare naționale la regulamentul EPPO și relația instituției cu țările terțe și organizațiile internaționale.

Citiți și:

Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi a deschis aproximativ 300 de anchete privind fraude în valoare de 4,5 miliarde de euro

Laura Codruța Kövesi va prezenta în Comisia pentru control bugetar din PE obstacolele întâmpinate de Parchetul European

Parchetul European (EPPO), condus de Laura Kövesi , și-a început activitatea la 1 iunie 2021. Instituția este responsabilă cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene, informează reprezentanța Comisiei Europene în România. 

Parchetul European este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

  • frauda în materie de cheltuieli și venituri;
  • frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
  • spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
  • corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
  • participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.

Parchetul European își desfășoară investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

Continue Reading

Corina Crețu

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE: Solidaritatea dintre europeni este esențială

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, raportul coordonat de europarlamentarul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, prin care acest instrument a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare.

Eurodeputații au adoptat raportul cu 675 de voturi pentru, 14 împotriva și 11 abțineri.

“Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este un exemplu concret al sprijinului pe care Uniunea Europeană și statele sale membre îl acordă necondiționat tuturor cetățenilor europeni, atunci situația o reclamă. Sunt bucuroasă că raportul pe care l-am coordonat a fost adoptat cu o majoritate atât de largă. Acest lucru are o semnificație aparte și arată că atunci când este nevoie de solidaritate, înțelegem cu toții valoarea adăugată a apartenenței noastre, a tuturor, la Uniunea Europeană. Cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, toate sunt evenimente tragice în care FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre cetățenii europeni, dintre țările europene și prin instituțiile europene este esențială pentru a depăși și învinge crizele”, a declarat Corina Crețu pentru CaleaEuropeană.ro după anunțul rezultatelor votului.

© printscreen live video europarl

Potrivit Corinei Crețu, FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene.

Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

Adoptarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu interpelează Comisia Europeană: Ce posibilități are România să acorde ajutoare de stat pentru o tranziție echitabilă în comparație cu Germania sau Franța?

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Traian Băsescu a interpelat marți, în plenul Parlamentului European, Comisia Europeană pe tema ajutoarelor de stat pentru climă, protecția mediului și energie, solicitând executivului european să explice care sunt posibilitățile ca România să primească ajutoare de stat.

“Pentru a accelera procesul de trecere la ”economia verde”, Comisia propune 14 domenii care pot beneficia de ajutoare de stat (transporturi, îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, închiderea activităţilor pe bază de cărbune, infrastructura energetică, eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră, decontaminare, marilor consumatori etc.). Lăudabil, dar: Impactul asupra concurenţei și a schimburilor comerciale va fi major pentru că statele nu au acelaşi potential de a asigura ajutoare de stat propriilor economii pentru a garanta o tranziție echitabilă”, a transmis Băsescu.

Eurodeputatul român a adresat astfel trei întrebări Comisiei Europene, solicitând răspunsuri în acest sens:

1.Ce posibilități de a acorda ajutoare de stat pentru închiderea activităţilor pe bază de cărbune are România, comparativ cu Germania?

2.Ce posibilități de a acorda ajutoare de stat pentru transportul feroviar are România, comparativ cu Germania sau Franţa?

3. Ce potențial de a acorda reduceri de taxe la energia electrică pentru marii consumatori, ex: producători de oţel sau aluminiu, are România, comparative cu Luxemburg sau Franţa?.

“Asigurarea unei tranziţii echitabile prin corectă alocare de resurse financiare este obligatorie”, a conchis el.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 mins ago

Comisarul european pentru justiție, întrevedere cu Laura Codruța Kövesi: Am făcut bilanțul funcționării actuale a Parchetului European

Corina Crețu11 mins ago

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE: Solidaritatea dintre europeni este esențială

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Statele Unite insistă asupra importanței unui efort global pentru combaterea atacurilor cibernetice

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI41 mins ago

Traian Băsescu interpelează Comisia Europeană: Ce posibilități are România să acorde ajutoare de stat pentru o tranziție echitabilă în comparație cu Germania sau Franța?

Alin Mituța49 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul Parlamentului European raportul Farm to Fork: Această strategie nu este un moft, ci o necesitate economică, climatică și de sănătate

Dan Motreanu50 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a votat raportul privind strategia „De la fermă la consumator” pentru realizarea unui sistem alimentar european mai durabil și rezilient

PPE1 hour ago

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința și tradițiile și a lupta pentru ele. Aceasta e misiunea PPE

NATO14 hours ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.19 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.23 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.2 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA4 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA5 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA5 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA5 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending