Connect with us

U.E.

Un sondaj recent al Eurostat arată că aproximativ 48% dintre români trăiesc în gospodării supraaglomerate

Published

on

Foto: Pixabay License/ Free commercial use

În 2017, procentul de cetățeni străini care locuiesc în Uniunea Europeană (UE) și care trăiesc în gospodării supraaglomerate a fost estimat la 34,6%. Aceasta a fost cu aproape 18 puncte procentuale mai mare decât ratele de supraaglomerare pentru cetățenii naționali (16,7%) și cetățenii străini ai UE (16,8%), arată un sondaj al Eurostat.

Dintre statele membre ale UE, rata de supraaglomerare înregistrată pentru cetățenii din afara UE (pe baza datelor disponibile) a fost cea mai ridicată în Croația (67,6%), urmată de Bulgaria (67,2%), Polonia (61,0%), Grecia (52,5%). Cele mai scăzute rate au fost observate în Malta (9,4%) și Cipru (7,1%).

Foto: Eurostat

Pentru cetățenii străini ai UE (adică cetățeni ai UE care locuiesc într-o altă țară UE), rata de supraaglomerare a fost mai mare în Ungaria (51,6%), Letonia (42,8%) și Italia (42,5%). Țările de Jos (4,6%), Cipru (4,0%), Irlanda (3,9%) și Malta (0,9%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

Cele mai mari rate de supraaglomerare pentru cetățenii naționali au fost înregistrate în România (47,8%), Bulgaria (43,5%), Croația (41,4%), Letonia (40,7%) și Ungaria (40,1%), în timp ce cele mai mici au fost în Cipru (2,5%), Malta (2,4%) și Irlanda (2,1%).

Cum este definită rata de supraaglomerare?

Rata de supraaglomerare este procentul populației care trăiește într-o gospodărie supraaglomerată. Se consideră că o persoană trăiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de camere egal cu suma:

  • o cameră per gospodărie;
  • o cameră per cuplu în gospodărie;
  • o cameră pentru o singură persoană în vârstă de 18 ani sau mai mult;
  • o cameră per pereche de persoane singure de același sex între 12 și 17 ani;
  • o cameră pentru o singură persoană cu vârsta între 12 și 17 ani și care nu este inclusă în categoria anterioară;
  • o cameră per pereche de copii sub 12 ani.

Cifrele furnizate mai sus provind de la Eurostat, serviciul de statistică al UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI EUROPENE 2019

Margrethe Vestager, comisar european pentru concurență și candidatul liberalilor europeni pentru funcția de top din Comisia Europeană, vrea să distrugă ,,monopolul de centru-dreapta” din instituțiile UE

Published

on

© Margrethe Vestager/Facebook

Comisarul european pentru politica de concurență, Margrethe Vestager, a cerut duminică seară să se pună capăt puterii de centru-dreapta care monopolizează Uniunea Europeană după alegerile europene, făcând totodată apel pentru o primă Comisie Europeană perfect echilibrată din punctul de vedere al reprezentării pe gen, relatează Agerpres și Reuters.

,,Am lucrat pentru distrugerea monopolurilor, aceasta este în esență ceea ce fac de cinci ani încoace, este și ceea ce au făcut astăzi alegătorii. Monopolul puterii este rupt. Iar acesta este, bineînțeles, motivul care putem face altceva “, a spus Vestager, aseară, în Parlamentul European, după publicarea primelor estimări. ,,Există loc pentru discuţii în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

,,O coaliţie poate fi construită împreună cu cei care vor să facă ceva”, a spus ea. De asemenea, ea a solicitat ,,prima Comisie Europeană cu paritate totală bărbaţi-femei”.

Formațiunea ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), din care face parte și care o susține pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene, a fost confirmată drept a treia forță politică din PE, cu o alocare de 107 mandate de eurodeputat în următorii 5 ani. 

Întrebată fiind dacă scorul obţinut de ALDE îi dă dreptul să solicite unul dintre posturile cheie din instituţiile europene, daneza Margrethe Vestager a răspuns ,,da, aşa este”.

Margrethe Vestager, care se numără printre cele şapte personalităţi ale echipei desemnate de ALDE în timpul campaniei, pentru a concura în cursa pentru șefia Comisiei Europene, a fost mereu deschisă în ceea ce privește ambițiile profesionale. 

,,Nu mai există o majoritate de două partide (Partidul Popular European/PPE şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor/S&D – n.r.). Este un nou parlament”, a argumentat ea, constatând sfârşitul dominaţiei bipartite din hemiciclu.

,,Este victoria unui nou grup liberal, victoria La République en Marche şi a partidului român USR-Plus”, a spus ea, exclamând în franceză: ,,C’est magnifique (Este minunat, tr.)”.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans dorește să creeze o ,,alianță progresivă” în Parlamentul European care să-l propulseze la șefia Comisiei Europene

Published

on

© Frans Timmermans/Facebook

Frans Timmermans, candidatul de top al socialiștilor europeni pentru președinția Comisiei Europene, a declarat duminică că dorește să creeze o ,,coaliție progresivă” în Parlamentul European cu liberalii, Verzii și grupurile de extremă stângă, relatează EUobserver

Socialiștii s-au clasat pe locul al doilea, cu 150 de locuri în spatele celor 179 de mandate de centru-dreapta ale PPE.

,,Mă îngrijorează că atunci când [Manfred] Weber și PPE vorbesc despre stabilitate, înseamnă, de fapt,  ,,să păstrăm lucrurile așa cum sunt ” și trebuie să luăm decizii îndrăznețe”, a spus Timmermans după publicarea primelor estimări privind distribuția locurilor în PE.

Aceasta a ținut să mulțumească susținătorilor săi și ai Partidului Socialiștilor Europeni pentru sprijinul acordat, într-un scurt mesaj pe Twitter.


 

Potrivit celor mai recente estimări, PPE  va rămâne grupul politic cu cele mai multe fotolii în hemiciclul democrației europene, obținând  179 de mandate, cu aproximativ 40 mai puțin decât în actuala legislatură. Din acest motiv, Partidul Popular European, susținător ferm al procesului Spitzenkandidaten, insistă ca Manfred Weber să devină succesorul lui Jean-Claude Juncker.

Însă lupta pentru șefia Executivului European este strânsă, socialiștii, prin Frans Timmermans, vor încerca cu siguranță să obțină sprijinul unui grup politic din PE pentru a avea o majoritate confortabilă în această competiție cu popularii europeni.

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

De altfel, estimările puse la dispoziție de Parlamentul European arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, fiind pentru prima dată când cele două mari familii politice – PPE (179) și S&D (150) – nu vor mai putea forma majoritatea fără implicarea unui al treilea grup politic.

În acest caz, grupul politic al lui Frans Timmermans, S&D, ar putea intra în negocieri cu a treia și a patra forță politică din PE, liberalii din ALDE și Verzii, care sunt creditați cu 107, respectiv 70 de mandate de eurodeputat pentru formarea unei majorități. Dacă considerăm apropierea programatică dintre formațiunile politice din PE, atunci S&D cel mai probabil ar beneficia de sprijinul Verzilor, direcțiile politice mergând în general spre aceleași obiective: acțiune climatică susținută, preponderența politicii sociale în constructul european din următorii ani și protejarea democrației și a statului de drept la nivelul întregii UE.

,,Sper să putem forma o coaliţie cu un program pentru următorii cinci ani şi vom vedea cine va conduce următoarea Comisie”, a spus el, citat de Agerpres.

,,Aş fi foarte onorat să fiu candidatul cap de listă care va permite aplicarea acestui program”, a adăugat el.

 

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Rezultate provizorii: PNL rămâne pe primul loc după alegerile europene cu 26,79% din voturi. Alianța USR PLUS câștigă în diaspora

Published

on

Partidul Național Liberal, membru al Partidului Popular European, a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730, reprezentând 97% din totalul secțiilor de votare.

Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP.

În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, în România au votat pentru alegerile europene un număr de 8.954.959 de cetățeni, reprezentând 49,02%. 

În total, cu cele peste 360.000 de voturi în străinătate, au votat un număr de 9,3 milioane de români din totalul de 18,26 milioane de cetățeni înscriși pe liste permanente și speciale. Astfel, prezența la vot, atât în România, cât și în străinătate a depășit procentul de 50%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending