Connect with us

U.E.

Un sondaj recent al Eurostat arată că aproximativ 48% dintre români trăiesc în gospodării supraaglomerate

Published

on

Foto: Pixabay License/ Free commercial use

În 2017, procentul de cetățeni străini care locuiesc în Uniunea Europeană (UE) și care trăiesc în gospodării supraaglomerate a fost estimat la 34,6%. Aceasta a fost cu aproape 18 puncte procentuale mai mare decât ratele de supraaglomerare pentru cetățenii naționali (16,7%) și cetățenii străini ai UE (16,8%), arată un sondaj al Eurostat.

Dintre statele membre ale UE, rata de supraaglomerare înregistrată pentru cetățenii din afara UE (pe baza datelor disponibile) a fost cea mai ridicată în Croația (67,6%), urmată de Bulgaria (67,2%), Polonia (61,0%), Grecia (52,5%). Cele mai scăzute rate au fost observate în Malta (9,4%) și Cipru (7,1%).

Foto: Eurostat

Pentru cetățenii străini ai UE (adică cetățeni ai UE care locuiesc într-o altă țară UE), rata de supraaglomerare a fost mai mare în Ungaria (51,6%), Letonia (42,8%) și Italia (42,5%). Țările de Jos (4,6%), Cipru (4,0%), Irlanda (3,9%) și Malta (0,9%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

Cele mai mari rate de supraaglomerare pentru cetățenii naționali au fost înregistrate în România (47,8%), Bulgaria (43,5%), Croația (41,4%), Letonia (40,7%) și Ungaria (40,1%), în timp ce cele mai mici au fost în Cipru (2,5%), Malta (2,4%) și Irlanda (2,1%).

Cum este definită rata de supraaglomerare?

Rata de supraaglomerare este procentul populației care trăiește într-o gospodărie supraaglomerată. Se consideră că o persoană trăiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de camere egal cu suma:

  • o cameră per gospodărie;
  • o cameră per cuplu în gospodărie;
  • o cameră pentru o singură persoană în vârstă de 18 ani sau mai mult;
  • o cameră per pereche de persoane singure de același sex între 12 și 17 ani;
  • o cameră pentru o singură persoană cu vârsta între 12 și 17 ani și care nu este inclusă în categoria anterioară;
  • o cameră per pereche de copii sub 12 ani.

Cifrele furnizate mai sus provind de la Eurostat, serviciul de statistică al UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Fără o politică de extindere activă, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil

Published

on

Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord și Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil, a declarat, la Digi24, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Acesta a amintit de dezbaterea din prezent privind metodologia de extindere a UE, ”care se dorește a fi mai eficientă”.

”Tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere şi modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca Uniunea Europeană să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil”, a afirmat Aurescu la emisiunea ”Paşaport diplomatic”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit despre poziţia ţării noastre privind politica de extindere.

”Poziţia noastră – pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe, atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a precizat-o şi preşedintele României (…) – este aceea că putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească sau întârzie nejustificat procesul acesta de aderare”, a punctat Aurescu.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie a anului trecut, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Unirea celor două principate române a dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european

Published

on

© PMP/ Facebook

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Mica Unire: Sub semnul unității, sărbătorim unirea celor două principate române, care au dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european.”

Aceste cuvinte au fost menționate în discursul de deschidere al evenimentului ”Convenția Românilor de Pretutindeni”, eveniment la care au participare peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.


”La 161 de ani de la Mica Unire, România este membră a Uniunii Europene și un stat de bază în cadrul NATO”- Eugen Tomac


Eurodeputatul PMP a subliniat că toate aceste transformări ale națiunii române nu puteau fi posibile fără ”contribuția formaidabilă a românilor din diaspora veche: SUA, Canada , Franta, cei care ați plecat în vremuri grele și pentru că ați luptat ca România să devină o țară democratică în care libertățile fundamentale sunt respectate.”

Eugen Tomac afirmă că prin apartenența României la Uniunea Europenă, se mai întâmplă un ”lucru extraordinar”: suntem egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”.

Potrivit deputatului european, cuvântul cheie pentru România trebuie să fie ”solidaritatea”,  ”solidaritatea cu ce cei care sunt în dificultate sau care pot mai mult și sunt ingorați. Avem o români care nu au plecat niciodată de acasă, care s-au născut fără pașaport românesc, care de secole viețuiesc în state care sunt sunt vecine României.”

În discursul său au fost reamintite și problemele cu care se confruntă românii din disasporă.

”Problematica românității din vecinătate trebuie tratată cu mai mult curaj. Vrem ca și românii din Valea Timocului, Ucraina, Trasnistria să își poată spună fără nicio îngrădire rugăciunea în limba română și să aibă acces la tot ce înseamnă limba și cultura românească. Din păcate există zone unde aceste temeri reprezintă încă o problemă în relația noastră bilaterală, dintre Romania și alte state unde conviețuiesc numeroase minorități românești, sunt convins că vom găsi soluții.”

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției au vizat reprezentarea cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending