Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni, 20 martie, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care va avea loc la Bruxelles. În aceeași zi, ministrul Bogdan Aurescu va participa și la reuniunea comună a miniștrilor afacerilor externe și a miniștrilor apărării din statele membre UE, precum și la Conferința internațională a donatorilor în sprijinul populațiilor din Turcia și Siria, afectate de seismul din 6 februarie 2023, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Afaceri externe și apărare europeană

La CAE, miniștrii de externe europeni vor avea o discuție aprofundată cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum și cu privire la implementarea Planului de Acțiune al UE pentru gestionarea consecințelor geopolitice ale agresiunii Rusiei, Dialogul Belgrad-Priștina, situația din Tunisia și evoluțiile din Iran.

Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei vor avea loc cu participarea, prin videoconferință, a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. Ministrul Bogdan Aurescu va susține necesitatea menținerii unui sprijin multidimensional pentru Ucraina, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, cu accent pe furnizarea cât mai rapid posibil de echipament militar și instruire pentru armata ucraineană în cadrul Misiunii UE de asistență militară pentru Ucraina, exprimând susținere pentru noile măsuri pe această linie aflate în discuție la nivel european.

De asemenea, șeful diplomației române va exprima sprijin pentru consolidarea regimului de sancțiuni la adresa Rusiei, concomitent cu eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare. Va accentua importanța continuării eforturilor diplomatice în vederea izolării internaționale a statului agresor și continuarea demersurilor europene și a partenerilor like-minded către statele terțe, pentru a contracara narativul rus.

Ministrul Bogdan Aurescu va menționa acțiunile de sprijin desfășurate de România pentru Ucraina, inclusiv date actualizate cu privire la exportul de cereale ucrainene cu ajutorul țării noastre, care în prezent au ajuns la peste 14 milioane de tone.  

În context, ministrul de externe va face referiri la situația de securitate din Republica Moldova și acțiunile de destabilizare care vizează administrația pro-europeană și va încuraja statele membre să continue transmiterea de susținere pentru guvernul pro-european din Republica Moldova. În acest context, va solicita continuarea sprijinului UE pe multiple paliere pentru autoritățile de la Chișinău. De asemenea, va sublinia necesitatea creării unui nou regim de sancțiuni, propunere pe care ministrul Bogdan Aurescu a lansat-o la CAE din luna februarie 2023, care să vizeze persoanele responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, aspect la care România lucrează deja.

Dezbaterile referitoare la Iran au loc în contextul adoptării celui de-al șaselea pachet de sancțiuni în domeniul drepturilor omului, situației legate de proteste, cooperarea militară cu Federația Rusă în contextul agresiunii acesteia împotriva Ucrainei și programul nuclear. Ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul pentru o abordare fermă din partea UE pentru a menține presiunea asupra regimului de la Teheran și a determina modificarea conduitei acestuia.

În cadrul reuniunii comune a miniștrilor afacerilor externe și miniștrilor apărării din statele membre UE, oficialii europeni vor evalua stadiul implementării Busolei Strategice, la un an de la adoptarea acesteia, precum și sprijinul necesar în continuare pentru Ucraina. Ministrul Bogdan Aurescu va saluta rezultatele implementării Busolei Strategice, inclusiv din perspectiva răspunsului la consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și va sublinia necesitatea menținerii și consolidării sprijinului pentru Ucraina, precum și pentru Republica Moldova.

Conferința internațională a donatorilor în sprijinul Turciei și Siriei

De asemenea, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa și la Conferința internațională a donatorilor în sprijinul populațiilor din Turcia și Siria, afectate de seismul din 6 februarie 2023, care va prilejui coagularea acțiunii solidare a comunității internaționale, în vederea abordării crizei umanitare de proporții și a nevoilor de redresare și reconstrucție, pe fondul dezastrului natural care a afectat cele două state. În cadrul sesiunii dedicate anunțării angajamentelor financiare, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va afirma angajamentul constant al României pentru continuarea susținerii eforturilor umanitare, de ajutorare a populației afectate din cele două state și va anunța un nou pachet de asistență financiară din partea României în sprijinul celor două state puternic afectate de cutremure.  

Uniunea Europeană salută și încurajează continuarea eforturilor de asigurare a răspunderii depline pentru crimele de război și pentru celelalte crime cele mai grave în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a transmis duminică seară, într-un comunicat, șeful diplomației UE, Josep Borrell, ca reacția la decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare împotriva președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, și a comisarului pentru drepturile copilului din cadrul biroului președintelui, Maria Lvova-Belova.

“UE consideră că decizia CPI reprezintă un început al procesului de responsabilizare și de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crimele și atrocitățile pe care le ordonă, le permit sau le comit în Ucraina. De asemenea, UE își exprimă sprijinul pentru investigațiile efectuate de procurorul Curții Penale Internaționale în Ucraina și solicită cooperarea deplină a tuturor statelor părți”, a mai afirmat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în ceea ce priveşte presupusele crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă în ţara vecină.

“Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat.

Vladimir Putin “este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”, a adăugat instanţa.

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga.

În mai puțin de patru săptămâni, la 15 aprilie, utilizarea energiei nucleare în Germania va lua sfârșit prin scoaterea din funcțiune a ultimelor trei centrale nucleare, a anunțat ministrul federal al mediului, Steffi Lemke, relatează EFE, preluat de Agerpres.

„Renunțarea la energia nucleară va fi menținută pentru mijlocul lunii aprilie”, a declarat politicianul ecologist pentru Funke Mediengruppe. „Riscurile energiei nucleare sunt în cele din urmă incontrolabile”, a subliniat aceasta.

În același timp. ministrul Mediului a respins temerile potrivit cărora aprovizionarea cu energie nu va mai fi sigură ca urmare a eliminării treptate a energiei nucleare.

„Avem un nivel foarte ridicat de securitate a aprovizionării în raport cu situația internațională”, a precizat Lemke. „Pe termen lung, concurența și mai multele tipuri de energie regenerabilă sunt cele mai bune mijloace pentru prețuri stabile”, a adăugat oficialul german.

Eliminarea energiei nucleare ar fi trebuit să aibă loc la începutul anului în Germania. Din cauza situației energetice dificile rezultate din războiul din Ucraina, închiderea ultimelor trei centrale nucleare – Isar 2, Neckarwestheim 2 și Emsland – a fost amânată pentru 15 aprilie – printr-o decizie a cancelarului german Olaf Scholz. La acesta vreme, el a pus astfel capăt unei dispute în cadrul coaliției dintre Verzi și FDP, care ar putea acum să reizbucnească din nou. în timp ce FDP este în favoarea continuării utilizării energiei nucleare, Verzii și SPD se opun cu desăvârșire.

De altfel, Germania se află în fruntea unui grup de șapte state membre (Austria, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) care se opun vehement eforturilor Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă. Miniștrii de resort din aceste țări au trimis o scrisoare Preşedinţiei sudeze a Consiliului în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

Uniunea Europeană se află în proces de negociere a unor ținte mai ambițioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuțiile au ajuns în impas ca urmare a unei dispute legate de posibilitatea ca țările să-și îndeplinească obiectivele prin utilizarea hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon, obținut cu ajutorul energiei nucleare.

Statele semnatare își argumentează opoziția spunând că „includerea hidrogenului cu emisii reduce de dioxid de carbon şi a combustibilor cu emisii reduse de dioxid de carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”.

De cealaltă parte, 11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a „consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta „noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) au convenit să îşi unească forţele pentru „a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi „exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, „posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi „introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

De altfel, Comisia Europeană a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.