Connect with us

GENERAL

Unde merg romanii la cumparaturi pe timp de criza?

Published

on

Românii preferă să își facă cea mai mare parte a cumpărăturilor în marile magazine. Potrivit unui studiu realizat pentru CaleaEuropeană.ro de către compania de cercetare Reveal Marketing Research, mai mult de jumatate dintre respondenti au declarat ca hypermarket-ul este tipul de magazin pe care il prefera.

Hypermarket-urile si supermarket-urile sunt apreciate pentru oferta mai bogata si mai diversificata, iar majoritatea clientilor le prefera deoarece gasesc aici toate produsele de care au nevoie, se arata in concluziile cercetarii.

Pe locul trei in topul preferintelor se afla minimarket-urile, care sunt cele mai la indemana pentru cumparaturile “last minute”, deoarece se afla in imediata proximitate a gospodariilor. Din minimarket-uri cumpara mai mult femeile decat barbatii, persoanele peste 55 de ani, cu educatie medie si venituri personale intre 500 si 1000 de Lei.

Din magazinele de discount cumpara in principal femeile, persoanele peste 55 de ani cu educatie medie, cu venituri intre 500 si 2000 de Lei. Pe de alta parte, din magazinele de tip cash&carry cumpara aproape de doua ori mai multi barbati decat femei. Acesti cumparatori sunt persoane intre 36-55 de ani, cu venituri intre 1001-2000 de Lei si cu educatie superioara.

Din hypermarket-uri cumpara toate tipurile de respondenti: atat femei cat si barbati, atat persoane de 36-55 de ani cat si peste 55 de ani, cu educatie medie si superioara si cu venituri predominant intre 500 si 2000 de Lei. Din supermarket-uri cumpara aproape in aceeasi masura femeile si barbatii. De asemenea procentele sunt asemanatoare intre persoanele cu venituri intre 500-1000 Lei si 1001-2000 de Lei. Jumatate dintre cumparatori au intre 36-55 de ani si educatie superioara.

Magazinele mari, preferate pentru cumparaturi saptamanale sau lunare

Frecventa cumparaturilor este cu atat mai mare cu cat magazinele se afla in imediata proximitate a gospodariilor. Magazinele mari, de tip cash&carry, supermarket si hypermarket sunt preferate pentru cumparaturile saptamanale sau chiar lunare. Frecventa medie cu care se cumpara din minimarket-uri si magazine de proximitate este de 2-3 ori pe saptamana. Supermarket-urile sunt cele preferate pentru cumparaturile saptamanale in timp ce magazinele cash&carry si hypermarket-urile sunt frecventate in medie de 2-3 ori pe luna.

Magazinele de proximitate, cumparaturi mai dese, sume cheltuite mai mici

Cercetarea efectuata de Reveal Marketing Research arata ca suma cheltuita este cu atat mai mica cu cat proximitatea fata de gospodarie este mai mare. Desi majoritatea respondentilor au declarat ca prefera marile magazine pentru cumparaturi, cel mai des acestia cumpara de la minimarket-uri si magazine de proximitate, unde cheltuie insa cele mai mici sume de bani. Peste 30% dintre respondenti au declarat ca lasa pana in 50 de Lei pentru de cumparaturi la minimarket-uri si magazine de proximitate.

In schimb in magazinele mari, gen supermarket, hypermarket si cash&carry, unde oferta este mult mai variata dar si distanta fata de casa este mai mare, respondentii au declarat ca sumele cheltuite sunt si de 4 ori mai mari, in aproximativ jumatate din cazuri acestea trecand de 200 Lei per vizita.

 

„Comportamentul de cumparare este determinat de echilibrul dintre beneficiile emotionale si cele rationale. In contextul actual al pietei, mesajul rational este cel care primeaza,comportamentul de cumparare fiind unul precaut. Cu toate ca magazine de proximitate sunt in continuare cele mai importante punti in relatia cu consumatorul, datorita beneficiilor emotionale asociate, marii retaileri au inteles perfect nevoile consumatorilor si si-au adaptat masurile prin comunicarea beneficiilor asociate cu relatia dintre consumator si stilul sau de viata, a mesajelor rationale, de cele mai multe ori legate de pretul produselor.”, declara Marius Luican, General Manager, Reveal Marketing Research.

 

Barbatii prefera super-market-urile

Barbatii aleg intr-o mai mare masura sa cumpere din supermarket-uri decat femeile. Persoanele intre 18-35 de ani merg in hypermarket-uri  mai des de o data pe saptamana, obiceiul lor fiind semnificativ diferit fata de cel al seniorilor de peste 55 de ani , care merg de 2-3 ori pe luna. Respondentii cu educatie medie si superioara prefera in mai mare masura cumparaturile din hypermarket-uri decat cei cu educatie primara.

 

Cumparatorii cu educatie superioara cheltuiesc sume mai mari

Femeile cheltuiesc mai multi bani in minimarket-uri in timp ce barbatii lasa sume mari de bani in supermarket-uri. Cei cu educatie superioara lasa pentru cumparaturi in hypermarket-uri in medie 330 Lei, cu aproximativ 100 RON  mai mult decat celelalte categorii. O diferenta semnificativa intre sumele de bani cheltuite in acest tip de magazin se observa si la persoanele cu venituri personale de peste 2000Lei, care lasa in medie 420 Lei, fata de cele cu venituri mai mici si care lasa cu pana la 200 Lei mai putin.

Studiul a fost realizat telefonic (CATI – Computer Assisted Telephonic Interviews), in luna octombrie 2011, pe un esantion de 800 de persoane cu varsta peste 18 ani. Marja de eroare calculata este de ± 3,46%.

 

GENERAL

UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat Borrell în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care consideră că această comasare de ”forțe ruse la frontieră este legată de integrarea” Donbasului.

Uniunea Europeană lucrează la ”cel puțin șapte scenarii diferite”, dar nu crede că ”vom trece imediat la cel mai rău scenariu, deși există mai multe în care situația ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”.

”Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există și alte modalități de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a completat Borrell, făcând trimitere la incidentul de săptămâna trecută, când mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost afectate, gest condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Subiectul s-a aflat pe masa discuțiilor dintre Annalena Baerbock și Dmitro Kuleba, cu prilejul primei vizite a noului ministru german de externe la Kiev, ce i-a oferit acesteia oportunitatea de a reitera angajamentul față de securitatea Ucrainei și a Europei, dând asigurări că Rusia va avea de suferit ”un preț uriaș” dacă alege calea escaladării

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic

Atacul cibernetic a avut loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

De altfel, Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Soluționarea politică a conflictului din regiunea Donbasului, șfâșiată de un război izbucnit acum șapte ani între Kiev și separatiștii pro-ruși ce a făcut peste 10.000 de victime și a rănit mai bine de 24.000 de persoane, pare că se află în impas, conform Council on Foreign Relations

Din februarie 2015, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au încercat să medieze o încetare a violențelor prin intermediul acordurilor de la Minsk. Acordul include prevederi privind încetarea focului, retragerea armamentului greu și controlul deplin al guvernului ucrainean în întreaga zonă de conflict. Cu toate acestea, eforturile de a ajunge la o înțelegere diplomatică și la o rezoluție satisfăcătoare nu au avut succes.

Reluarea dialogului în cadrul formatului Normandia din care fac parte cele patru țări mai sus amintite va reprezenta una dintre temele discutate de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu omologul rus, Serghei Lavrov, în cadrul primei sale vizite la Moscova. 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIE Digital: Comisia Europeană lansează primele cereri de propuneri în valoare de 258 milioane euro pentru a îmbunătăți infrastructura de conectivitate digitală a UE

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri primele cereri de propuneri în cadrul componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital). Cu un buget planificat de 258 de milioane euro, cererile de propuneri vizează îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală, în special a rețelelor Gigabit și 5G, în întreaga Uniune, contribuind la transformarea digitală a Europei.

Comisia va cofinanța acțiuni care vizează dotarea cu conectivitate 5G a principalelor rute de transport din Europa și a furnizorilor de servicii-cheie din comunitățile locale, precum și acțiuni de implementare sau modernizare a rețelelor bazate pe tehnologii avansate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Propunerile se vor axa, de asemenea, pe infrastructura de conectare a serviciilor cloud federative, pe infrastructurile de bază pentru porțile digitale globale, cum ar fi cablurile submarine, precum și pe acțiunile pregătitoare pentru crearea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport și cele energetice din întreaga UE.

Citiți și: La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

În decembrie, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei în 3 ani. Aceste acțiuni vor primi o finanțare de peste 1 miliard de euro (2021-2023).

Propunerile MIE Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor, stabilite în statele membre. Solicitanții interesați pot afla mai multe despre cerere, evaluare și procesul de atribuire în cadrul zilei de informare online care va avea loc la 19 ianuarie.


Cu un buget planificat de până la 2 miliarde EUR până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală și obiectivele deceniului digital al Europei pentru conectivitatea fixă și mobilă. Acesta face parte din programul Mecanismul pentru interconectarea Europei, care sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în valoare de 33,7 miliarde EUR în perioada 2021-2027.

Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2014-2020 a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre și a adus Wi-Fi gratuit comunităților locale prin intermediul programului WiFi4EU. Mecanismul a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din întreaga Europă prin intermediul Fondului pentru bandă largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEBF).

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: Românii alocă cei mai mulți bani pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, iar cel mai puțin cheltuie pe sănătate și educație

Published

on

© European Union, 2020

Potrivit datelor publicate luni, 27 decembrie, de Eurostat, românii au cheltuit cel mai mult în gospodăriile lor, în 2020, pe mâncare și băuturi non-alcoolice (26,4% din total), precum și pe întreținere și utilități (18,8% din total), cheltuind, în schimb, cel mai puțin pe sănătate (5,8% din total) și educație (1,2%).

Restul cheltuielilor au fost făcute pentru transport (11,3% din total), mobilier și amenajări interioare (7,2% din total), îmbrăcăminte și încălțăminte (6,4% din total), recreere și activități culturale (6,2% din total), băuturi alcoolice și tutun (6% din total), alte bunuri și servicii (3,7%), comunicații (3,5% din total) și restaurante și hoteluri (3,5% din total).

La nivelul UE, însă, costurile legate de locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili au reprezentat mai mult de un sfert (25,7 %) din cheltuielile gospodăriilor în 2020, în creștere cu 2,2 puncte procentuale (pp) față de 2019. ‘Alimentele și băuturile nealcoolice’ (+1,8 pp) și ‘Mobilierul și echipamentele de uz casnic’ (+0,5 pp) au înregistrat, de asemenea, creșteri în rândul categoriilor de cheltuieli ale gospodăriilor, reprezentând 14,8 % și, respectiv, 6,0 % din cheltuielile totale în 2020.

Aceste creșteri sunt în concordanță cu măsurile de restricție și de control al mobilității asociate cu pandemia COVID-19 în statele membre ale UE. Se pare că restricțiile au avut, de asemenea, un impact asupra altor elemente, mai ales asupra “Restaurantelor și hotelurilor” (-2,7 pp), “Transporturilor” (-1,5 pp) și “Activităților recreative și culturale” (-0,9 pp), aceste categorii reprezentând 6,0 %, 11,6 % și, respectiv, 7,8 % din cheltuielile totale în 2020.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ51 mins ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA1 hour ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu1 hour ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE2 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D2 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending