Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri o întrevedere cu Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, în cadrul căreia a discutat despre aspecte ale politicii externe, în contextul în care aceasta urmează să efectueze luni o vizită oficială la Bruxelles.

Astfel, una dintre prioritățile vizitei Maiei Sandu la Bruxelles este aceea de a asigura Republica Moldova cu vaccin împotriva COVID-19 și uc echipament medical, pentru a o opri extinderea pandemiei.

”I-am mulțumit domnului Ambasador Michalko, iar astfel tuturor partenerilor europeni, pentru deschiderea și susținerea constantă de care Republica Moldova a beneficiat din partea Uniunii Europene de-a lungul anilor. În special, am subliniat importanța sprijinului european de care țara noastră a beneficiat în anul 2020”, a transmis Sandu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Cei doi au convenit totodată asupra ”necesității de a intensifica relațiile dintre țara noastră și Uniunea Europeană, pentru a asigura un răspuns ferm, pe termen mediu și lung, la consecințele crizei Covid-19 atât pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova, cât și pentru economia țării noastre”.

”L-am asigurat pe Ambasadorul Uniunii Europene că pentru Republica Moldova este prioritar să rămână un vecin consecvent și sigur al UE – atât ca partener politic și economic, cât ca membru al Parteneriatului Estic. Drept urmare, vom depune toate eforturile pentru realizarea agendei de reforme și de asociere la Uniunea Europeană”, a conchis Maia Sandu.

Președintele proeuropean al Republicii Moldova urmează să efectueze luni o vizită la Bruxelles după ce relațiile Chișinăului cu Uniunea Europeană s-au deteriorat sub preşedinţia predecesorului său, socialistul prorus Igor Dodon.

”Vom depăşi aceste pagini ruşinoase din istoria diplomaţiei noastre. Peste câteva zile voi merge la Bruxelles. Vreau să relansez procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice care să transforme ţara noastră într-un stat european”, a spus Sandu după ce, la 12 ianuarie, aceasta a efectuat o primă vizită externă în calitate de președinte al Republicii Moldova în Ucraina.

Cât privește vaccinul anti-COVID-19, amintim că ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat la 6 ianuarie 2021, alături de omologii săi din Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania, Suedia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, o scrisoare Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, precum și altor membri ai conducerii Comisiei Europene prin care a exprimat susținerea pentru dezvoltarea unui mecanism la nivelul Uniunii Europene în vederea facilitării accesului statelor din cadrul Parteneriatului Estic (PaE) la vaccinuri anti-COVID-19, în mod similar cu asistența preconizată pentru statele din Balcanii de Vest.

Consorțiul însărcinat cu proiectul gazoductului Nord Stream 2 a decis să amâne lucrările de construcție la conducta submarină, care trebuiau să fie reluate vineri, 15 ianuarie, în apele teritoriale ale Danemarcei, a precizat un purtător de cuvânt al consorțiului Nord Stream 2 AG pentru cotidianul german Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres. 

”Avem permisiunea Agenţiei pentru energie din Danemarca să începem lucrările vineri. Însă aceasta nu înseamnă că vom relua efectiv vineri amplasarea de conducte”, a spus purtătorul de cuvânt. Acesta a precizat că în prezent se derulează verificarea echipamentelor. ”Acestea ar putea dura câteva zile, astfel încât nu putem avansa o dată exactă la care vor fi reluate lucrările”, a spus purtătorul de cuvânt. Abia la finele lunii ianuarie sau începutul lunii februarie va anunţa consorţiul Nord Stream 2 AG când vor fi reluate lucrările, a concluzionat purtătorul de cuvânt.

Declarațiile apar în contextul în care, în urmă cu câteva zle, Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni. ”Încercăm să informăm companiile cu privire la risc şi să le îndemnăm să se retragă înainte de a fi prea târziu”, a declarat o sursă din Guvernul Statelor Unite cu condiţia anonimatului.

Conform sursei americane, se aşteaptă ca Departamentul de Stat să emită un raport până joi sau vineri cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt incluse cele de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus această sursă.

Autoritatea maritimă din Germania (BSH) şi-a dat vineri acordul pentru ca lucrările la gazoductul Nord Stream 2 să poată fi reluate imediat.

Într-un comunicat de presă, BSH a precizat că a aprobat cererea navei care amplasează conducte să opereze în zona economică exclusivă germană începând de la finele lunii septembrie şi până la finele lunii mai, revenind asupra unei decizii anterioare conform căreia lucrările putea începe abia în luna mai.

Presa locală informează că există în continuare riscul ca lucrările de construcție să fie întârziate de acţiunile în justiţie ale organizaţiilor de mediu pentru că porţiunea care a mai rămas de construit din conducta Nord Stream 2 urmează să treacă printr-o arie naturală protejată pentru păsări.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Republica Moldova a reuşit în ultimul timp să deblocheze relaţiile cu vecinii săi – România şi Ucraina – iar una dintre priorităţile următoare ar trebui să fie resetarea relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE), a declarat vineri preşedintele moldovean Maia Sandu într-un discurs susţinut online în faţa corpului diplomatic şi a angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, relatează Radio Chişinău, informează Agerpres.

Declaraţia intervine înaintea unei vizite pe care noul preşedinte proeuropean al Republicii Moldova urmează să o efectueze, luni, 18 ianuarie, la Bruxelles, după ce relaţiile Chişinăului cu UE s-au deteriorat sub preşedinţia predecesorului său, socialistul prorus Igor Dodon.

În acest sens, Maia Sandu s-a referit la întrevederile pe care le-a avut la începutul mandatului său cu preşedinţii României şi Ucrainei, subliniind importanţa construirii unui “cerc de încredere” între cele trei state, ceea ce le-ar aduce beneficii tuturor.

La 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider primit la Chișinău de președintele Maia Sandu, cei doi șefi de stat adoptând o Declarație comună destinată consolidării parteneriatului strategic bilateral și reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. La 12 ianuarie, Sandu a efectuat prima sa vizită în străinătate, fiind primită la Kiev de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, ambii exprimându-și dorința ca relațiile moldo-ucrainene să fie relansate, deteriorate de declarațiile fostului președinte Igor Dodon potrivit căruia Peninsula Crimeea, anexată ilegal, ar aparține Rusiei.

“Un alt partener important cu care trebuie să relansăm relaţiile este Uniunea Europeană“, a spus Sandu, care a preluat oficial mandatul de preşedinte la 24 decembrie și care a avut o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul anului trecut, discutând detaliile vizitei menționate.

În acest context, Sandu a reamintit că UE a îngheţat în 2018 o mare parte din asistenţa financiară pentru Republica Moldova din cauza “abuzurilor nedemocratice” ale Chişinăului, conform declaraţiilor sale difuzate de preşedinţia moldoveană.

Ea s-a referit la alegerile din acel an pentru funcţia de primar general al Chişinăului, ale căror rezultate au fost anulate printr-o controversată decizie judecătorească, ceea ce a determinat UE să suspende ajutorul de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

În 2020, “UE a fost atacată prin remarci ofensatoare de mai multe ori de pseudolideri de la Chişinău”, a spus preşedinta Republicii Moldova într-o aparentă aluzie la Dodon.

“Vom depăşi aceste pagini ruşinoase din istoria diplomaţiei noastre. Peste câteva zile voi merge la Bruxelles. Vreau să relansez procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice care să transforme ţara noastră într-un stat european”, a spus Sandu. Republica Moldova trebuie să fie un stat “cu instituţii europene, şcoli europene, spitale europene şi cu viitor european”, a subliniat ea.

Spre deosebire de Dodon, care a privit mai mult spre Rusia, Sandu susţine apropierea republicii de UE, dar şi menţinerea unor relaţii bune cu Rusia, un echilibru complicat, în opinia observatorilor.