Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns joi la un acord politic provizoriu cu privire la o propunere de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor, cadru de reglementare revizuit care stabilește cerințe noi și mai ambițioase în materie de performanță energetică pentru clădirile noi și renovate din UE și încurajează statele membre să își renoveze parcul de clădiri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Clădirile sunt responsabile pentru peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Datorită acestui acord, vom putea să îmbunătățim performanța energetică a clădirilor, să reducem emisiile și să combatem sărăcia energetică. Acesta este încă un pas important în direcția obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Astăzi este o zi bună pentru cetățeni, pentru economia noastră și pentru planeta noastră”, a declarat Teresa Ribera, ministru al tranziției ecologice și al provocării demografice din Spania, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Principalele obiective ale revizuirii sunt ca, până în 2030, toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050, fondul de clădiri existent să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Cei doi colegiuitori au convenit asupra articolului 9a privind energia solară în clădiri, care va asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care sunt supuse unei acțiuni de renovare care necesită o autorizație.

În ceea ce privește standardele minime de performanță energetică (MEPS) în clădirile nerezidențiale, colegiuitorii au convenit ca în 2030 toate clădirile nerezidențiale să fie peste 16% dintre cele mai puțin performante, iar până în 2033 peste 26%.

În ceea ce privește obiectivul de renovare a clădirilor rezidențiale, statele membre se vor asigura că stocul de clădiri rezidențiale va reduce consumul mediu de energie cu 16% în 2030 și cu un interval cuprins între 20-22% în 2035. 55% din reducerea consumului de energie va trebui să fie realizată prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.În cele din urmă, în ceea ce privește planul de eliminare treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili, ambele instituții au convenit asupra includerii în planurile naționale de renovare a clădirilor a unei foi de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European trebuie acum să fie aprobat și adoptat în mod oficial de ambele instituții.

La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Propunerea este deosebit de importantă, deoarece clădirile reprezintă 40% din energia consumată și 36% din emisiile directe și indirecte de gaze cu efect de seră legate de energie în UE.

Guvernul federal german a adoptat miercuri pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, marcând un moment important în combaterea crizei climatice globale, informează un comunicat al Ambasadei Germaniei la București remis CaleaEuropeană.ro.

Documentul a fost adoptat în contextul în care ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, va participa începând de joi la Conferința Mondială a Climei COP28 din Dubai.

“Prin această strategie amplă în domeniul politicii externe privind schimbările climatice, Germania se poziționează în fruntea eforturilor internaționale și contribuie la protejarea prosperității și dezvoltării durabile. Politica climatică implică și politică de securitate, politică de securitate alimentară, politică energetică, economică și geopolitică. Obiectivul acestei strategii este de a promova aceste domenii într-un mod interconectat. Și sperăm să avem cât mai mulți susținători! Protejarea mediului poate avea succes doar ca un efort comun. Din acest motiv, ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat, în contextul participării la Conferința Internațională privind Schimbările Climatice COP28, că va fi nevoie de o triplare a energiilor regenerabile și de o dublare a eficienței energetice până în 2030, dacă vrem să menținem ca țintă pragul de 1,5 grade. Încă de la debutul COP28 din Dubai, Germania a făcut posibilă înființarea importantului Fond pentru daune și pierderi climatice, prin promisiunea unei contribuții de 100 de milioane de dolari. Astfel rămânem solidari față de cei afectați cel mai mult de schimbările climatice“, a transmis ambasadorul german Peer Gebauer. 

Guvernul german intenționează să preia un rol de pionierat în șase domenii esențiale ale politicii climatice:

1. Reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și accelerarea tranziției energetice la nivel global.
2. Construirea unei economii competitive, durabile și prietenoase cu mediul.
3. Conservarea resurselor vitale și protejarea sănătății, inclusiv sprijinirea celor mai afectați de schimbările climatice.
4. Protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor.
5. Consolidarea rezilienței, păcii și securității.
6. Aducerea fluxurilor financiare internaționale în acord cu un traseu compatibil cu pragul de 1,5 grade. 

Strategia de politică externă privind schimbările climatice a guvernului federal reprezintă un element central al Strategiei Naționale de Securitate și centralizează eforturile interministeriale pentru combaterea crizei climatice.

Bazată pe fundamente științifice și condiții geopolitice, strategia conturează principii și abordări pentru politica externă privind schimbările climatice.

Ea accentuează și colaborarea cu țări și grupuri sociale importante și este ferm ancorată în cooperarea europeană și multilaterală.

Uniunea Europeană și țările sale membre ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice și procesele electorale”, transmite Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-o reacție de solidarizare cu Londra, care a acuzat că grupuri de hackeri sprijinite de serviciul de securitate rus FSB s-au aflat în spatele unor ”încercări susținute și nereușite de a interveni în procesele politice din Marea Britanie” motiv pentru care MAE britanic l-a convocat pe ambasadorul rus, potrivit Politico Europe. 

Avertismentul oficialului european vine în contextul în care Uniunea Europeană va organiza anul viitor alegeri europarlamentare.

”Monitorizăm îndeaproape orice tentative de atacuri cibernetice asupra proceselor noastre democratice, în special în contextul viitoarelor alegeri europene. Pe măsură ce presiunea asupra democrației crește la nivel global, continuăm să acordăm asistență și să colaborăm cu partenerii împotriva acestor amenințări cibernetice în curs de desfășurare. În acest sens, Uniunea Europeană și statele sale membre împărtășesc îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și a altor parteneri, așa cum au fost exprimate în declarațiile lor din 7 decembrie, și își exprimă întreaga noastră solidaritate. Activitățile care urmăresc să ne amenințe integritatea și securitatea, valorile și principiile democratice și buna funcționare a democrațiilor sunt inacceptabile”, a fost mesajul ferm transmis de Borrell.

El a evidențiat că aceste ”activități sunt contrare normelor de conduită responsabilă din partea statelor în spațiul cibernetic, așa cum au fost aprobate de toți membrii ONU” și dă asigurări că UE va continua ”să promoveze principiul diligenței și comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”, lansând în egală măsură un apel la adresa tuturor țărilor ”să respecte aceste norme și principii”.

”Uniunea Europeană și statele sale membre au responsabilitatea și sunt hotărâte să protejeze și să apere procesele noastre electorale și politice. Rămânem vigilenți și pregătiți să întreprindem orice acțiune necesară din setul de instrumente de diplomație cibernetică al UE, inclusiv sancțiuni pentru a preveni și a răspunde la atacuri cibernetice inacceptabile”, conchide cu un avertisment Josep Borrell.

Leo Docherty, subsecretar de stat pentru Europa a afirmat joi, în fața Camerei Comunelor, că parlamentari, colegi, funcționari publici, jurnaliști și ONG-uri s-au numărat printre cei vizați de atacuri cibernetice orchestrate de grupuri de hackeri controlate de serviciul de securitate rus FSB, în încercarea de a se ”amesteca în politica britanică”.

Acesta a avertizat că unele conversații private ale unor politicieni și funcționari publici de profil înalt au fost compromise, dar a insistat că această campanie mai amplă ”nu a avut succes”.

Potrivit Ministerului de Externe, parlamentari din tot spectrul politic au fost ținta unor atacuri de spear-phishing, prin care se încearcă să se obțină informații sensibile, adesea prin intermediul unor e-mailuri malițioase. Jurnaliști, organizații ale societății civile și grupuri din sectorul public au fost, de asemenea, vizate de grupul cibernetic, a precizat departamentul.

Întrebat despre aceste afirmații în timpul unei conferințe de presă joi, premierul britanic Rishi Sunak a refuzat să spună dacă a fost vizat.