Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, a declarat miercuri că ţara sa doreşte să obţină suveranitatea energetică în următorii ani şi o independenţă de resursele ruseşti, aspect în care contează şi pe sprijinul României, în timp ce președintele Klaus Iohannis a indicat că se impune eliminarea dependenței energetice a statelor membre ale UE de Rusia și continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul UE.
Șeful statului român și șefa statului ungar au susținut o conferință de presă la Palatul Cotroceni ca urmare a unei întrevederi bilaterale pe care Iohannis și Novak au avut-o cu prilejul vizitei oficiale pe care președinta Ungariei o efectuează în România, la invitaţia președintelui român.
“Am arătat că, în actualul context, se impune eliminarea, cât mai curând posibil, a dependenței energetice a Uniunii Europene și a statelor membre de Rusia. Este necesară continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul Uniunii, prin consolidarea interconectărilor și a capacităților de stocare, în paralel cu diversificarea importurilor energetice și consolidarea producției energetice europene”, a afirmat Iohannis, după convorbirile oficiale cu omologul maghiar.
“Pe de altă parte, în context european, îmi exprim speranța că vor fi găsite cele mai bune și adecvate soluții în dialogul în curs dintre instituțiile europene și Ungaria“, a mai indicat el.
Dialogul la care s-a referit președintele Iohannis vizează deblocarea fondurilor europene și ale Planului Național de Redresare și Reziliență pentru Ungaria de către Comisia Europeană.
Astfel, președinta Katalin Novak a subliniat că este în interesul Ungariei şi al Poloniei să primească “fondurile europene cuvenite”, necesare pentru a creşte independenţa energetică.
“Am vorbit, de asemenea, despre cele subliniate de domnul preşedinte, că este interesul nostru comun să obţinem un acord între Uniunea Europeană şi Ungaria referitor la resursele cuvenite Ungariei. Aş extinde asta şi pentru Polonia. Este şi interesul nostru ca şi Polonia să primească resursele, fondurile europene cuvenite, care sunt necesare pentru a ne creşte independenţa energetică, respectiv să trecem cât se poate mai bine această perioadă plină de provocări şi Europa să se întărească, să se consolideze în acest sens”, a menţionat Katalin Novak, potrivit Agerpres.
În acest sens, Novak a precizat Ungaria este şi mai dependentă şi mai vulnerabilă din punct de vedere energetic decât România și, prin urmare, contează pe sprijinul României pentru a atinge suveranitate energetică.
“Noi nu suntem ţară maritimă, nu avem port maritim, deci suntem şi mai dependenţi de sursele de energie ruseşti decât România. Noi dorim să scădem această dependenţă energetică în următorii ani şi dorim să atingem suveranitatea energetică. Lucrăm pe acest domeniu şi ne bucurăm de orice iniţiativă şi susţinem orice iniţiativă care creşte potenţialul de diversificare energetică şi care ne aduce mai aproape de independenţa de resursele ruseşti. Contăm pe România şi în acest sens, pentru că sursele de energie care provin din sau prin România pot ajuta Ungaria“, a spus Katalin Novak.
Discuțiile dintre cei doi lideri au avut loc în contextul în care, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene a propus plafonarea prețului la importurile de gaze din Rusia, ca parte a unui pachet de măsuri menit să protejeze consumatorii și întreprinderile vulnerabile din UE, în contextul unei piețe energetice extrem de volatile, precum și să taie finanțarea Kremlinului pentru continuarea războiului ilegal din Ucraina.
Setul de măsuri propus de executivul european cuprinde economisirea inteligentă a energiei electrice, plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică cu costuri scăzute și redirecționarea profiturilor pentru a sprijini persoanele și companiile vulnerabile, plafonarea veniturilor companiilor producătoare de combustibili fosili și propunerea unei contribuții de solidaritate, sprijinirea companiilor de utilități energetice, pentru a face față volatilității piețelor, prin facilitarea sprijinului pentru lichidități acordat de statele membre și plafonarea prețului la gazul rusesc, care are scopul, totodată, de a reduce veniturile Rusiei pe care Vladimir Putin le folosește pentru a finanța războiul împotriva Ucrainei.