Connect with us

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE va organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Consiliul UE invită Comisia Europeană să prezinte un nou cadru strategic al UE privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) pentru perioada 2021-2027

Published

on

Consiliul Uniunii Europene invită Comisia Europeană să prezinte un nou cadru strategic al UE privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) pentru perioada 2021-2027 și oferă contribuția Consiliului la acest cadru strategic, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Astfel, în cadrul concluziilor adoptate marți, 10 decembrie, se recunoaște faptul că au fost obținute unele rezultate pozitive, întrucât multe state membre au adoptat planuri naționale de acțiune bazate pe cadrul existent. Comisia, statele membre și partenerii sociali sunt invitați să își intensifice eforturile pentru abordarea schimbărilor din lumea muncii, inclusiv în ceea ce privește riscurile psihologice, accidentele de muncă și bolile profesionale, precum și incluziunea lucrătorilor cu handicap și a lucrătorilor în vârstă.

Consiliul Uniunii Europene cere Comisiei Europene ”să depună eforturi pentru a îmbunătăți protecția tuturor lucrătorilor, în special a lucrătorilor cu forme atipice de angajare și a lucrătorilor aflați în situații vulnerabile, în scopul de a le oferi acoperire și protecție corespunzătoare și adecvată prin măsuri în domeniul SSM.”

În viziunea Consiliului, este nevoie de o abordare eficace și proactivă din partea Executivului de la Bruxelles în ceea ce privește noile riscuri în materie de SSM ”practicilor de lucru și tehnologiilor în schimbare, inclusiv în cadrul proiectelor și programelor finanțate de UE, după caz.”

În acest sens, Comisia trebuie să se bazeze ” într-o mai mare măsură pe dovezi și pe date pentru a îmbunătăți strategiile, planurile de acțiune, legislația și orientările în materie de SSM.”

Pentru a ajuta IMM-urile și mocroîntreprinderi, reducând în același timp sarcina adminsitrativă inutilă, dar și pentru a proteja în mod adecvat lucrătorii și pentru a transforma măsurile în domeniul SSM în creșteri ale performanței și producțivității, Consiliul cere Comisiei să stabilească ” un plan de acțiune al UE și planuri de acțiune naționale pentru a aborda în mod eficace dificultățile de punere în aplicare a obligațiilor în materie de SSM. Aceste planuri de acțiune pot face parte din cadrul strategic al UE privind SSM și din strategiile naționale privind SSM.”

Este nevoie, de asemenea, de elaborarea unor instrumente adaptate, pe baza nevoilor reale, cu precădere instrumente online precum OIRA, pentru a ajuta microîntreprinderile și IMM-urile să integreze aspecte legate de SSM în strategiile lor, în evaluările lor de risc și în gestionarea riscurilor, precum și pentru a le ajuta să pună în aplicare măsuri în domeniul SSM în activitatea de zi cu zi.

Pentru a aborda problema riscurilor psihosociale, a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, inclusiv AMS, Consiliul UE invită Comisia Europeană ”să îmbunătățească metodele statistice, incluzând, după caz, ndicatori comparabili la vnivelul UE, pentru a măsura și a monitoriza performanțele SSM în ceea ce privește accidentele de muncă, bolile profesionale și factorii de risc psihosocial legați de mediul de lucru.”

Consiliul consideră în același timp că este nevoie de o consolidare a cooperării dintre experții în domeniul SSM, al ocupării forței de muncă și al sănătății și autoritățile competente, pentru a ține seama în general de posibilitățile, dificultățile și nevoile legate de îndrumarea, tratamentul, reabilitarea și revenirea în câmpul muncii a lucrătorilor.”

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Alianța pentru Coeziune solicită liderilor UE să nu reducă bugetul alocat politicii de coeziune în viitorul exercițiu financiar 2021-2027

Published

on

Alianța pentru coeziune (#CohesionAlliance), formată din principalele asociații europene de orașe și regiuni și Comitetul European al Regiunilor, a cerut marţi liderilor statelor UE ca în viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 să fie menţinut bugetul din actuala perioadă de programare ce se încheie în 2020 alocat politicii de coeziune.

Coaliția consideră că politica de coeziune a UE trebuie să rămână, în continuare, unul din pilonii viitorului UE.

Unul dintre semnatarii scrisorii este președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, un susținător al politicii de coeziune și subliniază că propunerea Președinției finlandeze a Consiliului Uniunii Europene privind viitorul buget al Uniunii Europene  va însemna ca politicii de coeziune să îi revină 12%: ”Aceste reduceri drastice vor submina capacitatea UE de a construi un viitor mai puternic, durabil și inclusiv.”, transmite Lambertz pe contul de Twitter.

 

Alianţa pentru Coeziune, ce reuneşte 122 de regiuni, 140 de oraşe şi unităţi administrativ-teritoriale ce însumează 97% din populaţia UE, a trimis marţi o scrisoare preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, precum şi tuturor şefilor de stat sau de guvern din ţările UE pentru a le solicita alocarea unei finanţări suficiente pentru politica de coeziune, relatează Agerpres.

Reprezentând în prezent o treime din bugetul UE, politica de coeziune a UE reduce disparitățile regionale, creează locuri de muncă, deschide noi oportunități de afaceri și caută soluții pentru probleme globale majore, precum schimbările climatice și migrația.

Alianța solicită ca bugetul UE de după 2020 să consolideze politica de coeziune, să o facă mai eficientă, mai vizibilă și mai accesibilă pentru toate regiunile Uniunii Europene. Alianţa pentru coeziune poate fi spirjinită de către autoritățile naționale, regionale și locale și până la IMM-uri, ONG-uri, școli, universități şi organizații culturale.

Demersul survine cu două zile înaintea Consiliului European, la care şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor discuta despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Germania, susţinută de alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria şi Olanda, a cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Eurodeputatul Corina Crețu și fost comisar european pentru politică regională avertizează că propunerea Președinției finlandeze privind contribuția statelor membre la viitorul buget al UE pe perioada 2021-2027 va dezavantaja România.

”România a avut șansa de a ajunge la un acord pe Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 în timpul mandatului său la Președinția Consiliului UE, care ar fi avantajat-o la distribuirea fondurilor europene, însă șansa a fost ratată, iar acum, propunerea Președinției finlandeze o dezavantajează, transmite eurodeputatul Corina Crețu.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Egalitatea de gen în UE. Ministrul muncii Violeta Alexandru: România este pe un loc fruntaș în Europa privind reducerea diferențelor de salarizare dintre femei și bărbați

Published

on

© Violeta Alexandru/ Facebook

Ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, a participat marți la reuniunea miniștrilor din toate statele membre UE în domeniile ocupării forței de muncă și protecției sociale, prilej cu care țările Uniunii Europene au adoptat concluzii privind economiile caracterizate prin egalitatea de gen în UE.

Pe masa miniștrilor muncii din UE se află tema egalității de gen, insistându-se pe reducerea diferențelor de salarizare dintre femei și bărbați (România, după un studiu al Comisiei Europene dat publicității la sfârșitul lunii octombrie, anul acesta, este pe loc fruntaș) dar și pe reducerea violenței domestice”, a scris Violeta Alexandru, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul muncii s-a referit și la problematica violenței domestice, precizând că acest subiect este o prioritate a mandatului său.

”Este un domeniu în care sprijinul ferm al decidenților este important dar, în mod concret, contează enorm ca, acolo unde se întâmplă cazurile de violență domestică, să se implice autoritățile locale alături de parteneri din comunitate, cum sunt ONG-urile. Pentru mine acest subiect este o prioritate. În curând, voi face alături de noua Președintă a Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Mihaela Andreianu, prima evaluare a situației și voi lua primele măsuri”, a continuat Violeta Alexandru.

Consiliul Uniunii Europene a recunoscut marți, în concluziile adoptate, progresele înregistrate privind egalitatea de gen în Uniunea Europeană și a invitat statele membre și Comisia Europeană să promoveze în continuare egalitatea de gen drept prioritate politică și prin măsuri concrete.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending