Connect with us

U.E.

Ungaria nesocotește din nou poziția UE față de Rusia. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto: Dorim să îmbunătățim relațiile economice dintre Budapesta și Moscova

Published

on

© Péter Szijjártó/ Facebook

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a cărui țară deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a declarat joi că Budapesta dorește să își consolideze relațiile economice cu Moscova, în pofida sancțiunilor pe care Uniunea Europeană le-a impus împotriva Moscovei începând cu 2014, informează Politico Europe.

”Dincolo de faptul că nu ne place regimul de sancțiuni – deși există reguli europene pe care trebuie să le respectăm – suntem foarte deschiși cu privire la dorința noastră de a îmbunătăți relațiile economice dintre Rusia și Ungaria în toate domeniile care nu sunt afectate de sancțiuni ”, a declarat Szijjarto agenției de știri ruse de stat TASS joi în contextul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York.

Szijjarto s-a referit apoi la o reuniune a Comitetului ungaro-rus de cooperare economică care a avut loc la Budapesta săptămâna trecută, la care a participat ministrul rus al sănătății, Mihail Murashko.

”Am organizat, de asemenea, un forum de afaceri, la care au participat 173 de antreprenori din ambele părți. Pentru mine, acest lucru arată că nu există doar o dorință politică de a îmbunătăți relațiile economice, ci și mediul de afaceri dorește acest lucru”, a spus el.

Ministerul de Externe al Ungariei nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii a Politico.

Opoziția vocală a Ungariei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei și interesul său pentru a consolida legăturile economice cu Moscova au stârnit îngrijorări în cadrul UE, alimentând tensiunile dintre Bruxelles și Budapesta.

Recent, miniștrii de externe și miniștrii de finanțe din UE au boicotat reuniunile care au avut loc sub președinția ungară a Consiliului UE, la Budapesta, în septembrie, transmițând un mesaj de frustrare crescândă cu privire la atitudinea Ungariei față de Rusia.

Amintim că executivul european și țări UE, în frunte cu Suedia și Lituania, au decis să boicoteze reuniunile ministeriale organizate de președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, după ce Viktor Orban, fără a fi mandatat, a efectuat la începutul lunii iulie o vizită în Rusia unde a fost primit de Vladimir Putin, cel care, în februarie 2022, arunca în aer ordinea mondială bazată pe reguli prin invadarea Ucrainei.

În august, Budapesta a alimentat tensiunile cu Bruxelles-ul prin decizia de a relaxa regimul de vize pentru lucrătorii străini ruși și belaruși. ”Rusia este o amenințare la adresa securității. Avem nevoie de mai multă, nu de mai puțină vigilență”, critica atunci Comisia Europeană prin vocea comisarului său pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

”Isterie politică”, acuza ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, la începutul lunii septembrie.

Între timp,   mai mulți membri ai Parlamentului European au solicitat suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Uniunea Europeană și a țării din spațiul Schengen.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Decarbonarea Europei nu va putea fi realizată fără o componentă de energie nucleară, subliniază eurodeputatul Virgil Popescu

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Decarbonarea Europei nu va putea fi realizată fără o componentă de energie nucleară, a subliniat eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Fostul ministru al Energiei a participat la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence.

Acesta a dezvăluit că ”mulți dintre europarlamentarii cu care lucrez susțin o tranziție verde realistă, în care energia nucleară și gazul să joace un rol de combustibil de tranziție”.

”Gazele naturale trebuie prelucrate în România, iar dezvoltarea industriei petrochimice este esențială pentru economia noastră. În același timp, investițiile în capacități moderne de producție a energiei electrice, cum ar fi centrala de la Mintia, vor fi resurse esențiale pentru o tranziție eficientă”, a subliniat Popescu în mesajul transmis.

Eurodeputatul a făcut referire la un aspect crucial pentru piața liberă și funcțională a energiei, și anume finalizarea ”interconectării de 20 de km între Austria și Ungaria”.

”Fără acest pas, nu vom putea vorbi de o piață energetică cu adevărat integrată și liberă. Și acesta este unul dintre mesajele pe care le-am transmis şi în Parlamentul European, unde susțin totodată ca măsurile luate în domeniul energiei să ne ajute să atingem obiectivele de securitate și independență energetică”, a amintit Virgil Popescu.

În cadrul audierilor pentru funcția de comisar european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen a declarat că prioritatea sa principală va fi scăderea prețurilor pentru industrie și populație. El a pledat pentru obținerea independenței energetice depline față de Rusia și, în același timp, pentru decarbonizarea mixului energetic.

El a recunoscut că mulți europeni sunt îngrijorați de tranziția actuală cu emisii reduse de carbon și a propus să se concentreze pe combaterea sărăciei energetice.

De asemenea, acesta s-a angajat să stimuleze utilizarea energiilor regenerabile prin proceduri de autorizare mai rapide, să extindă rețelele energetice, să dezvolte interconectările, să stimuleze captarea și stocarea carbonului (CSC) și noile tehnologii de stocare, precum și așa-numitele soluții ”Power to X”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Europa trebuie să își intensifice “pregătirea, formarea și să-și clădească rezistența” pentru “a-și responsabiliza și proteja cetățenii”, a declarat marți Roxana Mînzatu, vicepreședinte desemnat al Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, în cadrul audierii de confirmare în Parlamentul European.

Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă“, a afirmat ea, în aplauzele sălii, în cadrul unei prezentări de 15 minute în limbile engleză, română și franceză, urmată de întrebări din partea deputaților europeni.

La audierea Roxanei Mînzatu participă eurodeputaţi din două comisii de specialitate, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – au statutul de invitate la audierea Roxanei Mînzatu.

“Europenii și toate sectoarele societăților noastre au lucrat împreună, au dat dovadă de rezistență și și-au făcut datoria până acum”, dar există așteptări mai mari “cu privire la ceea ce mai trebuie făcut în viitor pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi”, a adăugat ea.

Mînzatu și-a început declarația inițială solicitând încrederea deputaților, înainte de a începe să vorbească despre ea și despre locul din care provine – orașul Brașov din centrul României. Ea l-a descris ca fiind un “oraș al muncitorilor” în care nici măcar oamenii care muncesc nu au suficienți bani, vorbind despre “sărăcia în muncă”.

Mă inspir de la oamenii obișnuiți. De înțelepciunea, reziliența, suferința, speranțele și visele lor”, a spus ea, cu referire la faptul că a fost rugată să numească scriitori sau luptători celebri din care se inspiră. “Acesta va fi punctul de plecare al activității mele”, a punctat ea.

 


Citiți și
Premieră de la aderarea României la UE: Roxana Mînzatu va fi vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”
Ursula von der Leyen dezvăluie componența Comisiei Europene 2024-2029: Cum arată arhitectura primei Comisii care va avea România în conducerea ei

Pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene, după ce Ursula von der Leyen a desemnat-o pe Roxana Mînzatu în poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene care va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”.

Mînzatu este audiată marți în Parlamentul European, în ultima zi a audierilor de confirmare ce au debutat pe 4 noiembrie pentru cei 26 de comisari europeni din următoarea Comisie. Alături de Mînzatu, marți sunt audiați și ceilalți 5 vicepreședinți executivi ai viitoarei Comisii Europene.

Potrivit scrisorii de misiune transmise de Ursula von der Leyen, Roxana Mînzatu va lucra pentru “competitivitatea modelului social european”. Mai mult decât atât, între momentul negocierii portofoliilor și cel al audierilor comisarilor europeni au fost publicate două documente cheie pentru viitorul UE, raportul Draghi privind competitivitatea economiei europene și raportul Niinisto privind pregătirea UE pentru situații de criză, ambele abordând domenii conectate la portofoliul comisarului european din partea României. Totodată, Declarația de la Budapesta a liderilor europeni privind un nou pact al competitivității europene cuprinde 12 puncte, din care al zecelea se referă la valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe pentru a promova locuri de muncă de înaltă calitate în întreaga Uniune.

Audierea de trei ore a lui Mînzatu va fi urmată de o reuniune a președinților Comisiilor EMPL și CULT cu coordonatorii grupurilor politice din comisiile de resort pentru a evalua performanța și calificarea comisarului desemnat. Conform procedurii, pe baza recomandărilor comisiilor, Conferința președinților (președintele PE, Roberta Metsola, și președinții grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală și să declare audierile încheiate la 21 noiembrie. După ce Conferința președinților va declara închise toate audierile, vor fi publicate scrisorile de evaluare. Alegerea de către eurodeputați a colegiului complet de comisari, cu o majoritate a voturilor exprimate, este în prezent programată să aibă loc în timpul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.

Marți au loc ultimele audieri pentru Comisia von der Leyen 2.0 în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. După audierea a 20 de comisari desemnați, procedurile se încheie cu audierile de confirmare pentru cei șase vicepreședinți executivi propuși de Ursula von der Leyen în viitorul său mandat: Teresa Ribeira (vicepreședinte executiv al unei tranziții curate, echitabile și competitive), Henna Virkkunen (vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație), Stéphane Séjourné (vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială), Kaja Kallas (vicepreședinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate), Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză), Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme).

Parte a procedurii democratice de instalare a noii Comisii, audierile reprezintă și un teren pentru jocuri și negocieri de culise. Dintre cei 20 de comisari europeni audiați, Hadja Lahbib (Belgia), comisar european pentru gestionarea crizelor, și Jessika Roswall (Suedia), comisar pentru mediu, nu au oferit prestații satisfăcătoare, în vreme ce comisarul european desemnat pentru sănătate propus de Ungaria, Oliver Varhelyi, încă nu a primit evaluarea după audiere și după întrebări suplimentare în scris. Totodată, coordonatorii grupurilor politice din Comisiile AFET și REGI au decis să amâne evaluările pentru Kaja Kallas și Raffaele Fitto.

Continue Reading

U.E.

Donald Trump ”nu va dori să îi facă un cadou” lui Putin, permițând Rusiei să realizeze în Ucraina ”cea mai mare anexare teritorială din ultimii 75 de ani” în Europa, subliniază ministrul francez de externe

Published

on

©Jean-Noël Barrot/ Facebook

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, ”nu va dori să îi facă un cadou” lui Vladimir Putin prin a permite Rusiei să realizeze în Ucraina ”cea mai mare anexare teritorială din ultimii 75 de ani” în Europa, evaluează ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Cât priveşte presupusa abandonare a ucrainenilor de către administraţia Trump, eu cred că el este suficient de prudent pentru a nu-şi asuma aprobarea celei mai mari anexări teritoriale din istoria noastră de peste 75 de ani”, a declarat Barrot într-un interviu acordat marţi postului public France 24.

În caz contrar, ”aceasta ar însemna consacrarea dreptul celui mai puternic, ceea ce ar avea consecinţe foarte grave în întreaga lume”, a adăugat el.

De la invazia declanșată de Putin împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost propuse diverse inițiative pentru a pune capăt conflictului, inclusiv așa-numita ”misiune de pace” a premierului Viktor Orban.

Însă doar formula de pace propusă de președintele Volodimir Zelenski cuprinde returnarea tuturor teritoriilor ucrainene confiscate de Rusia.

China și Brazilia au propus o încetare a focului și înghețarea liniei frontului, dar nici măcar nu au cerut părerea Kievului înainte de a transmite propunerea în întreaga lume, deși au consultat Kremlinul. Putin dorește ca Ucraina să cedeze Moscovei patru regiuni ucrainene pe care nici măcar nu le controlează pe deplin și să își demilitarizeze armata, fără a oferi garanții că agresiunea nu se va repeta în viitor. 

JD Vance, viitorul vicepreședinte al lui Donald Trump, a vorbit în timpul campaniei pentru cursa prezidențială despre cum ar putea arăta acordul final de pace pentru administrația Trump, într-o propunere care reflectă propunerile lui Putin, inclusiv faptul că Ucraina nu va adera la NATO sau la UE.

”Probabil că linia actuală de demarcație dintre Rusia și Ucraina devine o zonă demilitarizată, puternic fortificată pentru ca rușii să nu mai invadeze”, declara Vance în timpul campaniei. 

”Ucraina rămâne o țară suverană, independentă. Rusia primește garanția neutralității din partea Ucrainei. Nu aderă la NATO și la alte instituții aliate. Germanii și alte națiuni trebuie să finanțeze reconstrucția Ucrainei”, a adăugat Vance.

Doar că planul său nu include nicio prevedere prin care Rusia ar trebui să plătească Ucrainei compensații pentru războiul de agresiune. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

ROMÂNIA2 mins ago

Secretariatul General al Guvernului și Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” au încheiat un parteneriat strategic care va contribui la o abordare inovativă a politicilor publice economico-sociale și demografice

ROMÂNIA12 mins ago

ICI București a fost prezent la Forumul Gazelor Naturale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 mins ago

Decarbonarea Europei nu va putea fi realizată fără o componentă de energie nucleară, subliniază eurodeputatul Virgil Popescu

ROMÂNIA18 mins ago

ICI București participă la Conferința BSDA 2024 Homeland Security, Safety & Protection

COMISIA EUROPEANA22 mins ago

“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European

ROMÂNIA58 mins ago

Ministerul Energiei dezvoltă, în premieră, un nou instrument de finanțare dedicat investițiilor în producția de biocombustibili avansați

U.E.1 hour ago

Donald Trump ”nu va dori să îi facă un cadou” lui Putin, permițând Rusiei să realizeze în Ucraina ”cea mai mare anexare teritorială din ultimii 75 de ani” în Europa, subliniază ministrul francez de externe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European va organiza marți, 19 noiembrie, o sesiune plenară extraordinară pentru a marca 1000 de zile de la declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Centralizarea politicii de coeziune este contrară intereselor României, îl avertizează Dan Motreanu pe Raffaele Fitto în cadrul audierii pentru poziția de vicepreședinte CE pentru coeziune și reforme

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ3 hours ago

Oficialii BCE avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru un nou război comercial cu SUA

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European

ROMÂNIA1 day ago

Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

ROMÂNIA1 week ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA1 week ago

Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja

ROMÂNIA1 week ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA1 week ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

Advertisement

Trending