La împlinirea a 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, Consiliul a adoptat o declarație prin care își reafirmă angajamentul față de spațiul Schengen și evidențiază rolul esențial al acestuia în consolidarea cooperării și integrării europene.

„Ne-am reunit cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a semnării Acordului Schengen pentru a sublinia angajamentul nostru comun față de securitatea Europei, consolidarea rezilienței și pregătirea pentru provocările actuale. Ghidați de valorile noastre comune, ne angajăm să continuăm să investim în spațiul comun fără frontiere interne, asigurând o gestionare solidă a frontierelor noastre externe, o luptă mai eficientă împotriva migrației ilegale și un nivel ridicat de securitate internă. Suntem hotărâți să colaborăm și să promovăm încrederea reciprocă, astfel încât generațiile actuale și viitoare de europeni să poată continua să se bucure de beneficiile spațiului Schengen”, a transmis Tomasz Siemoniak, ministrul polonez al internelor și administrației.

   Citiți și: 1 ianuarie 2025: La majoratul aderării la UE, România completează integrarea în UE prin aderarea deplină la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre

Aderarea deplină a României și Bulgariei consolidează în mod semnificativ economia UE, subliniază Comisia Europeană

Cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume

Spațiul Schengen a devenit cea mai mare zonă de liberă circulație, oferind mobilitate fără restricții pentru peste 450 de milioane de europeni. Două milioane de persoane traversează zilnic frontierele interne. Spațiul Schengen facilitează comerțul intra-UE, care a depășit 4 100 de miliarde EUR în 2024. Sute de milioane de persoane traversează legal frontierele externe ale UE în fiecare an. Acest lucru face din spațiul Schengen cea mai vizitată destinație din lume, atrăgând 40 % din turismul internațional.

Șapte angajamente pentru păstrarea și consolidarea spațiului Schengen

În contextul instabilității geopolitice și al evoluției peisajului de securitate, UE se angajează să continue să investească într-un spațiu comun fără frontiere interne, asigurând o gestionare solidă a frontierelor externe și un nivel ridicat de securitate internă.

Prin intermediul a șapte angajamente, Consiliul va păstra și consolida funcționarea spațiului Schengen. Angajamentele includ:

1. Promovarea și protejarea valorilor respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului într-un spațiu unic de libertate, securitate și justiție
2. Apărarea liberei circulații a persoanelor, asigurându-se că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanță, și luarea tuturor măsurilor adecvate în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe, circulația secundară, migrația, returnarea persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, precum și prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere offline și online, a terorismului, precum și a amenințărilor emergente, cum ar fi amenințările hibride sau criminalitatea informatică
3. Dezvoltarea și aprofundarea cooperării între autoritățile de aplicare a legii și între agenții și îmbunătățirea dezvoltării și utilizării sistemelor informatice la scară largă pentru a se asigura că Schengen rămâne coloana vertebrală a cooperării europene în materie de securitate, care contribuie la securitatea cetățenilor săi
4. Refuzarea intrării și împiedicarea trecerii neautorizate a frontierei de către persoanele care nu au dreptul de a intra și returnarea persoanelor care nu au dreptul de ședere, într-un mod uman și demn
5. Consolidarea dimensiunii externe a spațiului Schengen, inclusiv prin intermediul unei politici eficiente în materie de vize, al gestionării frontierelor și al cooperării eficiente cu țările terțe în materie de returnare și readmisie
6. Menținerea unui nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre și abordarea în comun a provocărilor cu care se confruntă spațiul Schengen
7. Investirea într-un spațiu Schengen solid și funcțional – prin finanțare adecvată, inovare centrată pe om și noi tehnologii, acțiuni proactive.

La 14 iunie 1985, cinci țări – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – au semnat Acordul Schengen. Obiectivul era eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne și permiterea liberei circulații a cetățenilor lor. Modalitățile practice de eliminare a controalelor la frontieră – și de consolidare a protecției frontierelor externe comune – au fost stabilite în Convenția Schengen din 1990. Convenția a intrat în vigoare în 1995 și a condus la eliminarea efectivă a controalelor la frontieră între cele cinci țări, precum și între Spania și Portugalia, care se alăturaseră între timp.

De atunci, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne s-a extins și cuprinde în prezent 29 de țări. Toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului și Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 16-19 iunie, prilej cu care deputații europeni vor dezbate cu privire la Summitul NATO din iunie, abuzul sexual asupra copiilor, drepturile pasagerilor aerieni și planurile naționale de redresare și reziliență. De asemenea, Parlamentul European va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE.

• Summitul NATO din iunie

Miercuri dimineață, eurodeputații își vor prezenta așteptările pentru viitorul summit NATO de la Haga din 24- 26 iunie, în cadrul unei dezbateri cu Comisia. La reuniunea lor din Olanda, se preconizează că liderii țărilor NATO vor discuta despre modalitățile de creștere a cheltuielilor pentru apărare în contextul războiului de agresiune continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și despre solicitările președintelui SUA, Donald Trump, adresate țărilor europene de a investi mai mult și de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru apărarea lor. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat recent că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva alianței occidentale în termen de cinci ani și a afirmat că aliații NATO trebuie să aibă o apărare credibilă. Înainte de summit, el a cerut membrilor NATO să se angajeze să cheltuiască 5% din venitul lor național pentru apărare, un apel care se așteaptă să figureze în mod proeminent în deliberările summitului.

• Abuzul sexual asupra copiilor: norme actualizate în fața noilor tehnologii

PE va dezbate și vota o lege UE actualizată privind infracțiunile de abuz sexual asupra copiilor pentru a ține seama de progresele tehnologice și a îmbunătăți sprijinul acordat victimelor. Legislația ar revizui definițiile infracțiunilor pentru a ține seama de noile realități tehnologice, ar spori anumite pedepse maxime și ar oferi un sprijin mai bun victimelor. Proiectul de lege incriminează așa-zisele „manualele” care oferă instrucțiuni privind modul de comitere a abuzurilor sexuale asupra copiilor și imaginile „deepfake” create artificial, printre altele. În proiectul de poziție adoptat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, eurodeputații au propus eliminarea termenelor limită în care victimele trebuie să raporteze o infracțiune, astfel încât acestea să aibă suficient timp pentru a-și prezenta experiențele. Deputații doresc, de asemenea, să introducă o nouă definiție a consimțământului pentru copiii cu vârsta mai mare decât cea a consimțământului sexual.

• Revizuirea drepturilor pasagerilor aerieni

Eurodeputații vor discuta marți despre evoluțiile recente ale procesului de revizuire a drepturilor pasagerilor aerieni. În 2014, Parlamentul a reacționat la o propunere a Comisiei de actualizare a drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian. Deputații au pledat pentru acordarea unui acces mai bun la compensații pasagerilor aerieni întârziați sau blocați, oferind în același timp companiilor aeriene reguli mai clare cu privire la modul de tratare a plângerilor pasagerilor. Cu toate acestea, propunerea a fost blocată de Consiliu, deoarece miniștrii transporturilor din UE nu au reușit să convină asupra unei poziții cu privire la proiectul de lege. Procesul legislativ a stagnat timp de 11 ani, până în iunie 2025, când miniștrii au ajuns la un acord politic pe această temă. Eurodeputații vor examina marți aceste modificări recente propuse de Consiliu, vor evalua dacă acestea se aliniază la poziția Parlamentului și vor discuta etapele următoare. Printre numeroasele actualizări, miniștrii propun ca pasagerii să primească o compensație de 300 EUR în cazul zborurilor pe distanțe scurte (sub 3 500 km) anulate sau întârziate cu patru sau mai multe ore, în timp ce Parlamentul dorește o compensație de 300-400 EUR pentru o întârziere de cel puțin trei ore. În plus, Consiliul pledează pentru o listă neexhaustivă a circumstanțelor excepționale care ar permite companiilor aeriene să refuze acordarea de compensații, inclusiv dezastrele naturale, războiul și impactul cu păsări. În schimb, deputații doresc să reducă marja de interpretare cu o listă clară de excepții.

• Planurile naționale de redresare

PE va dezbate extinderea finanțării după 2026 Eurodeputații vor dezbate și vor vota asupra posibilității extinderii finanțării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Textul adoptat de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare subliniază că expirarea MRR în 2026 prezintă un risc semnificativ și necesită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele aproape finalizate. De asemenea, deputații solicită investiții specifice în apărarea, infrastructura și protecția socială a UE. Deputații reiterează și necesitatea unui mecanism solid de audit și monitorizare a cheltuielilor MRR, pentru a preveni utilizarea abuzivă, dubla finanțare și duplicarea activității altor programe de finanțare ale UE.

• PE urmează să prelungească acordul UE-Ucraina privind transportul rutier

Pentru a menține circulația fără probleme a mărfurilor, PE va aproba o actualizare a acordului UE-Ucraina privind transportul rutier și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Încheiat în iunie 2022, acordul UE-Ucraina privind transportul rutier de mărfuri a facilitat transportul de mărfuri vitale către Ucraina, cum ar fi combustibili și ajutor umanitar, permițând în același timp exporturilor ucrainene, precum cerealele, minereul și oțelul, să ajungă în UE și în afara acesteia. Acordul urma să expire în iunie 2024, dar, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă și perturbă și mai mult sectorul transporturilor din Ucraina, Comisia Europeană a propus actualizarea și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Eurodeputații vor decide marți dacă vor aproba acordul actualizat, care abordează, de asemenea, o serie de provocări legate de punerea în aplicare și introduce o clauză de salvgardare care permite suspendarea acordului într-o anumită zonă geografică în cazul în care piața transportului rutier se confruntă cu perturbări majore.

• PE va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE

Marți, în cadrul unei dezbateri, eurodeputații vor evalua progresul Republicii Moldova și al Muntenegrului în procesul de aderare la UE. Votul va avea loc miercuri. Raportul privind Republica Moldova, adoptat în luna mai de Comisia pentru afaceri externe, afirmă că guvernul Republicii Moldova avansează în direcția eligibilității pentru a deveni stat membru al UE. Acest lucru este valabil în pofida provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi invazia pe scară largă a Ucrainei învecinate de către Rusia și ingerința Moscovei în procesele democratice ale Republicii Moldova. Acesta este primul raport privind pregătirile Republicii Moldova pentru aderarea la UE de la acordarea statutului de țară candidată în 2022. În raportul privind Muntenegrul, Comisia pentru afaceri externe a subliniat că Muntenegru este un lider regional în ceea ce privește progresele înregistrate pentru aderarea la UE. Eurodeputații salută progresele înregistrate de această țară privind punerea în aplicare a reformelor și a măsurilor legate de aderarea la UE și solicită eforturi colective în Muntenegru pentru a obține stabilitate politică. Acest lucru este necesar având în vedere calendarul ambițios al țării, care ar putea duce la aderarea sa la UE în 2028.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că s-au pus bazele unei alianțe pentru viitorul Nordului României.

”12 consilii județene din Nord-Vestul și Nord-Estul României au făcut ceva care trebuie să devină un exemplu de bună practică: au decis să lucreze împreună. Au pus pe masă idei, proiecte, soluții și au format o alianță pentru dezvoltare cu impact direct în comunitățile lor. Este vorba despre o platformă de cooperare regională care să pună România în prim-planul fondurilor destinate reconstrucției Ucrainei”, a anunțat Negrescu într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Acesta a explicat că finanțarea europeană poate genera:

• investiții în infrastructură și logistică,
• parteneriate economice și transfrontaliere,
• proiecte comune pe fonduri europene,
• mai multe oportunități pentru administrațiile locale, universități și antreprenori.

Primul pas este reprezentat de podul peste Tisa, construit de CJ Maramureș cu o companie românească, pentru care Uniunea Europeană a alocat circa 50 de milioane de euro.

Citiți și: ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

”Am fost onorat să susțin acest demers și să fiu alături de colegii mei, președinții consiliilor județene, care dau un semnal clar: dezvoltarea nu ține cont de granițe politice, ci de viziune și curaj. Am fost bucuros să contribui cu patronajul Comitetului European al Regiunilor și cu mesajul de sprijin al Comisarului European pentru Extindere, Marta Kos. Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei, ci pot să fie acum în centrul unui proiect european de reconstrucție care se poate ridica la peste 450 de miliarde de euro”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu a transmis felicitări pentru inițiativă și pentru ”modul în care au reușit să aducă împreună atâtea administrații locale”.

”Este un exemplu de leadership local cu impact național”, a mai spus eurodeputatul.

El a evidențiat impactul pozitiv pe care îl poate avea această alianță asupra României.  

”În contextul reconstrucției regionale și al fondurilor europene disponibile, această alianță poate transforma Nordul României într-un pol de stabilitate, cooperare și dezvoltare, o zonă de oportunitate care să facă regiunea atractivă pentru tânăra generație. România are nevoie de mai multe astfel de inițiative. De lideri locali care gândesc pe termen lung și construiesc în echipă”, a conchis Negrescu.