Connect with us

U.E.

Ungaria nu se va opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei, fiind „parte integrantă a răspunsului unitar european”

Published

on

© Szijjártó Péter/ Facebook

Ungaria nu se va opune prin veto sancțiunilor UE împotriva Rusiei, fiind „parte integrantă a răspunsului unitar european”, a declarat miercuri dimineață ministrul de externe maghiar Péter Szijjártó, relatează MTI, preluat de Agerpres.

În anunțul său, ministrul de externe a spus că în ultimele zile evoluțiile au luat un curs care contravine intereselor de securitate ale Ungariei, ale Europei Centrale și chiar ale Europei în ansamblu. Szijjarto a precizat că Budapesta susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

„Poziția Ungariei este clară: susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, așa cum a făcut-o întotdeauna, și nu perturbă unitatea europeană, așa cum nu a făcut-o niciodată”, a declarat șeful diplomației ungare. „Noi, ungurii, central-europenii și europenii, suntem interesați să menținem pacea și să evităm un posibil război”, a mai spus acesta.

Din nefericire, deteriorarea situației de securitate este însoțită de o campanie serioasă de dezinformare și de știri false, a menționat Péter Szijjártó, precizând că „în această privință, mass-media occidentale nu sunt mai bune decât cele estice”.

Ministrul de externe a a dorit să precizeze că Ungaria este „parte integrantă a răspunsului european unitar” și, „așa cum nu ne-am opus până acum veto-ului la problema sancțiunilor împotriva Estului, nu ne vom opune nici de această dată”.

Reprezentanţii permanenţi la UE ai statelor membre au avut marţi o întâlnire, concomitent cu o reuniune informală a miniştrilor de externe, a mai spus Péter Szijjártó,. Ambasadorii la UE se vor întâlni mai târziu miercuri pentru a finaliza sancţiunile pe care blocul comunitar le va impune ca răspuns la evoluţiile din ultimele zile din estul Europei, a adăugat el.

„Noi, ungurii care trăim în regiune, nu suntem dispuși să renunțăm nici măcar la ultimele rămășițe de speranță că s-ar putea găsi o soluție prin mijloace diplomatice și, prin urmare, facem apel la acei actori din politica mondială care au un rol și o greutate în acest caz să nu renunțe la speranță și la posibilitatea de dialog”. Péter Szijjártó, a adăugat că, „până la închiderea ultimului canal de dialog”, este „încrezător că se poate găsi o soluție pașnică”.

Luni seară, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

De asemenea, Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei a ratificat, marţi, în unanimitate, tratatele de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Mai devreme, marţi, „parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat tot în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor de prietenie şi cooperare cu Rusia, semnate de ”liderii” lor luni cu şeful statului rus.

Ca urmare, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți în unanimitate, după o reuniune de urgență a miniștrilor de externe europeni, un pachet de sancțiuni împotriva a 27 de oficiali şi entităţi din Rusia, printre care bănci şi sectorul de apărare rus, precum să şi limiteze accesul Rusiei la pieţele de capital europene.

De asemenea, preşedintele american, Joe Biden, a anunţat marţi prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a izola Moscova de sistemul financiar occidental. Sancțiunile SUA vor fi impuse asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora.

Biden a anunțat, totodată, că forțele și echipamentele americane staționate în prezent în Europa vor fi trimise în Estonia, Letonia și Lituania pentru a contribui la fortificarea apărării acestor țări, mai ales că NATO a avertizat că se așteaptă la un atac de mare anvergură al Rusiei în Ucraina.

Între timp, la Moscova, Vladimir Putin a continuat seria deciziilor care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Consiliul Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, a aprobat cererea președintelui Vladimir Putin de a trimite armata rusă în bazinul Donbas, după recunoașterea independenței regiunilor Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. Cu acest prilej, Putin a susținut o declarație în care a cerut Ucrainei să își retragă cererea de aderare la NATO.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

U.E.

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german, Olaf Scholz, a pledat joi pentru construirea unui gazoduct între Portugalia și Europa Centrală, necesar în contextul actualei crize energetice provocate de războiul rus declanșat în Ucraina, sprijinind suplimentar Uniunea Europeană în eforturile sale de a-și reduce dependența energetică de Rusia.

”M-am interesat mult de o conducă care astăzi ne lipseşte enorm de mult, şi anume o conductă pe care ar fi trebuit să o construim între Portugalia, Spania, prin Franţa şi până în Europa Centrală”, a spus Scholz, potrivit AFP, la o conferinţă de presă la care a participat după ce şi-a încheiat vacanţa estivală, potrivit Agerpres

Acesta a anunțat că a propus abordarea acestui proiect cu omologii săi spaniol și portughez, Pedro Sanchez, respectiv Antonio Costa, dar și cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fără a oferi însă detalii suplimentare cu privire la inițiativă.

Ideea unui gazoduct, denumit MidCat, a fost lansată în anul 2013 şi acesta ar fi urmat să lege regiunea spaniolă Catalonia de sud-estul Franţei. Dar în lipsa unui acord privind finanţarea şi a unui sprijin real din partea Franţei, care atunci nu era deplin convinsă de utilitatea proiectului, în 2019 acesta a fost în cele din urmă abandonat.

În plus, un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană concluzionase în 2018 că o asemenea infrastructură, cu un cost estimat de peste 440 de milioane euro, nu ar nici rentabilă şi nici necesară.

Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvito, s-a declarat anul acesta în martie favorabilă relansării proiectului, insistând însă că un asemenea interconector ar trebui să privească şi transportul ”hidrogenului verde”.

Germania ar putea intra într-o criză a gazelor în contextul în care Rusia își reduce livrările către această țară, astfel că ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a solicitat încetarea producției de energie pe bază de gaz natural.

Acesta a cerut, de asemenea, ca ”centralele nucleare sigure și prietenoase cu mediul” să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Germania nu mai cumpără cărbune rusesc de la 1 august, iar achizițiile de petrol rusesc vor înceta la data de 31 decembrie, decizie ce reprezintă o schimbare majoră a surselor din care se aprovizionarează motorul economiei europene.

Să nu uităm că la finalul lunii iunie, Germania, prin ministrul său de externe, a semnat alături de Polonia, Ungaria, Austria, Slovacia și Cehia, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, un memorandum de înțelegere privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.

Între timp, regulamentul privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta a intrat în vigoare.

Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei ”alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Continue Reading

U.E.

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

Published

on

© Morten Bodskov/ Facebook

Reprezentanții din 26 de țări, reuniți joi la Copenhaga, au promis un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru sporirea capacităților militare ale Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, a anunțat ministrul danez al Apărării, Morten Bodskov într-o conferinţă de presă, transmit Reuters şi DPA, citate de Agerpres.

Douăzeci şi şase de ţări au trimis delegaţii la conferinţa de la Copenhaga, desfăşurată în completarea cooperării în cadrul Grupului de Contact pentru Ucraina, care coordonează livrările de arme pentru forţele armate ucrainene.

”Toate naţiunile participante au promis sprijin, activităţi de formare, de deminare, anumite donaţii concrete. Aceste 1,5 miliarde sunt puse pe masă astăzi şi sunt banii care vor fi utilizaţi în 2022 şi anul viitor”, a spus Bodskov într-o conferinţă de presă.

Acesta a anunțat că Polonia, Slovacia şi Republica Cehă au convenit să extindă producţia de sisteme de artilerie, muniţii şi alte echipamente.

Valoarea exactă a donaţiilor fiecărei ţări, printre care Franţa, Germania şi SUA, nu a fost făcută publică, dar Danemarca a anunţat un pachet suplimentar de 114 milioane de dolari pentru Kiev.

Citiți și:
SUA oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari. Acesta cuprinde, printre altele, rachete antitanc Javelin și muniție pentru sistemele HIMARS și NASAMS
SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

La rândul său, Marea Britanie va oferi un număr semnificativ de rachete de tip M31A1 cu ghidaj, care pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km, permițând Ucrainei să continue să se apere.

Să nu uităm că trupele ucrainene au fost instruite în Marea Britanie cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor, astfel încât să poată maximiza eficiența sistemelor.

Acest lucru vine în completarea angajamentului Marii Britanii de a instrui până la 10.000 de soldați ucraineni în ceea ce privește abilitățile de luptă ale infanteriei pe câmpul de luptă în următoarele luni.

La mijlocul lunii iulie, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei ale 500 de milioane de euro sub formă de sprijin militar, fapt ce ridică ajutorul total la 2,5 miliarde de euro. În egală măsură, UE pregătește un alt ajutor financiar de 8 mld. de euro pentru Ucraina.

Continue Reading

Facebook

CHINA6 mins ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.1 hour ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.2 hours ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.19 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA19 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

U.E.20 hours ago

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

MAREA BRITANIE20 hours ago

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending