Connect with us

U.E.

Ungaria nu se va opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei, fiind „parte integrantă a răspunsului unitar european”

Published

on

© Szijjártó Péter/ Facebook

Ungaria nu se va opune prin veto sancțiunilor UE împotriva Rusiei, fiind „parte integrantă a răspunsului unitar european”, a declarat miercuri dimineață ministrul de externe maghiar Péter Szijjártó, relatează MTI, preluat de Agerpres.

În anunțul său, ministrul de externe a spus că în ultimele zile evoluțiile au luat un curs care contravine intereselor de securitate ale Ungariei, ale Europei Centrale și chiar ale Europei în ansamblu. Szijjarto a precizat că Budapesta susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

„Poziția Ungariei este clară: susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, așa cum a făcut-o întotdeauna, și nu perturbă unitatea europeană, așa cum nu a făcut-o niciodată”, a declarat șeful diplomației ungare. „Noi, ungurii, central-europenii și europenii, suntem interesați să menținem pacea și să evităm un posibil război”, a mai spus acesta.

Din nefericire, deteriorarea situației de securitate este însoțită de o campanie serioasă de dezinformare și de știri false, a menționat Péter Szijjártó, precizând că „în această privință, mass-media occidentale nu sunt mai bune decât cele estice”.

Ministrul de externe a a dorit să precizeze că Ungaria este „parte integrantă a răspunsului european unitar” și, „așa cum nu ne-am opus până acum veto-ului la problema sancțiunilor împotriva Estului, nu ne vom opune nici de această dată”.

Reprezentanţii permanenţi la UE ai statelor membre au avut marţi o întâlnire, concomitent cu o reuniune informală a miniştrilor de externe, a mai spus Péter Szijjártó,. Ambasadorii la UE se vor întâlni mai târziu miercuri pentru a finaliza sancţiunile pe care blocul comunitar le va impune ca răspuns la evoluţiile din ultimele zile din estul Europei, a adăugat el.

„Noi, ungurii care trăim în regiune, nu suntem dispuși să renunțăm nici măcar la ultimele rămășițe de speranță că s-ar putea găsi o soluție prin mijloace diplomatice și, prin urmare, facem apel la acei actori din politica mondială care au un rol și o greutate în acest caz să nu renunțe la speranță și la posibilitatea de dialog”. Péter Szijjártó, a adăugat că, „până la închiderea ultimului canal de dialog”, este „încrezător că se poate găsi o soluție pașnică”.

Luni seară, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

De asemenea, Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei a ratificat, marţi, în unanimitate, tratatele de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Mai devreme, marţi, „parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat tot în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor de prietenie şi cooperare cu Rusia, semnate de ”liderii” lor luni cu şeful statului rus.

Ca urmare, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți în unanimitate, după o reuniune de urgență a miniștrilor de externe europeni, un pachet de sancțiuni împotriva a 27 de oficiali şi entităţi din Rusia, printre care bănci şi sectorul de apărare rus, precum să şi limiteze accesul Rusiei la pieţele de capital europene.

De asemenea, preşedintele american, Joe Biden, a anunţat marţi prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a izola Moscova de sistemul financiar occidental. Sancțiunile SUA vor fi impuse asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora.

Biden a anunțat, totodată, că forțele și echipamentele americane staționate în prezent în Europa vor fi trimise în Estonia, Letonia și Lituania pentru a contribui la fortificarea apărării acestor țări, mai ales că NATO a avertizat că se așteaptă la un atac de mare anvergură al Rusiei în Ucraina.

Între timp, la Moscova, Vladimir Putin a continuat seria deciziilor care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Consiliul Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, a aprobat cererea președintelui Vladimir Putin de a trimite armata rusă în bazinul Donbas, după recunoașterea independenței regiunilor Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. Cu acest prilej, Putin a susținut o declarație în care a cerut Ucrainei să își retragă cererea de aderare la NATO.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

Published

on

© Verteidigungsministerium

Germania nu poate furniza Ucrainei încă un sistem antiaerian Patriot, după ce a livrat deja trei astfel de sisteme Kievului, a afirmat, joi, ministrul german al apărării, Boris Pistorius. El a subliniat că alți aliați ai Ucrainei „probabil pot face mai mult” pentru a suplimenta bateriile Patriot sau rachetele necesare acestora, în timp ce Polonia a reafirmat că și ea nu poate elibera sisteme Patriot pentru Ucraina, relatează agențiile DPA și EFE, preluat de Agerpres.

„Am furnizat deja trei sisteme. Aceasta înseamnă un sfert din capacităţile noastre, aşadar nu există spaţiu pentru a furniza nimic mai mult decât aceste trei sisteme. Le revine acum altor parteneri să furnizeze sisteme Patriot Ucrainei,” a declarat Pistorius la sosirea sa la reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO, desfășurată la Bruxelles. Oficialul a adăugat: „Am dat mult, dar alţii, probabil, pot face mai mult.”

În același timp, viceministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, a precizat că un sistem Patriot al SUA amplasat în Polonia și care va fi transferat Ucrainei va fi înlocuit de un altul aflat în prezent în altă parte a lumii. „Polonia nu a fost de acord cu transferul bateriei Patriot. Sistemele Patriot din Polonia apără cerul polonez şi aceasta nu se va schimba,” a afirmat Tomczyk.

Reuniunea ministerială a NATO a fost precedată de o nouă întâlnire a grupului de contact care susține Ucraina cu ajutor militar în conflictul cu Rusia, cunoscut sub numele de „grupul de la Ramstein”, format din circa 50 de țări.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut cel puțin șapte noi baterii Patriot, însă țările care dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze, deoarece acestea fac parte integrantă din sistemele naționale de apărare antiaeriană.

Continue Reading

U.E.

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

Published

on

© Calea Europeană

Extrema-dreaptă din Germania poate fi izolată în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare din 2025, este de părere fostul președinte al Parlamentului European și candidat la funcția de cancelar al țării, social-democratul Martin Schulz. În opinia fostului lider SPD, avansul înregistrat de partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania în fosta Germanie de Est relevă o diviziune în interiorul țării, între germanii din vest și germanii din est.

Aflat la București cu prilejul marcării a 30 de ani de la debutul activității în România a Friedrich Ebert Stiftung (FES), fundație germană al cărei președinte este, Martin Schulz a vorbit cu jurnaliștii români despre noua configurație politică a Uniunii Europene după alegerile din 6-9 iunie și viitorul construcției europene.

Alegerile europarlamentare din Germania au fost câștigate de Uniunea Creștin-Democrată, din care face parte președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 30% din voturi, urmată de partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) cu 15,9% din sufragii, o creștere de cinci puncte procentuale prin care a devansat toate celelalte trei partide de la putere aflate în coaliția Semafor – social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Liberalii. Formațiunea social-democrată a recunoscut o “înfrângere dură”, în timp ce AfD evocă un “rezultat istoric”.

“Sunt îngrijorat. Pentru o țară ca Germania, acesta este un rezultat dramatic. Mai ales dacă ținem cont de faptul că acest neofasciști germani sunt atât de radicali încât nici măcar extremiștii de dreapta din alte țări nu vor să îi vadă în interior”, a spus Martin Schulz, referindu-se la faptul că AfD a fost exclus din grupul Identitate și Democrație din Parlamentul European compus din forțele populiste de extremă-dreapta din UE.

Pe de altă parte, președintele FES a precizat că alegerile generale din Germania sunt diferite de alegerile europene.

“Acest prag de 5% pentru alegerile europene nu există în Germania, ceea ce înseamnă că avem o serie de partide diferite cu 1%-1,5%, în total cred că aproximativ 15 sau 16%. Acestea vor vota în mod diferit la alegerile generale. Aceasta este, în opinia mea, și o explicație pentru faptul că Partidul Verde a avut un rezultat atât de slab”, a explicat el.

Referindu-se la faptul că AfD a câștigat votul popular în fosta Germanie de Est, Martin Schulz a precizat că “există o divizare în societatea noastră între germanii din vest și cei din est“, cu cei din est care au trăit în comunism.

O mulțime de oameni de vârsta mea, de exemplu, în țara dumneavoastră au aceleași experiențe și educație ca și oamenii de aceeași vârstă din Germania de Est. Germania de Est a făcut parte din Pactul de la Varșovia și se află la o anumită distanță față de un comportament democratic deschis și modernizat“, a precizat Martin Schulz.

Contracandidat al Angelei Merkel la funcția de cancelar în 2017, social-democratul a arătat că la alegerile generale cetățenii au tendința de a vota cu partidul din care provin prim-miniștrii de landuri, întrucât au multă popularitate.

Nu reduc amenințarea și pericolul, dar subliniez că există șanse de a izola” extrema-dreaptă, a mai punctat Martin Schulz, referindu-se la faptul că forțele democratice vor găsi soluții pentru a stăvili o ascensiune a forțelor extremiste.

Deși partidele de coaliție din Germania au fost devansate la votul de la europarlamentare de principala forță politică a țării, CDU, și de extrema-dreaptă, cancelarul Olaf Scholz a refuzat să ia în calcul modelul președintelui francez Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate în urma înfrângerii la alegerile europarlamentare.

Data alegerilor parlamentare federale din Germania este stabilită pentru toamna anului 2025.

Continue Reading

U.E.

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

Published

on

© European Union, 2021 Source: EC - Audiovisual Service

Primele norme ale UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice intră în vigoare astăzi, 13 iunie,  anunță Comisia Europeană.

Se estimează că violența împotriva femeilor și violența domestică afectează una din trei dintre cele 228 milioane de femei din UE. Prin incriminarea anumitor forme de violență împotriva femeilor în întreaga UE, inclusiv în mediul online, și prin consolidarea accesului victimelor la justiție, protecție și sprijin, directiva urmărește să asigure drepturile fundamentale de tratament egal și nediscriminare între femei și bărbați.

„Pentru prima dată, incriminăm violența cibernetică bazată pe gen, cum ar fi schimbul de imagini intime fără consimțământ, inclusiv deepfakes, care reprezintă un coșmar pentru multe femei. O astfel de violență este adesea motivul pentru care femeile părăsesc viața publică. Violența online este o violență reală, iar violența împotriva femeilor este o problemă majoră”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile norme sunt decisive împotriva violenței bazate pe gen și interzic mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate și cele mai răspândite forme de violență cibernetică, cum ar fi schimbul de imagini intime fără consimțământ (inclusiv deepfakes), hărțuirea cibernetică și hărțuirea cibernetică (inclusiv flashingul cibernetic). Violența cibernetică este o problemă care trebuie abordată urgent, având în vedere răspândirea exponențială și impactul dramatic al violenței online. Noile norme ale UE vor ajuta victimele violenței cibernetice din statele membre care nu au incriminat încă aceste acte.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO2 hours ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA2 hours ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.2 hours ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.3 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE4 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.4 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE4 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.5 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA6 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending