U.E.
Ungaria reacționează după acuzațiile Austriei: Vom lua înapoi doar migranții care au intrat în UE prin această țară
Published
8 years agoon
Ungaria va reprimi doar migranții care au intrat în Uniunea Europeană prin această țară, a declarat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de MTI, potrivit Agerpres.ro.
Șeful diplomației ungare a reacționat astfel la o declarație a ministrului de interne austriac Wolfgang Sobotka potrivit căreia Austria va înainta o acțiune în justiție împotriva Ungariei dacă acesta va refuza să ia înapoi migranți care, conform normelor europene ignorate însă de anul trecut de numeroase state europene, ar trebui să solicite azil în țara europeană în care au ajuns prima dată.
”Poziția noastră este clară și neschimbată: îi vom lua înapoi doar pe cei care au intrat în Uniunea Europeană prin Ungaria”, a spus ministrul de externe ungar, care a precizat că migranții ilegali veniți din Orientul Mijlociu și Africa au intrat în UE prin alte țări membre, iar faptul că acestea nu i-au înregistrat nu este o scuză.
Regulamentele Dublin prevăd că prima țară europeană în care ajunge un refugiat este responsabilă pentru procesarea solicitării lui de azil.
.
You may like
Taxarea importurilor de mașini electrice chinezești divizează UE: După Germania și Spania, Ungaria avertizează în legătură cu declanșarea unui război economic și comercial cu China
Ungaria, trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza legii sale privind apărarea suveranității
Miniștrii de externe ai Ucrainei și Ungariei au avut discuții ”sincere” la Budapesta. Andrii Sîbiga: Suntem ”hotărâți să dezvoltăm relații pragmatice și predictibile de bună vecinătate”
Ministrul delegat pentru afaceri europene al Franței dorește ca UE să facă ”pasul următor” în privința stopării imigrației ilegale: Comisia von der Leyen 2.0 oferă o oportunitate pentru a ”începe deliberările”
Virajul electoral al Austriei: În premieră după 1945, un partid de extremă-dreaptă anti-migrație și cu rădăcini în nazism câștigă alegerile. Quo vadis “Schengen terestru” pentru România?
Finalizarea aderării României la Schengen cu frontierele terestre este “prioritară”, i-a transmis șefa diplomației române omologului din Austria
U.E.
Raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” și “priorități diferite”
Published
49 mins agoon
October 4, 2024Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, liderii principalelor puteri politico-economice ale Uniunii Europene, au adoptat joi poziții în antiteză cu privire la modelul de îmbunătățire a competitivității europene, aflat în suferință în timp ce UE asistă la un protecționism din partea SUA și la o ascensiune din partea Chinei.
Macron și Scholz au fost prezenți miercuri la Dialogul global de la Berlin, unde și-au strâns mâinile, au zâmbit călduros și apoi și-au petrecut ziua oferind opinii extrem de diferite cu privire la ceea ce trebuie să facă Europa în continuare, având puncte de vedere divergente în ceea ce privește subiectele-cheie, inclusiv propunerile pentru împrumuturi comune ale UE, taxele la importurile de vehicule chinezești și negocierile comerciale cu țările sud-americane, a relatat Politico Europe.
Între timp, Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China, deși Germania, cu o puternică industrie auto care produce mașini și în China, a exprimat obiecții ferme, iar Franța, Italia, Grecia și Polonia au indicat că vor sprijini tarifele.
În schimbul de la distanță de idei diferite, președintele francez a avertizat că UE “ar putea muri” și că, dacă va continua cu o agendă “clasică” de liber schimb, va fi “scoasă de pe piață” în doi sau trei ani. El a susținut că Europa ar trebui să adopte un program mai protecționist dacă dorește să supraviețuiască.
Modelul la care a făcut trimitere Emmanuel Macron a fost evocat și în raportul lui Draghi, însă liderul francez și-a îndreptat criticile voalat și spre Germania, referindu-se la un model economic bazat pe importurile din China, pe energia ieftină provenită din gazul rusesc și pe umbrela de securitate conferită de SUA și de NATO.
La rândul său, Scholz a susținut că eforturile de protejare a industriilor europene împotriva practicilor comerciale neloiale “nu trebuie să ducă la prejudicierea noastră”.
În timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în cadrul evenimentului, Macron a făcut aluzie la dificultățile sale cu Scholz atunci când a fost întrebat dacă ar putea convinge Berlinul să emită o datorie comună a UE, așa cum a propus fostul premier italian Mario Draghi în raportul privind îmbunătățirea competitivității europene.
Potrivit Politico Europe, liderul francez a râs la această întrebare și a răspuns că ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost ca răspuns la pandemie, cu puțin ajutor din partea “unui coleg numit Covid-19”.
Macron și Scholz au discutat despre raportul Draghi privind competitivitatea Europei, care se va afla pe ordinea de zi a următorului summit al Consiliului European. Oficial, atât Parisul, cât și Berlinul spun că sunt de acord cu viziunea expusă de Draghi.
Dar, în realitate, nu sunt de acord cu privire la noul val propus de împrumuturi comune ale UE pentru a investi în sectoare strategice și pentru a rivaliza cu China și SUA. În timp ce Franța a solicitat adesea noi datorii ale UE și repetarea experienței planului de redresare post-pandemică, pentru Germania acest lucru nu este posibil.
Aceasta nu este prima dată când cei doi lideri se află la cuțite în ceea ce privește politica europeană, tensiunile izbucnind frecvent și culminând odată cu anularea unei reuniuni comune a Consiliului franco-german în 2022, tensiuni diluate în ianuarie 2023, când o astfel de reuniune a avut loc cu fast, la Paris, pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee privind reconcilierea franco-germană, dar și în mai 2024, când liderul francez a efectuat o vizită de stat în Germania, prima de acest tip după 24 de ani a unui președinte al Franței.
“Pur și simplu nu avem aceleași interese. Nu avem aceleași priorități, industria automobilelor din Franța nu exportă în China, sau exportă foarte puțin … în timp ce lucruri precum criza de la Volkswagen îngrijorează pe toată lumea în Germania””, a declarat senatorul francez Ronan Le Gleut, președintele grupului de prietenie franco-german din Senatul francez.
Nils Schmid, un deputat german din partea social-democraților lui Scholz, a declarat că multe țări ar prefera “să facă comerț cu UE decât cu China”. Dar dacă UE continuă să tragă de timp cu privire la acordul dintre UE și blocul comercial sud-american Mercosur, „China va fi cea care va redefini regulile comerciale”.
“Există o dimensiune geopolitică – adesea francezii îi acuză pe germani că nu se gândesc la geopolitică, dar acolo simțim că ei sunt blocați în gândirea lor franco-franceză”, a declarat Schmid, care este, de asemenea, membru al adunării parlamentare franco-germane..
Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.
În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.
Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.
U.E.
Taxarea importurilor de mașini electrice chinezești divizează UE: După Germania și Spania, Ungaria avertizează în legătură cu declanșarea unui război economic și comercial cu China
Published
56 mins agoon
October 4, 2024Uniunea Europeană riscă să intre într-un „război rece economic” cu China, a declarat vineri premierul Ungariei, înaintea votului statelor membre UE în Consiliu privind planul CE de a impune tarife mai mari la importul de vehicule electrice chinezești, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Propunerea Comisiei Europene de a impune taxe compensatorii definitive la importurile de vehicule electrice cu baterii (BEV) din China a obținut sprijinul necesar din partea statelor membre ale UE pentru adoptarea tarifelor. Aceasta reprezintă încă un pas către încheierea anchetei antisubvenții a Comisiei.
Un regulament de punere în aplicare al Comisiei care să includă concluziile definitive ale anchetei trebuie publicat în Jurnalul Oficial până la 30 octombrie 2024, cel târziu.
Însă premierul ungar Viktor Orbán anunțase în prealabil vineri că țara sa se va opune tarifelor și avertizase că tendința Europei spre protecționism economic va distruge economia UE.
„Ceea ce ne obligă să facem, ceea ce face Uniunea Europeană, este un război rece economic”, a declarat Orbán la radioul de stat. „Acesta este cel mai rău lucru care i se poate întâmpla Europei. … Dacă acest lucru continuă, economia europeană va muri”, a avertizat el.
În iulie, UE a impus tarife provizorii de până la 37,6% pentru vehiculele electrice fabricate în China, afirmând că acestea beneficiază în mod incorect de subvenții guvernamentale. Beijingul, ca răspuns, a depus o plângere la Organizația Mondială a Comerțului în august, afirmând că tarifele încalcă normele OMC și subminează cooperarea globală privind schimbările climatice.
China a lansat, de asemenea, investigații de retorsiune privind exporturile de coniac francez și carne de porc europeană, situație despre care unii analiști susțin că ar putea deveni un război comercial cu UE dăunător din punct de vedere economic.
Sub conducerea lui Orbán, Ungaria a urmărit legături strânse cu China și Rusia, în timp ce partenerii săi occidentali încearcă din ce în ce mai mult să își îndepărteze economiile de aceste țări. Războiul Moscovei în Ucraina și temerile că o avalanșă de produse chinezești ieftine ar putea perturba piețele occidentale au accelerat aceste eforturi.
Între timp, Ungaria a urmărit să obțină investiții majore de la Beijing, deschizând o serie de fabrici chineze de baterii pentru vehicule electrice în întreaga țară. La sfârșitul anului trecut, a anunțat că BYD, unul dintre cei mai mari producători de vehicule electrice din China, va deschide prima sa fabrică de producție europeană în sudul Ungariei.
Orbán a declarat vineri că protecționismul UE reprezintă un „pericol uriaș” pentru economia ungară orientată spre export. Guvernul său a adoptat o politică de „neutralitate economică” care favorizează schimburile comerciale cu toate țările interesate, indiferent de alianțe sau considerente geopolitice.
El a declarat că partenerii occidentali, inclusiv UE, au „atacat” Ungaria din cauza politicilor sale pentru a o „abate de la calea neutralității economice”.
„Ceea ce se află în spatele fiecărui atac este că încearcă să … forțeze Ungaria să intre în blocul în care se găsesc ei, unde cred că nu există creștere, dezvoltare, viitor”, a spus el.
China refuză în continuare să se alinieze la concluziile UE conform cărora Beijingul sprijină în mod incorect industria sa auto. În acest context, Comitetul pentru instrumentele de apărare comercială urmează să decidă impunerea de taxe vamale suplimentare permanente.
La nivelul UE, Germania este cel mai vocal oponent al taxelor ca urmare a faptului că toți producătorii germani de automobile sunt dependenți de piețele chineze. Berlinul a avertizat vineri Uniunea Europeană să nu declanșeze un „război comercial” cu Beijingul, după ce o parte din membrii săi au susținut definitiv tarifele suplimentare pentru mașinile electrice chineze, în timp ce titanii auto germani și-au exprimat de asemenea îngrijorarea.
„Comisia UE a Ursulei von der Leyen nu ar trebui să declanșeze un război comercial în ciuda votului în favoarea” tarifelor, a declarat ministrul de finanțe Christian Lindner pe platforma de socializare X. «Avem nevoie de o soluție negociată».
De altfel, Germania și încă patru state membre au votat vineri împotriva propunerii Comisiei de a impune tarife, în timp ce alte zece au susținut tarifele, iar 12 s-au abținut, au declarat surse din UE pentru Reuters.
Ar fi fost nevoie de opoziția unei majorități calificate de 15 membri ai UE, reprezentând 65% din populația UE, pentru a bloca propunerea. Reuters relatase miercuri că măsura ar putea trece, Franța, Italia și Polonia intenționând să voteze în favoarea ei.
Votul de vineri a reflectat diviziunile din Europa privind relațiile comerciale cu China. Unele națiuni doresc o poziție fermă împotriva a ceea ce ele consideră a fi subvenții de stat excesive și sunt conștiente de eșecul UE de a impune tarife pentru panourile solare chineze în urmă cu un deceniu. China deține o cotă de peste 90% din piața fotovoltaică a UE. Alte țări doresc să încurajeze investițiile chineze sau se tem de un război comercial direct.
Cu toate acestea, într-o declarație după votul de vineri, din Consiliul, CE a precizat că, în paralel, UE și China continuă să lucreze din greu pentru a găsi o soluție alternativă care ar trebui să fie pe deplin compatibilă cu OMC, adecvată în abordarea subvenționării prejudiciabile stabilite de ancheta Comisiei, monitorizabilă și aplicabilă.
De altfel, Spania a solicitat Comisiei Europene să încerce să ajungă la un compromis și la un rezultat negociat cu Beijingul. Într-o scrisoare adresată vicepreședintelui Valdis Dombvroskis, ministrul economiei, Carlos Cuerpo, a cerut menținea negocierilor cu China dincolo de votul de vineri pentru a ajunge la un acord privind preţurile şi relocarea producţiei de baterii în blocul european. Oficialul spaniol a subliniat că „pentru industria noastră internă sunt multe în joc”, iar echilibrul între aspectele tehnice și politice este esențial pentru a proteja interesele industriale și a evita un conflict major cu actori strategici precum China, menționând că Spania este al doilea mare producător auto din UE.
Taxele de până la 45 % propuse pentru vehiculele electrice construite în China ar costa constructorii auto miliarde de euro în plus pentru a aduce mașinile în UE și ar urma să fie impuse începând de luna viitoare pentru o perioadă de cinci ani.
ROMÂNIA
România obține la CJUE anularea prevederii din Pachetul Mobilitate I privind obligația întoarcerii la sediu a vehiculelor de transport rutier la 8 săptămâni
Published
2 hours agoon
October 4, 2024Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii salută hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 octombrie 2024 în cauza C-547/20, România împotriva Parlamentului European și a Consiliului, informează un comunicat.
Prin respectiva hotărâre, instanța UE a dat câștig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operațional din statul membru de stabilire.
Reprezentarea juridică a statului român în acest dosar a fost asigurată de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sprijinit de juriști ai Serviciului Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Hotărârea pronunțată astăzi este rezultatul eforturilor susținute, dar și al bunei colaborări dintre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Muncii și Securității Sociale și Consiliul Concurenței. Această hotărâre este definitivă.
Pachetul Mobilitate I este alcătuit din 3 acte legislative, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020:
- Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;
- Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;
- Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
Inițierea cauzei C-547/20 face parte din demersurile realizate de România în vederea anulării unor prevederi din Pachetul Mobilitate I considerate ca având implicații negative asupra pieței interne și a competitivității transportului de mărfuri în UE.
Dincolo de inițierea de acțiuni în anularea parțială a Pachetului Mobilitate I, România a intervenit în susținerea acțiunilor în anulare declanșate de alte 6 state membre – Lituania, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Malta și Polonia .
Concrete & Design Solutions
Raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” și “priorități diferite”
Taxarea importurilor de mașini electrice chinezești divizează UE: După Germania și Spania, Ungaria avertizează în legătură cu declanșarea unui război economic și comercial cu China
Marcel Ciolacu, întâlnire cu Maia Sandu la Chișinău: România va continua să sprijine fără echivoc parcursul european al R. Moldova
România ajută cu produse alimentare populația civilă din Liban
România obține la CJUE anularea prevederii din Pachetul Mobilitate I privind obligația întoarcerii la sediu a vehiculelor de transport rutier la 8 săptămâni
Lumea devine din ce în ce mai divizată, iar ”Ucraina de astăzi ar putea prefigura Asia de Est de mâine”, atrage atenția noul premier al Japoniei, care sprijină crearea unei alianțe militare regionale
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
ICI București este prezent la RePatriot Summit 2024 pentru a facilita accesul antreprenorilor la cele mai noi tehnologii și soluții digitale
Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China
Maia Sandu a discutat cu Giorgia Meloni: Italia ne susține ferm pe drumul nostru european
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
UE ia în considerare o nouă tranșă de asistență pentru Liban, denunțând încălcarea suveranității acestuia de către Israel
Oficial: România îndeplinește începând de astăzi toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, anunță ambasadorul României în SUA
Ministrul Apărării subliniază necesitatea de „tineri militari cât mai bine pregătiți și motivați pentru provocările viitorului mediu de securitate”
Trending
- ONU1 week ago
Un discurs cât pentru o moștenire de cinci decenii în arena globală. Joe Biden, pentru ultima oară la tribuna ONU: Oamenii sunt mai importanți decât a rămâne la putere
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Războiul din Ucraina și integrarea europeană – impactul asupra separatismului nistrean
- U.E.4 days ago
Virajul electoral al Austriei: În premieră după 1945, un partid de extremă-dreaptă anti-migrație și cu rădăcini în nazism câștigă alegerile. Quo vadis “Schengen terestru” pentru România?
- CONSILIUL DE SECURITATE1 week ago
Consiliul de Securitate al ONU. Ministrul britanic de externe, discurs vehement îndreptat către Putin: Imperialismul? Îl recunosc când îl văd. Invazia voastră este pentru a vă extinde statul mafiot într-un imperiu mafiot
- EDITORIALE4 days ago
Iulian Chifu: America și Lumea – izolaționism versus leadership în viziunea Condoleezzei Rice