Connect with us

U.E.

Ungaria se angajează să continue extinderea UE în Balcanii de Vest: Abordarea câtorva țări din vestul Europei cu privire la Albania și Macedonia de Nord a fost ipocrită și extrem de dăunătoare

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Ungaria se angajează să lucreze în sprijinul extinderii Uniunii Europene, care este în interesul Europei și al Ungariei, a declarat joi, la Tirana, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, după ce s-a întâlnit cu premierul albanez Edi Rama, care este și ministru de externe, relatează Agerpres

Szijjártó a spus că abordarea  câtorva țări din vestul Europei”, care a dus la un blocaj în discuțiile de aderare, a fost „ipocrită și extrem de dăunătoare”.

Acesta a invocat faptul că integrarea Balcanilor de Vest și continuarea procesului de extindere a UE sunt în interesul strategic și economic al Ungariei. În plus, a punctat șeful diplomației maghiare, întârzierea procesului poate afecta sprijinul pe care aceste țări îl pot oferi pentru a gestiona următorul val de migrație, a spus Szijjártó.

Ungaria speră în continuare să obțină portofoliul de extindere în noua CE, a spus Szijjártó, „deoarece aceasta ar fi o modalitate de a garanta reluarea procesului de extindere”.

Vorbind la un forum al Organizației de Securitate și Cooperare în Europa, Szijjártó a lamentat decizia UE de a amâna extinderea blocului și deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

La summitul european, din 17-18 octombrie, președintele francez, Emmanuel Macron, a fost vârful de lance care a suplberat speranțele Albaniei și Macedoniei de Nord pentru începerea negocierilor de aderare. Pentru refuzul Albaniei i s-au alăturat Danemarca și Olanda, însă în ceea ce privește Macedonia de Nord, doar Franța și-a exprimat dreptul de veto.

Pentru demararea negocierilor de aderare la UE cu un stat terț, este nevoie de unanimitate în Consiliul European, lucru care nu a fost posibil în urmă cu o săptămână.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele Macron a spus că procesul de aderare trebuie reformat:,,Aceasta este o dispută despre viziune”, a spus el. ,,Normele de extindere au nevoie de reformă. Nu trebuie să deschidem discuțiile de aderare cu Macedonia de Nord înainte de Albania – trebuie să existe o majoritate pentru discuții cu ambele, împreună. Ar trebui să facem mai mult pentru a ajuta aceste țări să se dezvolte, nu doar să ne luăm angajamente”, a declarat acesta, citat de BBC

Înainte de a începe discuțiile privind aderarea la UE, potențialii noi membri ai blocului trebuie să realizeze o serie de reforme în domenii precum politica economică, drepturile omului, măsurile anticorupție și statul de drept.

Comisia Europeană a declarat, în mai, că Albania și Macedonia de Nord au înregistrat progrese suficiente. Ambele țări au în prezent statutul de „candidat” pentru aderare la UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comisia Europeană dorește să investească 8 miliarde de euro în supercalculatoare, în cadrul unei misiuni ambițioase de consolidare a rolului de lider al UE în materie de supercalcul

Published

on

© European Union, 2014/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană ar putea aloca 8 miliarde de euro în în următoarea generație de supercalculatoare – un buget substanțial mai mare în comparație cu cel actual, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene de consolidare a suveranității digitale a Europei.

Comisia Europeană a propus vineri un nou regulament privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, pentru a menține și a consolida rolul de lider al Europei în materie de supercalcul și de informatică cuantică.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, acesta va sprijini activitățile de cercetare și inovare referitoare la noile tehnologii în materie de supercalcul, precum și la sistemele și produsele din acest domeniu, și, în același timp, va promova dezvoltarea competențelor necesare pentru a utiliza infrastructura și a constitui baza unui ecosistem de nivel mondial în Europa. 

Pe baza succesului înregistrat de Europa în ceea ce privește următoarea generație de calculatoare de înaltă performanță, supercalculul va juca un rol esențial în susținerea Europei pe calea redresării. Acesta a fost identificat ca o prioritate de investiții strategice și va sprijini întreaga strategie digitală, de la analiza volumelor mari de date și inteligența artificială la tehnologiile de tip cloud și securitatea cibernetică.

În plus, într-o recomandare adoptată tot astăzi, Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea ultrarapidă la rețele și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G.

Regulamentul vizează actualizarea regulamentului anterior al Consiliului care a instituit întreprinderea comună EuroHPC în octombrie 2018. Aceasta va permite Europei să își asume un rol de lider în cursa tehnologică în direcția următoarei frontiere în materie de supercalcul, și anume:

  • supercalculatoarele exascale, capabile să execute peste un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă;
  • calculatoarele cuantice și calculatoarele hibride, care combină elemente de calcul cuantic și clasic și care vor putea efectua operațiuni pe care niciun supercalculator nu le poate realiza în prezent.

Întreprinderea comună EuroHPC va pune resursele europene existente în materie de supercalcul și de informatică cuantică la dispoziția tuturor utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv a utilizatorilor din sectorul public și a utilizatorilor industriali, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), indiferent de locul în care se află. Noul buget este în curs de negociere; acesta va fi sprijinit de programele Orizont EuropaEuropa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei.

Supercalculul în acțiune

Această infrastructură de supercalcul ar putea fi utilizată în peste 800 de aplicații europene științifice, industriale și din sectorul public.

În sectorul sănătății, inclusiv în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, supercalculatoarele contribuie deja la căutarea de terapii, la modelarea și prognozarea răspândirii infecției și la sprijinirea procesului decizional privind măsurile de limitare a răspândirii virusului. 

În iunie, consorțiul finanțat de UE, Exscalate4CoV, a anunțat că medicamentul generic Raloxifen, care este deja înregistrat și utilizat pentru tratarea osteoporozei, ar putea fi un tratament eficace pentru pacienții afectați de COVID-19 care au simptome ușoare. Acest medicament este acum gata să participe la studiile clinice, iar proiectul își continuă activitățile legate de alte molecule promițătoare.

Supercalculatoarele vor ajuta, de asemenea, oamenii de știință europeni să înțeleagă mai bine metabolismul uman și sistemul imunitar și vor conduce la progrese substanțiale în domenii precum genomica sau conceperea și testarea de noi medicamente și vor contribui la combaterea bolilor majore, inclusiv a cancerului și a infecțiilor virale.

În plus, această infrastructură de supercalcul va contribui la realizarea inițiativei UE „Destinația Pământ”, aducând îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește prognozele meteorologice, planificarea urbană și rurală, gestionarea deșeurilor și a apei și modelarea oceanografică, marină și a permafrostului.

Aceste progrese vor sprijini tranziția verde, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european, și vor contribui la anticiparea și gestionarea unei degradări a mediului și a unor catastrofe naturale de mare amploare.

Continue Reading

U.E.

Ambasadorii statelor membre UE la Minsk, mesaj de solidaritate cu opoziția din Belarus: ”Fiecare dintre noi va aduce o listă a deținuților politici la fiecare întâlnire cu oficialii” din această țară

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ambasadorii statelor UE la Minsk, printre aceștia aflându-se și cel al României, ambasadorul Viorel Moșanu, au transmis un mesaj de solidaritate cu opoziția bielorusă și solicită eliberarea tuturor protestatarilor și liderilor politici care au fost arestați de autorități.

Reprezentanții diplomatici au făcut o poză de grup,  fiecare dintre aceștia purtând un ecuson cu mesajul ”prizonieri politici în Belarus”.

© Comisia Europeană în România/ Facebook

”Noi, șefii misiunilor statelor membre UE la Minsk, facem apel la autoritățile din Belarus să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să-i elibereze pe toți cei din Belarus care au fost închiși în ultimele luni din motive politice. Suntem alături de toți prizonierii politici din Belarus – câteva zeci de bărbați și femei – închiși pe nedrept pentru apărarea și promovarea libertăților fundamentale și a democrației”.

Aceștia au transmis că fiecare dintre ei va aduce ”o listă a deținuților politici din Belarus la fiecare întâlnire cu oficialii din Belarus”.

”Reiterăm că o rezolvare pașnică și durabilă a crizei actuale poate rezulta doar dintr-un dialog național incluziv, ținut cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului din Belarus și cu respectarea deplină a cererii lor pentru un proces democratic”, a fost mesajul comun transmis de ambasadori, potrivit unui mesaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

De altfel, România este un stat membru activ în acest dosar.

Citiți și: 
Ministrul Bogdan Aurescu: Ambasadorul României la Minsk a vizitat-o alături de colegii săi din UE pe scriitoarea Svetlana Aleksievici, reprezentantă a opoziției

În urma unei reuniuni a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Ministerul danez de Externe a anunțat că 17 state membre ale OSCE, între care și România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.

Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.

Reprimarea violentă a amplelor proteste declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora Aleksandr Lukașenko a fost dat câștigător cu 80% dintre sufragii, a reprezentat obiectul unei rezoluții adoptate joi de Parlamentul European în care Aleksandr Lukașenko nu este recunoscut drept președinte al Belarusului.

În documentul mai sus amintit, Legislativul european consideră că alegerile de la începutul lunii august au avut loc cu ”încălcarea flagrantă a tuturor standardelor recunoscute la nivel internațional”, eurodeputații solicitând desfășurarea de noi alegeri pentru fotoliul prezidențial ”cât mai curând posibil sub o supraveghere internațională condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența unor observatori internaționali, fiind garantat că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional”.

În același timp, europarlamentarii au condamnat în termenii cei mai fermi, autoritățile din Belarus pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice pentru justiție, libertate și democrație în urma alegerilor prezidențiale frauduloase din 9 august; solicită să se înceteze imediat violența, să fie eliberate imediat și necondiționat toate persoanele deținute din motive politice, înainte și după așa-numitele alegeri din 9 august, inclusiv persoanele deținute pentru participarea la protestele împotriva rezultatelor alegerilor sau împotriva violenței utilizate de autorități sau pentru că au susținut aceste proteste, precum și să se renunțe la toate acuzațiile împotriva acestor persoane”.

În semn de solidaritate și apreciere a curajului cu care au apărat principiile democratice, principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, și anume PPE, S&D și Renew Europe, au nominalizat opoziția democratică din Belarus, reprezentată de Consiliul de Coordonare inițiat, printre altele, de candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava, la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anual de Legislativul european.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoanele sau organizațiile care fac eforturi pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.

Acesta poartă numele fizicianului rus Andrei Dmitrievici Saharov (1921-1989), câştigător al Premiului Nobel pentru pace în 1975, care a constituit în 1970 un Comitet pentru apărarea drepturilor omului şi a victimelor proceselor politice, fiind considerat în URSS un disident subversiv.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, după ce PE a adoptat rezoluția privind penuria de medicamente: În urma amendamentelor propuse, criza medicamentelor va ocupa un loc important în viitoarea strategie farmaceutică

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și statelor membre să acționeze mai ferm și coordonat pentru a reduce la minim situațiile în care sănătatea oamenilor este pusă în pericol de lipsa medicamentelor.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a reușit, prin amendamentele pe care le-a propus, ca această problemă, a crizei medicamentelor, să ocupe un loc important în viitoarea strategie farmaceutică, strategia pe care Comisia Europeană o va lansa în noiembrie, anul acesta.

Potrivit unui mesaj postat de acesta pe pagina de Facebook, acesteia i se adaugă și faptul că ” exportul paralel, una dintre cauzele lipsei medicamentelor, va fi analizat și abordat în viitoarea strategie farmaceutică”.

În plus, datorită inițiativei acestuia, ”criza medicamentelor va fi definită uniform la nivelul UE, pornind de la definiția propusă de Agenția Europeană a Medicamentelor, în 2019” iar ” Comisia Europeană va trebui să abordeze problema lipsei de transparență a costurilor de cercetare pentru noile medicamente”, Executivul european primind solicitarea ”ca, de acum încolo, în statistica UE privind veniturile și condițiile de viață ale cetățenilor (EU-SILC) să fie raportate și date privind lipsa accesului la medicamente, pentru că până acum, nicio raportare la nivel UE nu a inclus și accesul la medicamente drept un criteriu legat de bunăstarea oamenilor”.

Parlamentul European a adoptat joi cu 663 de voturi pentru, 23 împotrivă și 10 abțineri o rezoluție prin care face apel la un răspuns articulat din partea Uniunii Europene la o problemă care s-a acutizat în contextul pandemiei de coronavirus, având un impact negativ direct asupra sănătății cetățenilor europeni și siguranței acestora.

Potrivit unui comunicat, Legislativul european salută noul program de sănătate la Uniunii Europene, EU4Health, și solicită Comisiei Europene să utilizeze viitoarea strategie farmaceutică pentru a se asigura că vor fi disponibile în Europa produse medicamentoase sigure, accesibile, examinând, în același timp, modalitățile de reluare a producției în Europa.

Această nevoie semnalată de Parlamentul European este cu atât mai urgentă cu cât 40% dintre medicamentele comercializate în Uniunea Europeană sunt produse în state care nu sunt membre UE, în vreme ce 60%-80% dintre ingredientele farmaceutice sunt produse în China sau India.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European poate fi consultată AICI

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending