Connect with us

POLITICĂ

Ungaria se distanțează de poziția slovacă și susține că nu va folosi dreptul de veto privind acordul dintre UE și Marea Britanie

Published

on

Ungaria s-a distanțat de amenințarea de a folosi dreptul de veto împotriva Marii Britanii în cazul în care aceasta nu oferă tratament „egal” pentru migranții UE odată cu ieșirea din Uniune, notează EU Observer.

Premierul slovac, Robert Fico, a declarat recent că statele Grupului Vișegrad ar folosi dreptul de veto în cazul în care Marea Britanie nu le oferă drepturi egale cetățenilor statelor lor care locuiesc și lucrează în Regatul Unit.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al premierului ungur, Zoltan Kovacs, a avut declarații contradictorii: „Nu speculați prea mult ce a spus acesta. Este greu sa te pronunți în privința acestui lucru”, a declarat Kovacs.orban flickr

Statele grupului de la Vișegrad văd în Brexit o posibilitate a lor de a prelua puterea de la institițiile europene.  „Brexitul este o oportunitate fantastică pentru noi. Suntem într-un moment cultural istoric”, a declarat Orban.

Citiți și 

De la Krynica, Polonia și Ungaria promit o contra-revoluție culturală în UE: ”Politicienii din Europa gândesc pe termen scurt. Noi nu!”

Robert Fico, premierul Slovaciei: Grupul de la Vișegrad se va opune oricărui acord între UE și Marea Britanie care va limita dreptul la muncă

Neînțelegerile dintre UE și Ungaria datează de câștiva ani, în special datorită viziunilor diferite în ceea ce privește criza migranților. Ungaria a cheltuit deja 300 de milioane de euro pe securizarea granițelor cu Serbia și Croația, iar această criză a ajutat la adunarea unui electorat mare de către naționaliștii de extremă dreapta în Germania și în Austria.

Această problematică le-a conferit statelor din Grupul  de la Vișegrad un sentiment de împuternicire asupra mai multor subiecte, inclusiv economice. 

Grupul de la Vișegrad, cu Polonia și Ungaria în frunte, s-a poziționat ca o voce puternică împotriva mai multor decizii pe care Comisia Europeană le-a adoptat, iar statele occidentale, în special cele fondatoare, le-au susținut. Aceste decizii au vizat, în principal, politica deschisă față de migranți, cotele de refugiați, dar și tratativele în formate exclusiviste de la nivelul UE, precum discuțiile post-Brexit dintre țările fondatoare ale UE. Este de așteptat ca aceste subiecte să fie abordate la Bratislava, capitala țării ce deține președinția actuală a UE și unul dintre membrii Grupului de la Vișegrad.

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group, context în care a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar şi rezultatele activităţii curente, respectiv iniţiative de responsabilitate socială. OMV Group şi-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român.

Pe fondul situaţiei actuale de pe piaţa gazelor naturale, șeful statului a exprimat necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili şi a economiei în ansamblul său, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor. De altfel, șeful statului a promulgat în aceeași zi legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Discuţiile s-au derulat în jurul provocărilor şi oportunităţilor generate de procesul de tranziţie energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creşterea puternică de preţuri ale gazelor naturale şi energiei electrice, aspect îngrijorător în condiţiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune.

În contextul actual, preşedintele Iohannis a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Regiunea Mării Negre este şi trebuie să rămână un pol de stabilitate regională şi un perimetru strategic pentru securitatea naţională. România dispune de un real potenţial în domeniul producerii gazelor naturale, a cărui valorificare poate şi trebuie să asigure independenţa energetică“, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a declarat susţinerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom şi Societatea Naţională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esenţial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât şi pentru atingerea obiectivelor privind tranziţia energetică.

“Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil şi Societatea Naţională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului naţional ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a reiterat şi necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei, bazate în mare măsură şi pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiţii europene privind neutralitatea energetică.

El a apreciat şi implicarea activă a OMV Petrom în rândul comunităţilor locale, prin proiecte socio-educative de asigurare a eficienţei energetice la nivelul unor unităţi şcolare. 

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a promulgat legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, informează Administrația Prezidențială.

Legea a fost transmisă joi de Parlament pentru promulgare.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 7 septembrie, în calitate de for legislativ decizional, proiectul legii consumatorului vulnerabil, stabilind că va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021, relatează Agerpres.

Actul normativ are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurilor de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei.

Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare. Ele se finanţează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene.

Potrivit legii, “consumator vulnerabil de energie, denumit în continuare consumator vulnerabil – persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie, necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale”.

Ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2.053 lei, în cazul persoanei singure.

Valoarea de referinţă, în funcţie de sistemul de încălzire utilizat, se actualizează prin hotărâre a Guvernului şi nu poate fi mai mică de: a) 250 lei/lună, pentru gaze naturale; b) 500 lei/lună, pentru energie electrică; c) 320 lei/lună, pentru combustibili solizi şi/sau petrolieri.

Familiile şi persoanele singure beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcţie de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de: a) 30 lei/lună pentru consumul de energie electrică; b) 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale; c) 10 lei/lună pentru consumul de energie termică; d) 20 lei/lună pentru consumul de combustibili solizi şi/sau petrolieri. În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună.

Proiectul, iniţiat de Guvern, a intrat în procedură parlamentară în luna aprilie, a fost adoptat în 15 mai de Senat şi în 7 septembrie de Camera Deputaţilor. 

Continue Reading

POLITICĂ

PMP salută decizia UE de a acorda R. Moldova un ajutor de 745 milioane de lei: Chișinăul are nevoie de sprijin puternic din partea României

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară (PMP) salută decizia Uniunii Europene de a acorda Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei, pledând ca România să ofere un puternic sprijin politic și strategic pentru parcursul european al Chișinău.

“Republica Moldova primește de la UE un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei. Uniunea Europeană se ține de cuvânt și acordă acest sprijin financiar, ca o recunoaștere, a noii puteri democratice, instalate la Chișinău. Pe această cale, Republica Moldova face un pas necesar de apropiere de structurile UE, lăsând în spate, balastul influențelor nefaste venite din Est”, se arată într-un comunicat al PMP.

În contextul în care salută decizia UE de a acorda un imbold financiar Republicii Moldova, PMP precizează că, dincolo de sume, semnificația este mult mai amplă.

“Odată cu formarea unui guvern democratic în fruntea țării, se deschid numeroase porți către lumea civilizată, către statul de drept și către lupta anticorupție. Sprijinul acordat de UE este direct legat de realizarea de reforme în instituțiile publice”, subliniază sursa citată.

PMP consideră că Chișinăul are nevoie, mai mult, decât oricând, mai mult decât orice, de un puternic sprijin politic și strategic, în primul rând din partea României, avocatul Republicii Moldova la UE.

“Noul Guvern din Republica Moldova trebuie susținut în fața provocărilor ținând cont de puternica rezistență la schimbare a forțelor oligarhice și comuniste care lucrează la sabotarea democrației, dincolo de Prut”, conchide sursa citată.

Uniunea Europeană a acordat miercuri Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic, în valoare de 600 de milioane de euro.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Recent, într-o discuție telefonică pe care a avut-o cu președinta Republicii Moldova, președintele PMP Cristian Diaconescu a asigurat-o pe președinta Maia Sandu de ”tot sprijinul politic al PMP” și de faptul că își va folosi ”toate cunoștințele și expertiza” pe care le-a dobândit în cariera de diplomat și va fi ”un avocat al interesului Republicii Moldova”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda28 mins ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA44 mins ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA2 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European dorește înființarea unui organism european de etică independent menit să consolideze transparența și integritatea în instituțiile UE

ROMÂNIA3 hours ago

Peste 20 de cicliste au plecat de la Ambasada României în Franța într-o cursă de 4000 km pentru promovarea luptei împotriva cancerului de sân în Europa

SUA4 hours ago

Sondaj Reuters/Ipsos: Popularitatea lui Joe Biden în SUA a ajuns la cel mai scăzut nivel din timpul președinției sale

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Team2Share

Trending