Connect with us

U.E.

Ungaria se opune unui embargo al UE asupra petrolului rusesc

Published

on

© European Union, 2022

Ungaria se opune extinderii sancțiunilor Uniunii Europene asupra petrolului și gazelor rusești, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta, Zoltan Kovacs.

”Poziția Ungariei cu privire la orice embargo asupra petrolului și gazelor nu s-a schimbat: nu îl susținem”, a declarat oficialul ungar pentru Reuters, citat de Deutsche Welle. 

Premierul Viktor Orban, recunoscut ca fiind aliat al lui Putin în Uniunea Europeană, nu și-a exercitat dreptul de veto atunci când a venit vorba ca Uniunea Europeană să impună sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a războiului declanșat în Ucraina, dar nici nu l-a criticat pe liderul de la Kremlin în mod direct.

Șeful Guvernului de la Budapesta respinge restricțiile asupra importurilor de energie rusă, motivând că această decizie ar afecta economia țării sale.

De altfel, Orban a câștigat recentele alegeri și datorită promisiunilor de a menține securitatea aprovizionării cu gaze a gospodăriilor maghiare.

Conform unor diplomați europeni, Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat în trecut că următoarele sancțiuni împotriva Rusiei vor viza băncile, cu precădere Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus, dar și petrolul.

Statele membre UE au dat undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include, printre altele, o interdicție asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia, tocmai pentru că nu există încă un acord între țările membre UE. 

Nevoia independenței energetice a intrat într-o nouă etapă după ce Gazprom a anunțat că a oprit complet livrările de gaze naturale către Bulgaria și Polonia, ca urmare a faptului că cele două state au refuzat să plătească în ruble livrarea combustibilului, pretenție enunțată de Vladimir Putin încă din luna martie.

Comisia Europeană a criticat această decizie și a anunțat că este pregătită și are în vedere un răspuns coordonat. În egală măsură, Ursula von der Leyen a promis că era combustibililor fosili din Rusia se va încheia.

De asemenea, președintele american, Joe Biden, a puncta că Statele Unite nu vor permite Moscovei să intimideze țările europene prin amenințări cu sistarea resurselor energetice și că Washington colaborează că ”alte ţări, precum Coreea, Japonia sau Qatar pentru a-i ajuta pe aliaţii noştri europeni ameninţaţi de acest şantaj rusesc cu gazele”.

Cât privește aprovizionarea celor două țări cu gaze naturale, instituția europeană a explicat că acestea vor primi sprijin din partea vecinilor săi din Uniunea Europeană, Grecia oferindu-se deja, în urma unei discuții telefonice dintre premierul elen și omologul bulgar, să ajute Sofia în acest sens

Între timp, Franța, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a convocat pentru luni o ”sesiune extraordinară” pentru a discuta despre această nouă realitate energetică.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EC

Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri pentru a ajuta Finlanda să oprească afluxul de migranți din Rusia, a declarat vineri premierul finlandez Petteri Orpo, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Anul trecut, Finlanda și-a închis granița extinsă cu Rusia, pe fondul unui număr tot mai mare de sosiri din țări precum Siria și Somalia, și a acuzat Moscova că armează migrația împotriva națiunii nordice și a UE, afirmație pe care Kremlinul o neagă.

„Ne pregătim propria legislație, dar avem nevoie și de măsuri ale UE”, a declarat Orpo, fără a da detalii, după ce a vizitat granița țării nordice cu Rusia împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Von der Leyen a declarat în aceeași conferință de presă că Comisia Europeană lucrează îndeaproape cu țările de origine ale migranților, fiind de acord cu poziția Finlandei.

„Ceea ce vedem este că un stat instrumentează oameni săraci pentru a exercita presiuni asupra altui stat, astfel încât aceasta este o problemă clară de securitate”, a spus ea.

Măsurile luate pentru a face față migranților din Rusia trebuie să găsească un echilibru între protejarea securității frontierelor și obligațiile internaționale, a adăugat șefa Executivului european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reiterează sprijinul pentru România în implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027 în cadrul unei întâlniri între ministrul Adrian Câciu și director general interimar al DG EMPL

Published

on

© MIPE/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a avut joi o întâlnire cu Andriana Sukova, Director General interimar al Direcției Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene.

Conform unui comunicat al ministerului, discuțiile s-au axat pe următoarele teme cheie:

  • Implementarea Fondului Social European +

Ministerul anunță că au fost depuse 2.083 de proiecte, în valoare totală eligibilă de cca. 3,5 miliarde de euro și au fost semnate 135 de contracte de finanțare cu beneficiarii, în valoare totală eligibilă de 347 de milioane de euro.

Se estimează că, în 2024, autoritățile de management pentru Programul Educație și Ocupare, Programul Incluziune și Demnitate Socială, Programul Sănătate vor lansa 126 de apeluri în valoare totală de cca. 6,8 miliarde de euro, din care cca. 5,6 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția UE.

  • Utilizarea platformei STEP care își propune să acopere investițiile pentru o forță de muncă calificată și reziliență, prin proiecte de învățare și de educație pe tot parcursul vieții și prin proiecte de formare/training.
  • Situația privind îndeplinirea condițiilor favorizante legate de prioritatea 4 – O Europă mai socială a Politicii de Coeziune 2021-2027.

România a acordat o mare atenție condițiilor favorizante tematice, înregistrând progrese semnificative pentru elaborarea și implementarea strategiilor în domenii precum piața muncii, educația, incluziunea socială și reducerea sărăciei, politica pentru incluziunea romilor și sănătatea.

În cadrul întâlnirii, oficialul Comisiei Europene a apreciat gradul de absorbție de 97% al României pentru perioada 2014-2020 și a reiterat sprijinul oferit de Comisie pentru implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027.

Din partea MIPE au participat secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, Irina Radu – director general Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem, Ivona Batali – director general Direcția Generală Informare, Transparentizare şi Dialog Social şi Cătălina Bădănace – director general adjunct Direcția Generală Programe Europene Capital Uman.

Din delegația DG EMPL au mai făcut parte Maria Luisa Cabral, director al Direcției C – Condiții de muncă și dialog social și Ana-Maria Coscotin, team leader pentru România.

Potrivit unei informări a Comisiei Europene, UE va investi 7,3 miliarde de euro din fondurile Fondul Social European+ în România pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, la noi competențe și formare profesională, pentru a promova incluziunea socială și pentru a spori accesul la asistență medicală. 

România pune în aplicare FSE+ prin intermediul a patru programe naționale, care cuprind investiții din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și sunt completate de un program al Fondului pentru o tranziție echitabilă (JTF).

De altfel, pentru acest ultim program, România a încasat în luna martie 642 milioane de euro de la Comisia Europeană , reprezentând prefinanţare unică excepţională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP). 

Continue Reading

SCHENGEN

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

Published

on

© Ylva Johansson/ Twitter

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, joi, la Sofia, că în urmă cu două zile a propus Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre pentru România şi Bulgaria.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson au participat, la Sofia, la o întâlnire cu ministrul de interne bulgar, Kalin Stoyanov, cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

“Această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu din iunie. Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană. Vreau să vă spun că am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în România. De asemenea, am observat, prin diferite misiuni de fact-finding şi evaluări ale Comisiei, că aceste două ţări, Bulgaria şi România, sunt de fapt mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre”, a spus comisarul european, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat în această săptămână raportul anual privind Schengen, subliniind “măsurile istorice luate” pentru completarea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024. Raportul precizează că pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

În același timp, raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care a fost dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unui termen, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.30 mins ago

Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia

INTERNAȚIONAL39 mins ago

Din Ucraina, vicecancelarul german Robert Habeck face apel la parteneri să ofere Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a continua lupta împotriva Rusiei

SUA50 mins ago

Directorul CIA avertizează că Ucraina ar putea pierde războiul cu Rusia dacă SUA nu trimit mai mult ajutor

INTERNAȚIONAL1 hour ago

De la Bruxelles, Mike Pence face apel la Congres să adopte ajutorul pentru Ucraina: SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană reiterează sprijinul pentru România în implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027 în cadrul unei întâlniri între ministrul Adrian Câciu și director general interimar al DG EMPL

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, vizită în Coreea de Sud, la invitația omologului său: Va fi adoptată Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral

ROMÂNIA3 hours ago

Proiectele de parteneriat public-privat sunt viitorul, subliniază ministrul Marcel Boloș în cadrul unor întâlniri cu reprezentanți ai FMI și Băncii Mondiale

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Emiratelor Arabe Unite: Pe timp de pace putem construi. Asigurarea securității în zonele noastre va contribui la impulsionarea relațiilor comerciale

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA5 hours ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

ROMÂNIA21 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending