Connect with us

U.E.

Ungaria și Polonia anunță că vor continua să blocheze bugetul multianual al UE în cazul condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept: Un astfel de mecanism necesită modificarea tratatelor

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Premierii Ungariei și Poloniei, Viktor Orban și Mateusz Morawiecki, au anunțat joi că vor bloca în continuare bugetul multianual al Uniunii Europene în cazul în care mecanismul privind condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept este menținut și au opinat că introducerea unei astfel de condiționalități se poate face doar prin modificarea tratatelor UE în urma unei conferințe interguvernamentale.

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

”Obiectivul nostru este să prevenim un mecanism care nu va consolida, ci va submina statul de drept în interiorul UE prin degradarea lui la un instrument politic. Condiţionalitatea propusă eludează Tratatul UE, foloseşte definiţii vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare asupra justificării sancţiunilor şi nu cuprinde garanţii procedurale concrete”, au explicat cei doi lideri în declarația comună emisă în urma unei întrevedere desfășurate la Budapesta, potrivit MTI, informează Agerpres.

Cei doi lideri propun ca fondurile necesare să fie puse la dispoziție cât mai rapid posibil, urmând apoi ”să vedem dacă trebuie să le legăm statul de drept și interesele financiare ale Uniunii”, subliniază publicația franceză France Presse.

Premierul Viktor Orban a menționat într-o declarație de presă că un asemenea mecanism de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept ”va servi la crearea unei supremaţii a majorităţii, nu a dreptului”.

Într-o cheie similară, omologul polonez Mateusz Morawiecki a estimat că propunerea privind condiţionarea accesării fondurilor europene ”este motivată politic” şi ea ”ar putea conduce la dezintegrarea UE”.

”Propunerea noastră comună este să facilităm adoptarea rapidă a pachetului financiar prin stabilirea unui proces în doi timpi. Pe de o parte, să limităm domeniul de aplicare al oricărei condiţionalităţi bugetare suplimentare pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii conform concluziilor Consiliului European din luna iulie. Pe de altă parte, să discutăm în Consiliul European dacă trebuie stabilită o legătură între statul de drept şi interesele financiare ale Uniunii. Dacă se decide astfel, atunci procedurile corespunzătoare prevăzute în Tratate, inclusiv convocarea unei conferinţe interguvernamentale, trebuie luate în considerare pentru a negocia modificările necesare ale Tratatelor”, menţionează de asemenea cei doi prim-miniştri în declaraţia lor comună.

Într-o ntervenție în plenul reunit al Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat Budapestei și Varșoviei invitația de a se adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a-și exprima îndoielile cu privire la acest mecanism de condiționare a fodurilor europene.

”Oricine are încă îndoieli are o cale clară. Ei se pot adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a cere să se pronunţe asupra noii reglementări. Acesta este locul unde în general sunt soluţionate divergenţele de opinii cu privire la texte legislative, şi nu pe seama milioanelor de cetăţeni europeni care aşteaptă urgent ajutorul nostru”, a menționat Ursula von der Leyen.

În timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

În încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.

Opoziția din Ungaria s-a distanțat de politicile promovate de Guvernul Orban. Printr-o scrisoare înaintată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii, ”opoziţia democrată din Ungaria, având în vedere situaţia gravă creată de practicile distructive ale guvernului ungar” a simțit nevoia ”să declare în faţa tuturor statelor membre şi cetăţenilor UE, precum şi a conducerii acesteia, că (premierul) Viktor Orban şi guvernul său nu sunt sinonime cu Ungaria”.

”Finanţarea ar trebui să ajungă la poporul ungar în loc de guvernul Orban, care şi-a pus propriile interese de putere înaintea intereselor economice ale ţării. Facem apel la instituţiile şi guvernele naţionale din UE să împiedice guvernul Orban să mai blocheze demersurile europene şi ungare de gestionare a crizei şi să-i ajute pe cetăţenii ungari să obţină acces la finanţare din partea Uniunii cât mai curând posibil”, conchid semnatarii scrisorii.

O reacție a venit și din partea primarilor Budapestei și Varșoviei, Rafał Trzaskowski, respectiv Gergely Karácsony, ca formă de manifestare a revoltei la adresa celor două guverne.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Această criză a avut ecouri și în interiorul Partidului Popular European, formațiune politică europeană din care face parte partidul lui Viktor Orban, Fidesz, a cărui calitate de membru a fost suspendată, cu largă majoritate, la 20 martie 2019. 

Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban.

”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, declara Tusk la 16 noiembrie. 

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a publicat raportul anual referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia. Documentul analizează implementarea reformelor cuprinse în acest acord de către Tbilisi, în timpul anului trecut.

”Georgia și-a continuat calea reformelor în circumstanțe dificile, în contextul redresării sale socio-economice în urma COVID-19, al unui mediu politic tensionat și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, am asistat la regrese în domeniile-cheie precum statul de drept, guvernanța și drepturile omului. Pe măsură ce Georgia se avântă în noua etapă a relațiilor sale cu UE, cu perspectivă europeană, Georgia trebuie să adopte o abordare responsabilă și conștiincioasă, care să corespundă obiectivelor sale declarate și aspirațiilor cetățenilor săi”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a reiterat sprijinul UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.

”În urma deciziei Consiliului European de a acorda Georgiei perspectiva de aderare la UE și a disponibilității sale de a acorda statutul de candidat odată ce vor fi abordate prioritățile identificate în avizul Comisiei, mingea este acum în terenul Georgiei. Un angajament serios față de consolidarea democrației, reformele judiciare, consolidarea statului de drept, precum și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate vor fi esențiale. Uniunea Europeană va continua să sprijine Georgia în eforturile sale de a aborda aceste priorități. De asemenea, vom continua să sprijinim dezvoltarea și redresarea economică a țării prin intermediul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Potrivit unui comunicat al Serviciului European pentru Acțiune Externă, principalele constatări ale raportului sunt următoarele:

Cel mai recent raport, elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de serviciile Comisiei Europene, arată că Acordul de asociere UE-Georgia a continuat să fie un motor al reformelor. În general, procesul de aliniere a legislației naționale la legislația UE, ca parte a Acordului de asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA), este pe drumul cel bun și progresează.

Cu toate acestea, în 2021, provocările au amenințat să submineze fundamentele democratice ale țării și au existat regrese în ceea ce privește statul de drept. Acest lucru demonstrează necesitatea unui angajament reînnoit și serios față de consolidarea democratică, de reformele judiciare și de acțiunile de reducere a polarizării politice și de consolidare a statului de drept, precum și de garantare a unui spațiu mediatic profesionist, pluralist și independent. ”Acestea sunt priorități esențiale pentru ca Georgia să avanseze pe calea sa europeană”, este subliniat în comunicatul mai sus amintit.

UE a continuat să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv prin continuarea eforturilor reprezentantului special al UE, prin angajamentul său în calitate de co-președinte în cadrul discuțiilor internaționale de la Geneva și prin prezența susținută pe teren a misiunii de monitorizare a UE.

UE și-a intensificat în continuare sprijinul pentru capacitatea de reziliență a Georgiei, inclusiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace.

În plus, în 2021, împreună cu instituțiile financiare europene și cu omologii guvernamentali georgieni, a fost pusă o bază solidă pentru materializarea proiectelor emblematice pentru Georgia în cadrul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic.

Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

Începând cu 2023, Comisia Europeană va prezenta un raport privind punerea în aplicare a priorităților ca parte a pachetului de extindere. În plus, până la sfârșitul anului 2022, Comisia va prezenta evaluarea sa privind capacitatea Georgiei de a-și asuma și de a pune în aplicare în mod eficient obligațiile care decurg din calitatea de membru.

Continue Reading

U.E.

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană îi critică pe talibani, la un an de la preluarea puterii prin forță, pentru că ”au încălcat și nesocotit drepturile femeilor și fetelor afgane, care rămân private de educație secundară, în timp ce noile restricții privind codurile vestimentare și circulația le-au exclus și mai mult din majoritatea aspectelor vieții economice și publice”.

”În urmă cu un an, talibanii și-au încălcat promisiunile față de poporul afgan și față de comunitatea internațională de a negocia o soluționare a conflictului afgan care durează de zeci de ani. În schimb, ei au răsturnat prin forță guvernul afgan bazat pe constituție, iar talibanii nu au reușit să stabilească un sistem politic incluziv, ignorând astfel aspirațiile poporului afgan. Mai concret, au încălcat și nesocotit grav drepturile femeilor și fetelor afgane, care rămân private de educație secundară, în timp ce noile restricții privind codurile vestimentare și circulația le-au exclus și mai mult din majoritatea aspectelor vieții economice și publice. Mecanismele de protecție a femeilor și fetelor împotriva violenței și a căsătoriilor forțate au fost desființate, iar violența domestică este în creștere”,  este menționat într-o declarație a unui purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă.

Acesta atrage atenția și asupra faptului că ”populația, inclusiv grupurile etnice și religioase, în special Hazara și populația șiită, se confruntă cu abuzuri instituționalizate și sistemice ale drepturilor lor economice, sociale, culturale, civile și politice. Încălcările și abuzurile includ execuții extrajudiciare, arestări și detenții arbitrare, tortură, rele tratamente și intimidare. Libertatea de opinie, de exprimare, de presă, de întrunire pașnică și de asociere sunt încălcate”, a avertizat UE prin oficialul mai sus amintit.

În contextul în care nu există ”un guvern afgan recunoscut”, Uniunea Europeană a ”colaborat cu comunitatea internațională pentru a găsi soluții de principiu, pragmatice și creative pentru a sprijini poporul afgan și pentru a atenua criza umanitară și economică”.

”UE a alocat peste 300 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar și a mobilizat 330 de milioane de euro pentru a menține serviciile de bază și a susține mijloacele de subzistență, prin intermediul partenerilor ONU și al organizațiilor locale și internaționale și al ONG-urilor. UE intenționează să își continue sprijinul acordat poporului afgan în strânsă coordonare cu partenerii internaționali. UE a restabilit o prezență minimă la Kabul, asigurând furnizarea de asistență, facilitând coordonarea operațională și reprezentând politicile și pozițiile UE”, mai precizează oficialul european.

Acesta a a reiterat angajamentul ”față de poporul afgan și față de stabilitatea, prosperitatea și pacea durabilă în Afganistan și în regiune”.

”Acest lucru va necesita un proces politic favorabil incluziunii, cu participarea deplină, egală și semnificativă a tuturor bărbaților și femeilor afgane. Pledăm pentru protecția și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în conformitate cu convențiile internaționale, la care Afganistanul, în calitate de stat parte, ar trebui să adere, respectând în același timp dreptul internațional umanitar. Afganistanul nu trebuie să rămână un refugiu sigur pentru teroriști și nici o amenințare la adresa securității internaționale”, conchide purtătorul de cuvânt.

În urma unei ofensive de amploare, talibanii au preluat anul trecut, în august, controlul asupra Afganistanului, după ce Statele Unite au decis să se retragă din această țară, după o misiune care s-a întins pe două decenii.

De atunci, respectarea drepturilor femeilor a cunoscut un regres, talibanii impunând restricții din ce în ce mai severe, fapt criticat în luna mai a acestui an de G7.

Tot în acest an, mai precis la sfârșitul lunii martie, talibanii au închis, de asemenea, liceele şi colegiile pentru fete, la doar câteva ore după redeschiderea lor, anunţată de mult timp.

Continue Reading

U.E.

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Published

on

© Bundeskanzler Olaf Scholz/ Twitter

Cancelarul german, Olaf Scholz, va efectua în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a aborda împreună cu premierul acestui stat, Justin Trudeau, chestiuni legate de ”sprijinul de neclintit pentru Ucraina, protejarea păcii și securității în Europa și în întreaga lume și abordarea impactului global mai larg al invaziei ilegale și nejustificate a Rusiei”.

Vizita oficialului german prevede opriri în Montreal, Toronto și Stephenville.

Potrivit unui comunicat al Guvernului canadian, cei doi lideri vor discuta despre ”modalitățile prin care cele două țări pot lucra împreună pentru a proteja securitatea energetică și pentru a accelera tranziția globală către o energie curată, inclusiv prin accesul sigur la resurse-cheie precum hidrogenul curat și mineralele critice”.

”Aceștia vor discuta despre luarea unor măsuri ferme în domeniul climei prin politici precum stabilirea prețurilor la emisii și despre promovarea relațiilor comerciale dintre Canada și Germania pentru a aduce beneficii tuturor și pentru a dezvolta clasa de mijloc în ambele țări, inclusiv prin intermediul Acordului comercial economic și cuprinzător dintre Canada și Uniunea Europeană (CETA), despre consolidarea relațiilor în domeniul științei și al inovării și despre atragerea de investiții, inclusiv în sectoare precum producția de automobile și de vehicule electrice, hidrogenul și energia curată, precum și științele vieții”, mai menționează Ottawa.

În comunicat este amintit că cele două țări ”au o istorie îndelungată de colaborare pentru a avansa dezvoltarea unei economii curate, iar această vizită va fi o ocazie de a aprofunda în mod oficial această colaborare. Cercetătorii canadieni și germani au fost în prima linie a avansării tehnologiilor curate pe bază de hidrogen, iar companiile canadiene și-au implementat tehnologiile pe piața germană și companiile germane au investit în creșterea capacităților de producție în Canada”.

”Germania și Canada sunt prieteni apropiați pe scena globală. Suntem legați de angajamentele noastre comune față de democrație, pace și securitate, inclusiv de sprijinul nostru pentru Ucraina, un viitor curat și sănătos și o economie care funcționează pentru oameni. Aștept cu nerăbdare să îi arăt cancelarului Scholz ce are de oferit Canada, în timp ce ne consolidăm în continuare relația, creăm locuri de muncă și contribuim la creșterea clasei de mijloc în ambele țări”, a fost mesajul transmis de premierul canadian, Justin Trudeau.

Vizita cancelarului german vine după ce Ottawa a acordat Siemens Canada o scutire temporară de la sancțiunile impuse împotriva Rusiei pentru a permite returnarea turbinei reparate a Nord Stream 1, gazoduct prin care Moscova furnizează Germaniei gaze naturale.

Motorul economiei europene are peste 820 de filiale ale companiilor în Canada, care angajează aproape 70.000 de canadieni.

Pentru Canada, Germania este cea mai mare piață de export de mărfuri din Uniunea Europeană și al șaselea partener comercial la nivel global, cu un comerț bidirecțional de mărfuri în valoare totală de 25,9 miliarde de dolari în 2021.

Exporturile canadiene către Germania au fost în valoare de 6,9 miliarde de dolari în 2021, în timp ce importurile canadiene din Germania au totalizat 19,0 miliarde de dolari. Printre sectoarele de interes se numără industria aerospațială, producția avansată, industria auto, științele vieții, tehnologiile informației și comunicațiilor și industria agroalimentară.

Principalele exporturi de mărfuri ale Canadei includ pietre prețioase, mașini, minereuri minerale, instrumente științifice și de precizie, mașini și echipamente electrice și electronice și produse chimice anorganice.

Parteneri cu istorie bogată în cadrul NATO, cele două țări cooperează îndeaproape în domeniul securității și apărării, fiind, de asemenea, membre ale G7 și G20, ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Canada și Germania își aduc contribuția la operațiunile și activitățile NATO desfășurate de-a lungul flancului estic al Alianței prin conducerea grupurilor de luptă cu prezență înaintată consolidată din Letonia și Lituania.

Continue Reading

Facebook

U.E.12 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.13 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.15 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac17 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA18 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO19 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA2 days ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE2 days ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending