Miniştrii de finanţe ai statelor UE au aprobat vineri Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) revizuit al Ungariei şi plata către această ţară a unei tranşe de 920 de milioane de euro din sumele ce revin Ungariei în acest plan de redresare post-pandemie, revizuit acum prin includerea planului REPowerEU, iar Comisia Europeană ar putea decide în zilele următoare deblocarea condiţionată a fondurilor de coeziune pentru Ungaria, ce reprezintă circa 10 miliarde de euro în actualul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

Potrivit ministrului ungar de finanţe, Mihali Varga, citat de agenţia MTI, această tranşă va fi plătită în luna ianuarie.

Acuzându-l pe premierul ungar Viktor Orban de încălcarea statului de drept, Comisia Europeană a blocat accesul Ungariei atât la fondurile de coeziune, cât şi la cele din planul european de relansare post-pandemie, cele din urmă fiind acordate în baza PNRR-ului, amintește Agerpres.

Aceste decizii ale Bruxelles-ului vin în contextul în care liderul de la Budapesta pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev. Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina. Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis. În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe
Aprobarea PNRR-ului Ungariei, anunţată de executivul european pe 23 noiembrie, împreună cu eliberarea respectivei tranşe de 920 de milioane de euro, decizii validate acum de statele membre în Consiliul UE, unde Olanda şi cele trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) s-au abţinut, survin în timp ce liderii europeni fac eforturi să-l convingă pe Orban să nu blocheze prin veto la summitul european de săptămâna viitoare lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE şi un nou ajutor european de 50 de miliarde de euro destinat acestei ţări.

PNRR-ul revizuit al Ungariei are o valoare de 10,4 miliarde de euro, din care 6,5 miliarde de euro reprezintă granturi şi 3,9 miliarde de euro împrumuturi. Suplimentar, Ungaria va beneficia de 4,6 miliarde de euro în cadrul planului european REPowerEU de accelerare a tranziţiei către o energie curată. Prima plată va fi făcută pentru planul REPowerEU. Această plată nu necesită revizuirea deciziei de aplicare a mecanismului de condiţionalitate privind statul de drept, activat în premieră de Comisia Europeană împotriva Ungariei pentru a-i reţine fondurile de coeziune.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc săptămâna viitoare la Bruxelles, având pe agendă recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, acordarea statului de țară candidat Georgiei și obținerea unui compromis pentru suplimentarea bugetului multianual european, UE făgăduind Ucrainei un sprijin de 50 de miliarde de euro.

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a avut vineri consultări politico-diplomatice cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euro-atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, în contextul vizitei la București a oficialului ucrainean, tematica discuțiilor s-a concentrat, în principal, pe agenda europeană a Ucrainei, în contextul pregătirii reuniunii Consiliului European, informează un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii asupra perspectivelor privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la următoarea reuniune a Consiliului European, ca rezultat firesc al eforturilor autorităților din cele două țări de implementare a reformelor necesare aderării.

Ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a reconfirmat sprijinul politic și practic al României pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova. Astfel, a apreciat eforturile depuse de autoritățile ucrainene în implementarea reformelor, în contextul deosebit de dificil generat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă.

Very constructive consultations with 🇺🇦Deputy PM @StefanishynaO. Reconfirmed🇷🇴strong support for opening EU accession negotiations with UA and RMD at the upcoming December @EUCO meeting. Agreed to work together for upgrading bilateral relation to the Strategic Partnership level. pic.twitter.com/9fkXQdmiKB

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 8, 2023

Ministrul român de externe a subliniat că se depun eforturi susținute pentru ca la finalul Consiliului European de săptămâna viitoare să avem deciziile pe care Ucraina, Republica Moldova, cât și România le așteaptă.

De asemenea, ministrul Odobescu a precizat că este importantă continuarea implementării tuturor reformelor solicitate de Comisia Europeană, inclusiv a legislației privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina.

În acest context, ministrul  român de externe a evidențiat că legea propusă de autoritățile de la Kiev pentru amendarea legislației relevante constituie un pas pozitiv înainte și un demers salutar. A asigurat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă și constructivă pe această temă, subliniind că protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean inclusiv, democratic și european, salutând eforturile Guvernului ucrainean în acest sens.

Ministrul Luminița Odobescu a exprimat aprecieri pentru decizia Guvernului de la Kiev privind așa-numita „limbă moldovenească”, subliniind că, pe mai departe, este importantă implementarea integrală a acestei decizii la toate nivelele – central, regional și local și în toate regiunile din Ucraina.

A fost salutată, în context, şi reacția promptă a autorităților de la Kiev în reglarea aspectelor privind editarea manualelor de limba română în zonele cu comunitate română din Ucraina.

Welcoming the 🇺🇦 amendments to legislation relevant to national minorities in Ukraine – a positive step forward. 🇷🇴 will continue to promote a transparent and constructive approach on this matter. @StefanishynaO pic.twitter.com/OLk5qGsaje

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) December 8, 2023

Cei doi demnitari au agreat accelerarea procesului de implementare a deciziilor asumate ca urmare a vizitei președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski la București (10 octombrie 2023) și a primei ședințe comune a guvernelor României și Ucrainei (Kiev, 18 octombrie 2023), în vederea demarării procesului de ridicare a relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euro-atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna, a prezentat propunerile legislative aflate în dezbatere în Rada Supremă a Ucrainei, în vederea implementării reformelor. De asemenea, a prezentat amendamentele la legislația privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina.

Viceprim-ministrul ucrainean a exprimat încredere că Ucraina va deschide negocierile de aderare la UE în acest an, apreciind procesul de integrare europeană ca având un caracter profund transformator, în sensul asigurării unui stat ucrainean democratic, dezvoltat economic și incluziv.

Demnitarul ucrainean a transmis mulțumiri României pentru sprijinul constant pentru Ucraina atât în plan bilateral, cât și în ceea ce privește aderarea la UE.

Ukraine is fighting the war but we are also able to develop & scale up our efforts to join the EU.

Bucharest & Kyiv are clear that #EUCO meeting should result in decisive steps towards real enlargement & the future of Europe. 🇺🇦to🇪🇺 accession bid is an inevitable part of it.
1/2 pic.twitter.com/v7COPYPD7N

— Olga Stefanishyna (@StefanishynaO) December 8, 2023

Uniunea Europeană a convenit vineri asupra unei legislaţii fără precedent la nivel global pentru a reglementa inteligenţa artificială (IA), după trei zile de negocieri intense între statele membre, conduse de președinția spaniolă a Consiliului, şi Parlamentul European, condus de echipa de negociere din care a făcut parte și eurodeputatul român Dragoș Tudorache, în calitate de co-raportor. S-a ajuns astfel la un “acord politic”, salutat de Comisia Europeană, cu privire la un text ce ar trebui să promoveze inovarea în Europa, limitând în acelaşi timp posibilele abuzuri ale acestor tehnologii foarte avansate.

În urma unor discuții “maraton” de trei zile, președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind normele armonizate în materie de inteligență artificială (IA), așa-numita lege privind inteligența artificială, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul de regulament vizează să garanteze că sistemele de inteligență artificială introduse pe piața europeană și utilizate în UE sunt sigure și respectă drepturile fundamentale și valorile UE.

De asemenea, această propunere de referință are ca scop stimularea investițiilor și a inovării în materie de IA în Europa.

“‘Istoric! UE devine primul continent care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA. Legea privind inteligenta artificială este mult mai mult decât o carte de reguli – este o rampă de lansare pentru întreprinderile nou-înființate și cercetătorii din UE pentru a conduce cursa globală a inteligenței artificiale” a salutat comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, cel care se află la originea proiectului prezentat în aprilie 2021.

De atunci, discuţiile s-au prelungit. Ultima rundă de negocieri, începută miercuri după-amiază, a durat aproape 35 de ore.

Historic!

The EU becomes the very first continent to set clear rules for the use of AI 🇪🇺

The #AIAct is much more than a rulebook — it’s a launchpad for EU startups and researchers to lead the global AI race.

The best is yet to come! 👍 pic.twitter.com/W9rths31MU

— Thierry Breton (@ThierryBreton) December 8, 2023

Legea privind IA este o inițiativă legislativă emblematică, cu potențialul de a promova dezvoltarea și adoptarea unei IA sigure și demne de încredere pe piața unică a UE, atât de către actorii publici, cât și de către cei privați.

“Legea UE privind inteligența artificială este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Așadar, acesta este un moment istoric. Actul privind IA transpune valorile europene într-o nouă eră. Un angajament pe care ni l-am asumat în orientările noastre politice pentru acest mandat al Comisiei – și l-am îndeplinit”, a transmis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ideea principală este de a reglementa IA pe baza capacității acesteia de a cauza prejudicii societății, urmând o abordare “bazată pe riscuri”: cu cât riscul este mai mare, cu atât mai stricte sunt normele.

Fiind prima propunere legislativă de acest tip din lume, aceasta poate stabili un standard global pentru reglementarea IA în alte jurisdicții, la fel cum a făcut-o GDPR, promovând astfel abordarea europeană a reglementării tehnologiilor pe plan mondial.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Comparativ cu propunerea inițială a Comisiei, principalele elemente noi ale acordului provizoriu pot fi rezumate după cum urmează:

– norme privind modelele de inteligență artificială de uz general cu impact ridicat, care pot cauza riscuri sistemice în viitor, precum și privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat;

– un sistem revizuit de guvernanță cu anumite competențe de aplicare la nivelul UE;

– extinderea listei de interdicții, dar cu posibilitatea de a utiliza identificarea biometrică la distanță de către autoritățile de aplicare a legii în spațiile publice, sub rezerva unor măsuri de protecție;

– o mai bună protecție a drepturilor, prin obligația pentru cei care utilizează sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat de a efectua o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a pune în funcțiune un sistem de inteligență artificială.

Măsuri de sprijinire a inovării și a IMM-urilor

Deputații europeni au dorit să se asigure că întreprinderile, în special IMM-urile, pot dezvolta soluții de inteligență artificială fără o presiune nejustificată din partea giganților industriali care controlează lanțul valoric. În acest scop, acordul promovează așa-numitele sandbox-uri de reglementare și testele în lumea reală, stabilite de autoritățile naționale pentru a dezvolta și antrena IA inovatoare înainte de introducerea pe piață.

“Legea privind IA stabilește norme pentru modelele mari și puternice de IA, asigurându-se că acestea nu prezintă riscuri sistemice pentru Uniune și oferă garanții puternice pentru cetățenii și democrațiile noastre împotriva oricăror abuzuri ale tehnologiei din partea autorităților publice. Ea protejează IMM-urile noastre, ne consolidează capacitatea de a inova și de a fi lideri în domeniul IA și protejează sectoarele vulnerabile ale economiei noastre”, a subliniat și europarlamentarul Dragoș Tudorache.

Sancțiuni și intrarea în vigoare

Nerespectarea normelor poate duce la amenzi cuprinse între 35 de milioane de euro sau 7 % din cifra de afaceri globală și 7,5 milioane de euro sau 1,5 % din cifra de afaceri, în funcție de încălcare și de mărimea întreprinderii.

Acordul de compromis precizează, de asemenea, că o persoană fizică sau juridică poate depune o plângere la autoritatea relevantă de supraveghere a pieței cu privire la nerespectarea legii privind IA și se poate aștepta ca o astfel de plângere să fie tratată în conformitate cu procedurile specifice ale autorității respective.

Textul convenit va trebui acum să fie adoptat în mod oficial atât de Parlament, cât și de Consiliu pentru a deveni legislație UE. Comisiile pentru piața internă și pentru libertăți civile ale Parlamentului European vor vota asupra acordului în cadrul unei reuniuni viitoare.