Connect with us

U.E.

Ungaria va organiza alegeri parlamentare pe 3 aprilie. Viktor Orban, care vizează un al patrulea mandat, se va confrunta cu o alianță formată din șase partide

Published

on

© European Union, 2020

Ungaria va organiza alegeri legislative pe 3 aprilie, a anunţat marţi preşedintele Janos Ader, un scrutin care se anunţă dificil, între partidul Fidesz, aflat la putere de mult timp, al lui Viktor Orbán, și o opoziție unită pentru prima dată, informează Politico.eu

Potrivit sursei citate, această confruntare urmărită îndeaproape, care are loc într-un moment în care Budapesta este implicată în mai multe dispute cu Bruxelles-ul cu privire la statul de drept, este de așteptat să definească dacă Ungaria se va întoarce în rândul țărilor europene sau se va apropia și mai mult de Moscova și Beijing.

Premierul Viktor Orban, care vizează un al patrulea mandat, se confruntă cu o opoziţie formată din șase partide. În ultimele luni, unele sondaje au plasat Fidesz și alianța de opoziție la egalitate, deși opoziția a părut să piardă teren la sfârșitul anului 2021.

Alianța formată din șase partide este condusă de Peter Marki-Zay, un conservator catolic în vârstă de 49 de ani, tată de șapte copii și primar al unui oraș mic, care pare să întruchipeze valorile tradiționale pe care Orban le susține în mod public și este văzut ca un adversar dur

Ca reacție la această alianță, într-un discurs susținut în timpul aniversării Revoluției din 1956, Viktor Orban a acuzat voalat Washingtonul şi Bruxellesul că încearcă să se amestece în politica internă a Ungariei de partea rivalului său la alegerile de anul viitor, Peter Marki-Zay. În același discurs susținut în fața a mii de simpatizanți, el a spus că luptă pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie.

Tot în data de 3 aprilie în Ungaria va avea loc un referendum cu privire la chestiuni legate de comunitatea LGBTQ, potrivit comunicatului preşedintelui, scrie Agerpres

În cadrul referendumului, cetăţenii ungari vor fi întrebaţi dacă sunt de acord cu organizarea de seminarii despre orientarea sexuală în şcoli fără acordul părinţilor şi dacă sunt de părere că procedurile de schimbare de sex ar trebui promovate în rândul copiilor.

De asemenea, ei vor fi întrebaţi dacă conţinutul media ce ar putea influenţa orientarea sexuală ar trebui să le fie prezentat copiilor fără nicio restricţie.

Viktor Orban și-a înăsprit în ultima perioadă retorica și criticile la adresa liberalismului occidental. La putere din 2010, Orban, în vârstă de 58 de ani, s-a prezentat drept apărător al identității culturale a Ungariei împotriva migrației musulmane în Europa și protector al valorilor creștine împotriva liberalismului occidental.

Citiți și: Viktor Orban a fost reales președinte al Fidesz: După comunism nu vrem dictate de la Bruxelles. Nu vrem să părăsim UE, ci vrem să ne păstrăm suveranitatea

Premierul maghiar Viktor Orban se află în coliziune cu majoritatea omologilor săi occidentali încă de la debutul crizei migrației, în 2015, tensiunile și contrele politice escaladând adesea pe marginea marilor dosare europene, fie că este vorba de situația statului de drept, libertatea mass-media, drepturile comunității LGBTIQ sau fondurile europene. De asemenea, Orban este criticat și pentru relațiile economice apropiate cu Rusia sau China.

Ungaria a adoptat recent un proiect de lege care restricţionează accesul tinerilor la reprezentări ale altor obiceiuri sexuale decât heterosexualitatea şi la referiri la alte identităţi de gen decât cea atribuită la naştere, fapt care i-a atras critici din partea liderilor occidentali la ultimul summit european, din iunie 2021. Mai mult, premierul maghiar s-a arătat dispus să refuze fondurile europene de redresare dacă acestea sunt condiționate de abrogarea legii anti-LGBT.

SUA

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Published

on

© Kyriakos Mitsotakis/Facebook

Într-un discurs istoric cu prilejul a 200 de ani de parteneriat între Grecia și SUA, primul rostit vreodată de un lider grec în fața unei sesiuni comune a Congresului SUA, premierul Kyriakos Mitsotakis a subliniat că Grecia nu va accepta încălcarea suveranității și a drepturilor sale teritoriale, avertizând că NATO nu mai are nevoie de încă o problemă pe flancul sud-estic al Alianței, pe lângă războiul neprovocat purtat de Rusia în Ucraina, în apropierea flancului estic. 

Premierul elen a făcut astfel trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în estul Mării Mediterane, o zonă economică cheie din punct de vedere energetic unde ambele state au ambiții concurente și unde au revendicat zone care se suprapun, susținând că acestea aparțin platformelor lor continentale respective.

Luând cuvântul de la tribuna Camerei Reprezentanților, prim-ministrul Mitsotakis a declarat: „Vă aduc astăzi aici promisiunea poporului elen: că vom fi alături de poporul Statelor Unite – oricând și oriunde va fi necesar – pentru a ne asigura că speranțele pe care strămoșii noștri le-au lăsat moștenire lumii acum 25 de secole vor dăinui, iar visul de libertate pentru fiecare ființă umană de pe această planetă nu va muri niciodată.”

De-a lungul discursului său,  Mitsotakis a vorbit despre relația comună dintre Grecia și Statele Unite, întrucât fondarea republicii americane s-a inspirat din idealurile și filosofia democrației ateniene.

„Am venit în fața dumneavoastră pentru a celebra un miracol pe care toți oamenii liberi îl prețuiesc, dar care îi leagă pe greci și pe americani într-un mod unic”, a remarcat el. „Acest miracol, ideea greacă care avea să schimbe pentru totdeauna lumea, este că societatea funcționează cel mai bine dacă toți cetățenii săi sunt egali și au dreptul de a participa la conducerea statului lor”.

Premierul grec  a subliniat importanța cooperării dintre cele două națiuni în menținerea păcii globale, abordarea schimbărilor climatice și îmbunătățirea drepturilor omului. El a evidențiat o varietate de probleme globale pe care le consideră îngrijorătoare, cum ar fi războiul din Ucraina și disputa teritorială din Cipru.

Flancat de vicepreședintele Kamala Harris și de președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, Mitsotakis a subliniat că „valorile noastre comune sunt din nou testate”, în timp ce Ucraina se confruntă cu agresiunea neprovocată a Rusiei.

În acest sens, a afirmat că „Putin încearcă să creeze o lume în care revendicările teritoriale sunt exprimate pe baza fanteziei istorice și sunt impuse agresiv, mai degrabă decât stabilite prin pace. O lume în care armatele, nu diplomații, rezolvă disputele”. Însă, a subliniat premierul elen, Putin „nu trebuie să reușească”. „Nu numai de dragul Ucrainei, ci pentru a transmite un mesaj tuturor liderilor autoritari că revizionismul istoric și agresiunea deschisă, prin încălcarea dreptului internațional, nu vor fi tolerate de comunitatea mondială a democrațiilor”. 

Mitsotakis a precizat că Grecia este „alături de Ucraina în fața agresiunii lui Putin”. „Am trimis ajutor umanitar. I-am sprijinit pe ucraineni cu arme pentru a-i ajuta să-și apere patria. Și am primit, cu brațele deschise, refugiații care și-au părăsit patria în căutarea siguranței pentru ei și familiile lor”, a afirmat premierul grec. 

Vorbind despre acțiuni agresive, el le-a cerut apoi membrilor Congresului să nu uite „rana deschisă care a provocat o durere nesfârșită elenismului: invazia și divizarea ulterioară a Ciprului”, o „problemă care trebuie rezolvată în conformitate cu dreptul internațional și cu deciziile relevante ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”. 

De asemenea, fără a menționa Turcia, Mitsotakis a subliniat provocările de securitate cu care se confruntă Grecia, inclusiv survolarea teritoriului său.

„Același lucru este valabil și pentru toate celelalte diferende regionale. (…) Vreau să fiu absolut clar. Nu vom accepta acțiuni agresive care ne încalcă suveranitatea și drepturile noastre teritoriale. Acestea includ zborurile peste insulele grecești, care trebuie să se oprească imediat”, a punctat premierul grec.

În acest sens, el a avertizat Congresul SUA că „ultimul lucru de care NATO are nevoie într-un moment în care ne concentrăm pe a ajuta Ucraina să învingă agresiunea rusă este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței”. „Și vă rog să aveți în vedere acest lucru atunci când luați decizii privind achizițiile de apărare pentru estul Mediteranei”, a adăugat Mitsotakis, cu trimitere la încercările Turciei de a-și moderniza flota învechită de avioane F-16 și de a achiziționa aeronave suplimentare din SUA. 

„Statele Unite au interese vitale în această parte a lumii. Este foarte important să rămâneți concentrați și să lucrați cu parteneri cu care împărtășiți nu numai priorități strategice comune, ci și valori comune și o istorie comună”, a mai subliniat premierul elen. 

Întâlnirea cu Joe Biden

Luni, după întâlnirea de la Casa Albă cu președintele Joe Biden, în care liderii au evidențiat că relația dintre Statele Unite și Grecia „este în prezent mai puternică ca niciodată, Mitsotakis a anunțat că țara sa va lansa procesul de achiziție a unei escadrile de avioane F-35. „Sperăm într-adevăr să putem adăuga acest avion fantastic la Forțele Aeriene grecești înainte de sfârșitul acestui deceniu”, a declarat premierul grec, la o recepție găzduită de președintele SUA.

Saptămâna trecută, Parlamentul grec a ratificat noul Acord de cooperare în domeniul apărării reciproce între Grecia și SUA, considerat „o demonstrație puternică a parteneriatului nostru strategic puternic și a angajamentului nostru de a menține pacea și de a promova prosperitatea în estul Mediteranei”, a afirmat Mitsotakis. 

Acesta a mai spus că Grecia va continua să investească în forțele sale armate, nu doar pentru a se întări pe sine, ci și pentru a întări flancul sud-estic al NATO. Făcând trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în Mediterana, Mitsotakis a subliniat că  „nu vom accepta nicio încălcare a suveranității noastre și a drepturilor noastre suverane”. 

În context, el a apelat la președintele american Joe Biden „să vă folosiți toată influența pentru a readuce procesul de negociere (privind Ciprul de Nord) pe calea cea bună, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU”. „Nimeni – nimeni nu poate sau nu va accepta o soluție cu două state în Cipru”, a punctat Mitsotakis. 

Dincolo de legăturile importante de securitate, premierul elen a menționat și cooperarea energetică cu SUA, în special în contextul reducerii dependenței Europei de gazul și petrolul din Rusia, mulțumind președintelui Biden pentru sprijinul „fără echivoc” acordat de administrația sa proiectelor privind producția de energie electrică din surse regenerabile și ieftine, din Orientul Mijlociu și Africa, pentru care Grecia intenționează „să joace un rol important ca poartă de acces”.

Totodată, Mitsotakis a amintit relevanța energetică a portului Alexandroupolis, din nord-estul Greciei, care devine rapid un hub energetic pentru întreaga regiune. „Pe măsură ce căutăm să obținem rapid surse alternative de gaze rusești, investiția în infrastructura necesară care va permite importul de cantități mari de gaz natural lichefiat devine crucială. Nu numai pentru Grecia, ci și pentru vecinii noștri din Balcani. Și vom conecta rețelele electrice grecești cu Cipru, Israel și Egipt, pentru a transfera energie ieftină din surse regenerabile din Orientul Mijlociu și Africa către sistemul electric european”, a mai afirmat șeful guvernului elen.

Continue Reading

U.E.

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

Published

on

© Kancelaria Prezydenta RP/ Facebook

Președintele polonez Andrzej Duda a primit-o marți, la Varșovia, pe președinta Ungariei, Katalin Novak, fiind prima sa vizită în străinătate de la preluarea mandatului. Katalin Novak a devenit președinte în data de 10 martie și a depus jurământul pe 14 mai.

„Faptul că președinta Ungraiei a decis să facă primii pași aici, în Polonia, la Varșovia, pentru a se întâlni cu mine, este un semn că prietenia dintre Polonia și Ungaria, va continua. Am vorbit cu  Katalin Novak despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și am argumentat că acesta este necesar în contextul războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, lucru pe care președinta îl înțelege foarte bine”, a declarat Andrzej Duda, potrivit comunicatului oficial

 

Andrzej Duda a recunoscut că legăturile Ungariei cu Rusia, inclusiv cele de natură fundamentală pentru economia ungară, sunt foarte greu de schimbat, ceea ce este mult mai ușor în Polonia. El a spus că Polonia și-a început de mult timp politica de diversificare a aprovizionării cu energie.

„În momentul în care Rusia a întrerupt livrările de gaz către Polonia, noi am fost capabili să facem față acestei situații. Din păcate, Ungaria nu are un astfel de confort, nu are nivelul de securitate energetică și posibilitatea de diversificare a aprovizionării pe care Polonia a reușit să o asigure”, a subliniat Andrzej Duda.

Cei doi lideri au discutat și despre problema ajutorului umanitar pentru Ucraina și despre sprijinul pentru refugiații ucraineni care vin în ambele țări.

„Țările noaste nu beneficiază de sprijin european pentru a putea implementa un program de sprijin pentru refugiații ucraineni. Din păcate, nu am nicio îndoială că acest tip de politică subminează de fapt unitatea europeană. În calitate de președinte al Poloniei, vreau să îi asigur pe toți oaspeții noștri din Ucraina, că vom face totul posibilul să primească ajutor, indiferent de deciziile Comisiei Europeane”, a continuat președintele polonez. 

La rândul său,  Katalin Novak a declarat că Polonia are un președinte și un guvern cu care Ungaria împărtășește valori comune.

„Relațiile de prietenie merg dincolo de simpatia personală, deoarece Polonia are un președinte și un guvern cu care împărtășim și promovăm valori comune”, a scris președinta pe contul său de Facebook.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru „problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

Continue Reading

U.E.

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Republica Moldova dorește să avanseze pe calea integrării europene, iar pentru asta are nevoie de sprijinul statelor membre ale UE, i-a transmis președintele Maia Sandu, joi, premierului Belgiei Alexander De Croo, cu care s-a întâlnit în contextul vizitei pe care liderul de la Chișinău o efectuează la Bruxelles, unde are programat un discurs în plenul Parlamentului European.

Sandu și De Croo au discutat despre relațiile dintre Republica Moldova și Regatul Belgiei, despre evoluțiile de securitate din regiune și despre agenda europeană a Republicii Moldova.

I-am mulțumit domnului De Croo pentru vizita sa recentă de solidaritate în Moldova și pentru ajutorul acordat în contextul războiului din Ucraina. Apreciez intensificarea dialogului bilateral moldo-belgian, care este în beneficiul cetățenilor ambelor țări. Republica Moldova dorește să avanseze pe calea integrării europene, iar pentru asta are nevoie de sprijinul statelor membre ale UE. Eforturile noastre diplomatice sunt îndreptate spre cultivarea și consolidarea acestor relații“, a scris Sandu, pe Facebook.

 

Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European Charles Michel, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”.

Miercuri, Maia Sandu va ține un discurs în plenul Parlamentului European, când va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa eurodeputaților în plen.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se află la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Continue Reading

Facebook

SUA6 mins ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.8 mins ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA1 hour ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.2 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA2 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE3 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.3 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

SUA6 mins ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO4 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending