Connect with us

INTERNAȚIONAL

UNICEF va crea stocuri de peste jumătate de miliard de seringi până la finalul anului, în anticiparea vaccinării împotriva COVID-19

Published

on

© UNICEF

În condițiile în care lumea așteaptă un vaccin împotriva COVID-19, UNICEF a început deja pregătirile pentru livrarea rapidă, sigură și eficientă a viitorului vaccin, prin achiziționarea și pre-poziționarea seringilor și a altor echipamente necesare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Imediat ce vaccinurile împotriva COVID-19 trec cu succes de studiile clinice, sunt aprobate și primesc recomandarea de utilizare, va fi nevoie de tot atâtea seringi câte doze de vaccin vor fi produse. Pentru demararea preparativelor, anul acesta, UNICEF va face stocuri de 520 de milioane de seringi în depozitele sale, în cadrul unui plan mai amplu ce vizează 1 miliard de seringi până în 2021, pentru a acoperi cererea inițială și a se asigura că seringile sunt livrate statelor înaintea vaccinurilor împotriva COVID-19.

În 2021, presupunând că vor fi disponibile suficiente doze de vaccinuri împotriva COVID-19, UNICEF preconizează că va livra peste 1 miliard de seringi, în sprijinul eforturilor de vaccinare împotriva COVID-19, pe lângă cele 620 de milioane de seringi pe care UNICEF le va cumpăra pentru alte programe de vaccinare împotriva altor boli, precum rujeola, febra tifoidă și altele.

„Vaccinarea lumii împotriva COVID-19 va reprezenta una dintre cele mai de amploare acțiuni din istoria omenirii și va trebui să acționăm cât de repede ne permite producția de vaccinuri”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Pentru a acționa rapid pe viitor, trebuie să acționăm rapid acum. Până la finalul anului, vom avea deja peste jumătate de miliard de seringi pre-poziționate acolo unde pot fi expediate rapid și cu costuri mici. Asta înseamnă suficiente seringi pentru a face înconjurul lumii o dată și jumătate”. 

În baza îndelungatei colaborări dintre cei doi parteneri, Gavi va rambursa costurile efectuate de UNICEF pentru achiziționarea seringilor și a recipientelor pentru eliminarea lor în siguranță, care vor fi mai apoi utilizate în cadrul Facilității pentru acces global la vaccinuri împotriva COVID-19 (Facilitatea COVAX) și pentru alte programe de imunizare finanțate de Gavi, în caz de nevoie.

Pe lângă seringi, UNICEF cumpără și 5 milioane de recipiente pentru eliminarea în siguranță a acestora, astfel încât seringile și acele folosite să fie aruncate în siguranță de către personalul din unitățile medicale, prevenind astfel riscul de înțepare accidentală și de contractare a unor boli cu transmitere sangvină. Fiecare recipient are o capacitate de 100 de seringi. Astfel, UNICEF va achiziționa în paralel suficiente recipiente de acest gen pentru a acoperi întreaga cantitate de seringi.

Dispozitivele de injectare, precum seringile, și recipientele pentru eliminarea în siguranță au o durată de viață de cinci ani. Și timpii de livrare a acestor dispozitive sunt lungi deoarece reprezintă articole voluminoase ce trebuie transportate pe cale maritimă. Vaccinurile, sensibile la căldură, sunt transportate în mod normal mai repede pe calea aerului. Pe lângă economisirea de timp, achiziționarea precoce a seringilor și a recipientelor pentru eliminarea în siguranță a acestora permite și reducerea presiunii asupra pieței și prevenirea unei eventuale creșteri vertiginoase a cererii în momentul în care vor fi disponibile vaccinurile.

În calitate de coordonator cheie al achizițiilor în cadrul Gavi, Alianța pentru vaccinuri, UNICEF este deja cel mai mare cumpărător de vaccinuri din lume, achiziționând peste 2 miliarde de doze de vaccin anual pentru imunizări de rutină și răspunsul la epidemii, în numele a aproape 100 de țări. În fiecare an, UNICEF furnizează vaccinuri pentru aproape jumătate dintre copiii lumii, achiziționând și livrând în jur de 600-800 de milioane de seringi pentru programele de imunizare periodică. Odată cu vaccinurile împotriva COVID-19, aceste cifre vor crește probabil de trei sau patru ori, în funcție de numărul de vaccinuri împotriva COVID-19 ce vor fi produse și asigurate de UNICEF.

„Pe parcursul a două decenii, Gavi a ajutat alte 822 de milioane de copii din țările cele mai vulnerabile ale lumii să aibă acces la vaccinuri vitale, atât de importante”, a declarat Seth Berkley, director general al Gavi. „Acest lucru nu ar fi fost posibil fără parteneriatul nostru cu UNICEF, colaborare ce va juca un rol esențial și în activitatea desfășurată de Gavi în cadrul Facilității COVAX”.

Pentru a se asigura că vaccinurile sunt transportate și depozitate la temperatura potrivită, UNICEF, împreună cu OMS, identifică echipamentele frigorifice disponibile și capacitatea de depozitare la nivelul sectorului privat și celui public, pregătind totodată instrucțiunile necesare țărilor pentru preluarea vaccinurilor.

„Facem tot ce ne stă în putință pentru a livra aceste echipamente esențiale într-o manieră eficientă, eficace și la o temperatură adecvată, lucru pe care îl realizăm cu succes în întreaga lume”, a declarat Fore.

Chiar și înaintea pandemiei de COVID-19, cu sprijinul Gavi și în parteneriat cu OMS, UNICEF a modernizat echipamentele frigorifice existente în cadrul unităților medicale de la nivelul țărilor pentru a se asigura că vaccinurile rămân la fel de sigure și de eficace pe durata transportului. Începând cu 2017, au fost instalate peste 40.000 de frigidere, inclusiv frigidere alimentate prin energie solară, în cadrul unităților medicale, mai ales în Africa.

În majoritatea statelor, UNICEF promovează tehnologiile solare pentru a ajuta țările să păstreze lanțul de aprovizionare intact. În Sudanul de Sud, țara cu cea mai scăzută acoperire cu electricitate din lume, unde temperaturile depășesc frecvent 40 de grade Celsius, UNICEF a dotat peste 700 de unități medicale, adică aproximativ 50% dintre unitățile sanitare din țară, cu frigidere alimentate cu energie solară.

UNICEF este prezent în unele dintre cele mai dificile locuri din lume, pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizați copii ai planetei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

NATO

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

Published

on

© NATO Allied Air Command/ Facebook

Avioane militare canadiene detaşate în România de la începutul lunii septembrie au interceptat două aeronave militare ruse, deasupra Mării Negre, într-un incident produs joi, a anunțat vineri Comandamentul Aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

“Detaşamentul canadian trimis în România de la începutul lunii septembrie a efectuat prima operaţiune de interceptare, în cadrul misiunii intense de poliţie aeriană. Avioane de tip CF-188 Hornet, alături de colegii din Forţele Aeriene Române au interceptat două avioane rusești de tip Suhoi Su-24 care zburau pe 23 septembrie deasupra Mării Negre, în apropierea spaţiului aerian al României”, a comunicat NATO.

Forțele Aeriene Regale Canadiene au preluat în mod oficial, la 1 septembrie, atribuțiile misiunii de Poliție Aeriană Întărită a NATO din România, de la Forțele Aeriene Regale Britanice, ca parte a măsurilor de asigurare și descurajare ale NATO.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 140 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele trei luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR.

Cel mai recent incident de securitate din cadrul acestor misiuni a avut loc pe 17 august, când două avioane de vânătoare britanice au interceptat deasupra Mării Negre un avion militar al Rusiei care se îndrepta spre spațiul aerian al României. Astfel de acțiuni din partea Federației Ruse au loc frecvent.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

RUSIA

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

Published

on

© European Union, 2021

Unele state membre ale UE au observat activități cibernetice rău intenționate, denumite colectiv Ghostwriter, și le-au asociat cu statul rus, a transmis vineri Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrel, potrivit comunicatului oficial. 

„Astfel de activități sunt inacceptabile, deoarece ne amenință integritatea și securitatea, valorile și principiile democratice și funcționarea de bază a democrațiilor noastre”, a spus el. 

Mai mult, șeful diplomației UE a menționat că aceste activități cibernetice rău intenționate vizează numeroși membri ai parlamentelor, funcționari guvernamentali, politicieni, precum și membri ai presei și ai societății civile din UE, prin accesarea sistemelor informatice și a conturilor personale și prin furtul de date.

„Aceste activități sunt contrare normelor de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, aprobate de toate statele membre ale ONU, și încearcă să submineze instituțiile și procesele noastre democratice, inclusiv prin facilitarea dezinformării și a manipulării informațiilor”, a punctat Josep Borrell. 

În final, Înaltul Reprezentant a amintit că Uniunea Europeană și statele sale membre denunță cu fermitate aceste activități cibernetice malițioase, iar toate părțile implicate „să pună capăt imediat”.

„Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic. Uniunea Europeană va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul următoarelor reuniuni și va lua în considerare posibilitatea de a lua măsuri suplimentare”, a conchis Josep Borrell. 

În context, în urmă cu două săptămâni, procuratura federală din Germania a lansat o anchetă privind atacurile cibernetice asupra parlamentului țării, la doar câteva zile după ce Berlinul a acuzat deschis Moscova că s-ar afla în spatele acțiunii. 

În prezent, Moscova se află sub sancțiunile UE după o serie de dispute între Moscova și Occident. Statele membre au decis prelungirea cu încă un an, până la 18 mai 2022, a cadrului pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință UE sau statele sale membre, după adoptarea, anul trecut, a primelor sancțiuni împotriva unor entități non-statale, la propunerea Germaniei, vizată în 2015 de un atac cibernetic pe scară largă asupra parlamentului federal.

Sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe lista respectivă.

Această nouă prelungire a sancțiunilor face parte din procesul de consolidare a rezilienței UE și a capacității sale de a preveni, descuraja, împiedica și contracara amenințările cibernetice și activitățile cibernetice rău intenționate și de a răspunde la acestea, în vederea protejării securității și intereselor europene.

Anul trecut, UE a sancționat două persoane și un organism care au fost responsabile sau au participat la atacul cibernetic asupra Parlamentului federal german (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015. Acest atac cibernetic a vizat sistemul informatic al parlamentului și a afectat capacitatea acestuia de a funcționa timp de mai multe zile. A fost furată o cantitate semnificativă de date și au fost afectate conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cel al cancelarului Angela Merkel.

Măsurile restrictive, adoptate în premieră împotriva unor entități non-statale la propunerea Germaniei, au constat într-o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor impuse persoanelor în cauză, precum și o înghețare a activelor impusă organismului. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor de pe listă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO7 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO10 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE14 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.15 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.15 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA15 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ15 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI7 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending