Connect with us

ROMÂNIA

UNICEF va testa și în România inițiativa Orașe Prietene ale Copiilor, prin care autoritățile centrale și locale pot veni în sprijinul copiilor vulnerabili

Published

on

© www.unicef.org/romania/ro

Președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților a Parlamentului României, Oana Țoiu și Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România au găzduit joi, 25 martie 2021, o discuție online pe tema Orașelor Prietene ale Copiilor și a modului în care autoritățile centrale și locale pot veni în sprijinul copiilor vulnerabili. Inițiativa Orașe Prietene ale Copiilor este o inițiativă globală a UNICEF care sprijină autoritățile locale în realizarea drepturilor copiilor la nivel local și care are la bază Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La eveniment au participat membri ai Parlamentului, viceprimari și consilieri locali din comunități rurale și urbane, fiind o rețea care aduce împreună autoritățile și alți actori relevanți, cum sunt organizațiile neguvernamentale, sectorul privat, mediul academic, mass-media și, cel mai important, copiii care doresc ca orașele și comunitățile lor să fie mai prietenoase pentru copii. 

O localitate prietenă copiilor este un municipiu, un oraș, o comunitate sau orice sistem de guvernare locală care se angajează să îmbunătățească viața copiilor din jurisdicția proprie prin respectarea drepturilor acestora. În practică, este o localitate în care vocile, nevoile, prioritățile și drepturile copiilor fac parte integrantă din politicile, programele și deciziile publice.

Astfel, copiii beneficiază de un bun start în viață, cresc sănătoși și beneficiază de îngrijire; au acces la servicii sociale și de educație incluzive și de calitate; sunt protejați împotriva exploatării, violenței și abuzului; participă la viața de familie, culturală, a municipiului/orașului/comunității și la viața socială; își exprimă opiniile și influențează deciziile care îi afectează; se întâlnesc cu prietenii și au locuri în care să se joace și să își petreacă timpul liber.

„E datoria noastră să garantăm un viitor bun pentru copii și asta înseamnă să se simtă în siguranță, să poată învăța, să se poată mișca, să se poată juca, să aibă o voce. Realitatea este că suntem în urmă. Nici în perioadele de creștere economică România nu a reușit să compenseze decalajul sau să micșoreze riscul de sărăcie în rândul copiilor și inclusiv în orașele dezvoltate spațiile adaptate copiilor sunt insuficiente. Nu doar din perspectivă socială este vital ci și dintr-o perspectivă economică”, a declarat Oana Țoiu, Președinta Comisiei pentru muncă și protecție socială, Camera Deputaților.

„În competiția globală, o dată cu schimbările muncii, vor câștiga nu doar acele țări și localități care atrag investitori ci acelea care reușesc să păstreze și să atragă profesioniști, talente, ale căror decizii de unde vor locui și unde vor munci vor depinde și de calitatea vieții de familie și a copiilor”, a adăugat aceasta. 

În ciuda progreselor semnificative din ultimii 30 de ani, 38% din cei aproximativ 3,6 milioane de copii români continuă să sufere disproporționat de sărăcie, acces slab la servicii, excluziune și discriminare. Pandemia de COVID-19 a agravat dificultățile pe care aceștia le aveau deja. Prin îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și sociale la nivelul comunității și încurajarea accesului la învățarea timpurie și la educație de calitate, toți copiii pot beneficia de o dezvoltare incluzivă, de oportunități egale și vor deveni cetățeni activi în comunitățile lor.

„Din experiența UNICEF de la nivel internațional, dar și din România, autoritățile locale pot lua cele mai bune măsuri și pot implementa programe care fac diferența pentru copiii vulnerabili și pentru familiile lor. În primul rând, trebuie să aibă date în timp real, să dezvolte strategii, programe și servicii care să răspundă la nevoile comunității, profesioniști care să facă muncă de teren, dar și bugete dedicate. Extinderea pachetului Pachetul Minim de Servicii la nivel național reprezintă un pas în acest sens. De asemenea, avem încredere că, prin consultarea și implicarea copiilor, autoritățile locale pot găsi soluții noi și inovatoare pentru comunitățile lor,  a punctat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

UNICEF împreună cu parteneri de la nivel central și local va testa și în România inițiativa Orașe Prietene ale Copiilor începând cu a doua jumătate a anului 2021.

Anul trecut, Parlamentul României a adoptat o inițiativă legislativă cu mai multe amendamente la Legea Asistenței Sociale nr. 292/2011 ce vizează implementarea unui pachet minimal de servicii sociale pentru copil și familie care include servicii de bază și de informare în domeniul sănătății, educației și protecției sociale precum: identificarea situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială, evaluarea acestora, furnizarea de informații, consiliere, însoțire, asistență și monitorizare. Acest pachet este în linie cu Garanția pentru copil, lansată de Comisia Europeană pe 24 martie 2021. În următoarea perioadă, UNICEF va colabora cu ministerele de linie pentru dezvoltarea legislației secundare și pentru identificarea soluțiilor de finanțare din fonduri Europene și de la bugetul de stat. 

În contextul lansării Garanției pentru copil de către Comisia Europeană, implementarea Inițiativei Localități Prietene ale Copiilor și extinderea Pachetului Minim de Servicii sunt inițiative care pot demonstra angajamentul României de a garanta o nouă reformă pentru îndeplinirea drepturilor copiilor.

POLITICĂ

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Președintele PMP și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu a invocat vineri scenariile unor situații precum “Yalta 2021” sau “Ribbentrop-Molotov 2.0” pentru a prefigura mizele unui summit între președinții american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin, care ar putea avea loc în Europa, în cursul lunii iunie.

“Premisele sunt tensionate”, a atenționat Diaconescu, subliniind că Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse şi Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, au dat mandat negociatorilor ruşi să prezinte americanilor o variantă de înţelegere prin care să se “legitimeze“ dreptul Rusiei de a-şi promova, în regiune, abordările de securitate naţională privind exerciţiul suveranităţii inclusiv posibilitatea de a apăra “vorbitorii de limba rusă“ oriunde s-ar afla aceştia.

Fostul șef al diplomației române a punctat că preşedintele Joe Biden şi Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, consideră că stabilizarea relaţiilor ruso-americane depinde de acceptarea de către partea rusă a consecinţelor atacurilor cibernetice, amestecului în alegerile din SUA, încălcării drepturilor omului sau agresiunea împotriva Ucrainei.

“SUA ar dori să coopereze cu Rusia în domenii privind: controlul armamentului nuclear, lupta împotriva terorismului islamic, controlul pandemiei sau schimbările climatice. În esenţă, Kremlinul încearcă un joc “de miză nulă” prin întoarcerea la situaţia anterioară anului 2014, renunţarea reciprocă la regimurile de sancţiuni, cu păstrarea influenţei ruse în Crimeea şi Donbas. Partea rusă consideră că proiectul Yalta-1945 poate fi replicat în 2021, asigurându-se stabilitatea şi predictibilitatea necesare în scopul prevenirii unei conflagraţii mondiale“, a susținut Diaconescu.

El a amintit că Summit-ul de la Yalta din 1945, cu scopurile declarate privind reconstruirea comunităţii internaţionale după al Doilea Război Mondial, a reprezentat un dezastru strategic pentru Europa Centrală şi de Est, dar un mare succes pentru URSS şi generarea sistemului influenţelor comuniste.

“Prin mobilizarea militară excepţională (peste 300.000 de militari), precum şi încercarea de a se angaja într-un război convenţional, generalizat în Ucraina, Rusia a trecut la o fază superioară şi anume semnalul transmis SUA şi aliaţilor săi că nu ar exclude chiar o confruntare nucleară globală”, a punctat acesta.

Yalta – 2021 sau Molotov-Ribbentrop 2.0 ar plasa România ca parte a Europei Centrale şi de Est sub acelaşi regim diferit, discriminatoriu şi criminal, care a distrus destine şi naţiuni. Până în acest moment, Washingtonul nu a cedat în ceea ce priveşte agenda Summit-ului. Rămâne de văzut. Dar poziţionarea puterilor europene influente este necesară, mai mult decât oricând. Este nu numai o problemă de semnal dar mai ales de expresie a solidarităţii, necesare astăzi în logica pace-război”, a conchis Cristian Diaconescu.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele SUA i-a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin pe fondul unor tensiuni puternice între cele două puteri rivale. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia, îndemnându-l în special pe omologul său Vladimir Putin să se abţină de la orice acţiune militară împotriva Ucrainei.

Între timp, Moscova a retras forțele militare care erau comasate la frontiera cu Ucraina și în peninsula Crimeea, însă echipamentele militare au rămas pre-poziționate.

Această propunere a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Trei țări europene – Finlanda, Elveția și Austria – s-au oferit deja să găzduiască un potențial summit între Joe Biden și Vladimir Putin.

Preşedintele SUA urmează să întreprindă prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene. Summitul G7 va avea loc în perioada 11-13 iunie, iar summitul NATO la 14 iunie, în aceeași perioadă fiind preconizat să aibă loc și summitul dintre președintele SUA și liderii Uniunii Europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi reprezintă normalitatea într-o societate liberă şi democratică, a transmis preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj publicat, sâmbătă, pe Facebook, cu ocazia Zilei inegalității de șanse între femei și bărbați.

El vorbeşte despre eforturile din ţara noastră pentru reducerea inegalităţilor în contextul epidemiei de SARS-CoV-2.

“Deşi mai sunt încă multe lucruri de îmbunătăţit, sunt convins că România va continua să facă eforturi susţinute pentru a reduce inechităţile existente. Ziua Naţională a egalităţii de şanse este un bun prilej de a conştientiza o dată în plus că femeile încă se mai confruntă cu stereotipuri şi prejudecăţi legate de carieră şi rolul în familie, tendinţe negative care s-au accentuat la nivel global în contextul pandemiei de COVID-19”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele adaugă că “violenţa împotriva femeilor, inegalitatea de gen şi discriminarea sunt fenomene nocive, care trebuie combătute cu toate forţele”.

Încurajez, de aceea, susţinerea cât mai activă a femeilor în procesul decizional, în societate, politică şi economie, cât şi implicarea bărbaţilor ca parteneri activi în viaţa de familie“, a conchis Klaus Iohannis.

Data de 8 mai a fost declarată Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi în România prin Legea nr. 23 din 9 martie 2015.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană a rambursat României, de la începutul anului, o sumă totală de 1,3 miliarde de euro din fonduri europene dintr-un număr de cereri în valoare de 1,9 miliarde de euro, a anunțat vineri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pe perioada anului 2021, Comisia Europeană a rambursat deja României, pentru Programe Operaționale gestionate de MIPE, 615 milioane de euro, în timp ce valoarea cererilor de rambursare trimise la Bruxelles în același interval de timp este de 937 milioane euro.

La nivelul tuturor Programelor Operaționale 2014 – 2020, inclusiv cele gestionate de alte ministere din cadrul Guvernului României, au fost trimise cereri de rambursare în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Suma totală a rambursărilor de la Comisia Europeană este de 1,3 miliarde de euro.

La nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în paralel cu actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență și demararea Programelor Operaționale 2021-2027, se pregătește și închiderea cu succes a Programelor Operaționale din exercițiul financiar actual 2014-2020, mai arată sursa citată.

“La nivelul MIPE, suntem concentrați pe închiderea Programelor Operaționale 2014-2020. Pentru acestea, atât implementarea proiectelor cât și plățile se finalizează la sfârșitul anului 2023. Așteptăm în următorii 3 ani o creștere a cererilor de rambursare din partea beneficiarilor, sunt foarte multe proiecte intrate în linie dreaptă. Îi sprijinim pe beneficiari prin autoritățile de management să ducă la final contractele de finanțare mai devreme de 2023, astfel încât atingerea gradului de absorbție de 100% să devină un obiectiv realizabil”, a explicat Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA30 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.3 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ3 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE4 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

NATO5 hours ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

ENGLISH6 hours ago

EXCLUSIVE Klaus Iohannis, Emmanuel Macron and other 19 EU heads of states, joint letter to Europeans on Europe Day: Let’s talk about Europe and find a way forward together

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending