Connect with us

RUSIA

Uniunea Europeană a prelungit oficial cu șase luni, până în iulie 2019, sancțiunile economice împotriva Rusiei

Published

on

Uniunea Europeană a prelungit oficial vineri cu şase luni, până în iulie 2019, sancţiunile economice împotriva Rusiei, a anunţat Consiliul European, potrivit unui comunciat al Consiliului UE.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în intervalul 13-14 decembrie la Bruxelles pentru a participa la ultimul summit al Consiliului European din acest an, au aprobat această măsură, însă nu au decis să impună noi sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a capturării de către aceasta a trei nave ucrainene și reținerii echipajului acestora în Marea Neagră.

Aceste măsuri vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare. Ele au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina și au fost consolidate în septembrie 2014.

Sancțiunile economice prelungite prin această decizie includ:

– limitarea accesului la piețele de capital primare și secundare din UE pentru 5 mari instituții financiare ruse cu capital majoritar de stat și pentru filialele deținute în majoritate de acestea și stabilite în afara UE, precum și pentru trei mari societăți ruse din domeniul energiei și trei din domeniul apărării;

– impunerea unor interdicții la export și la import în ceea ce privește comerțul cu arme;

– stabilirea unei interdicții la export pentru produsele cu dublă utilizare destinate unor scopuri militare sau unor utilizatori finali din domeniul militar din Rusia;

– restricționarea accesului Rusiei la anumite tehnologii și servicii sensibile care pot fi utilizate pentru producția și explorarea petrolieră.

Pe lângă aceste sancțiuni economice, sunt, de asemenea, în vigoare mai multe măsuri ale UE ca răspuns la criza din Ucraina. Printre acestea se numără:

– măsuri restrictive individuale punctuale, și anume interdicția de acordare a vizelor și înghețarea activelor, în prezent împotriva a 164 de persoane și 44 de entități, până la 15 martie 2019;

– măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2019.

Consiliul European din 19 martie 2015 a legat durata sancțiunilor de punerea în aplicare în întregime a acordurilor de la Minsk, care era prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2015. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat, sancțiunile au fost menținute.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american Mike Pompeo nu exclude posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7

Published

on

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, nu a exclus miercuri posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7, punctând în același timp că tratează cu toat seriozitatea activitățile Moscovei în Afganistan, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Preşedintele este cel care decide dacă vrea să-l invite la un summit sau nu”, a declarat Pompeo în timpul unei conferinţe de presă, în condiţiile în care Donald Trump a fost criticat pentru intenţia sa de a-l invita pe Vladimir Putin la acest summit al ţărilor industrializate, a cărui țară a fost exclusă în urma anexării ilegale a Peninsulei ucrainene Crimeea.

”Lui (Donald Trump) îi revine luarea acestei decizii. Însă eu sunt convins că este absolut important ca noi să avem contacte mai frecvente cu ruşii”, a adăugat Pompeo, chiar dacă Moscova este acuzată că a acordat prime talibanilor pentru a ucide soldaţi ai Occidentului în Afganistan.

Conform mass-media americane, agenți ruși au distribuit bani unor combatanți ”apropiaților talibanilor” pentru ca aceștia să extermine soldați americani sau ai NATO în Afganistan.

Rusia și talibanii au respins aceste acuzații, însă Pompeo a menționat că Statele Unite monitorizează de mult timp activitățile Moscovei în Afganistan.

”Când vedem informaţii credibile care sugerează că Rusia pune vieţile americane în pericol, noi răspundem la aceasta cu seriozitate. Îi atenţionăm, le vorbim? Răspunsul este: desigur că facem asta”, a spus Pompeo.

”Am luat aceasta în serios. Am gestionat aceasta într-un mod adecvat. Rusia vinde arme care îi pun de 10 ani pe americani în pericol. Ne-am exprimat dezacordul”, a precizat acesta.

La începutul lunii iunie, președintele american Donald Trump declara că invitarea liderului de la Kremlin la reuniunea celor mai dezvoltate economii mondiale reprezintă o chestiune ”de bun simț”, explicând că ”jumătate din întâlnire este alocată discuțiilor despre Rusia și, dacă acesta ar fi acolo (n.r. Vladimir Putin), ar fi mult mai ușor să rezolvăm lucrurile. Majoritatea chestiunilor pe care le discutăm sunt despre Putin, așadar doar pierdem timpul pentru că, la finalul reuniunii, cineva trebuie să îl sune pe Putin”.

În luna mai, președintele american și-a exprimat dorința de a invita și alte state la reuniunea G7, precum Australia, India, Rusia și Coreea de Sud, și a anunțat că va amâna summitul Grupului celor Șapte pentru luna septembrie, care urma să aibă loc în luna iunie a acestui an, după ce cancelarul german Angela Merkel a declinat invitația de a participa ”în persoană” la o astfel de întâlnire, invocând situația epidemiologică.

De altfel, liderul de la Casa Albă a avut o convorbire cu Vladimir Putin, în care i-a prezentat acestuia din urmă intențiile sale de a organiza un summit G7 lărgit.

Regatul Unit și Canada au respins ideea de a reprimi Rusia în grup. Un purtător de cuvânt al premierului birtanic Boris Johnson a afirmat că acesta va respinge prin veto o astfel de propunere, în vreme ce prim-ministrul Justin Trudeau a reamintit că Rusia a fost exclusă ca urmare a invadării Crimeei și că a continuat să ignore standardele și regulile internaționale.

Germania li s-a alătura acestora. Prin purtătorul de cuvânt a Guvernului condus de Angela Merkel, Berlinul a subliniat că decizia de a exclude Rusia din grupul cunoscut odinioară ca G8 rămâne valabilă și că depinde de Moscova ca această situație să se schimbe.

O reacție în acest sens a venit și din partea Uniunii Europene, care, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a amintit că acest lucru nu este posibil în prezent în contextul în care Rusia încalcă în continuare prevederile internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ungaria va investi în construcția unui gazoduct care va face legătura cu TurkStream, conducta care leagă Rusia de Turcia, prin Marea Neagră

Published

on

Consiliul de supervizare al companiei FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a aprobat vineri un plan de investiţii privind construcţia unui gazoduct până în Serbia cu o capacitate de şase miliarde metri cubi pe an, informează Itar Tass, potrivit Agerpres.

Potrivit documentelor adoptate de FGSZ, capacitatea planificată a viitoarei conducte trebuie atinsă la graniţa cu Serbia până în luna octombrie 2021.

Grupul energetic ungar MOL, care controlează FGSZ, a anunţat şi el sâmbătă că a decis să se va alăture proiectului gazoductului TurkStream, care face legătura între Rusia şi Turcia via Marea Neagră. MOL a precizat că Autoritatea de reglementare din Ungaria a aprobat un plan de dezvoltare pe zece ani care include construcţia unui nou interconector de gaze la graniţa cu Serbia, cu o capacitate de 6 miliarde de metri cubi anual.

Anterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria a semnat un acord comercial cu privire la achiziţionarea unei cantităţi de 4,2 miliarde metri cubi de gaze naturale de la grupul rus Gazprom în perioada octombrie 2020-octombrie 2021. Szijjarto a mai spus că Budapesta este interesată “în oportunitatea de a cumpăra gaze naturale ruseşti via TurkStream şi Bulgaria, începând de la finele anului următor”.

Decizia Ungariei vine după ce și Bulgaria intenționează să termine gazoductul Balkan Stream, o prelungire pe teritoriul acestei țări a conductei rusești TurkStream.

În paralel, România a anunțat că anul acesta va finaliza tronsonul de pe teritoriul țării al proiectului BRUA, gazoductul care va lega Bulgaria, România, Ungaria și Austria și gândit ca un coridor energetic pentru diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria. 

Cu o lungime de peste 930 km, prima linie a gazoductului TurkStream, prevăzută să traverseze Marea Neagră și să lege Rusia de Turcia pornind de la compresorul Russkaya din Anapa, urmând să ajunge în satul Kıyıköy, într-un district din nord-vestul Turciei, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

TurkStream va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră, prin intermediul a două linii.

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia.

Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending