Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană a Sănătății devine realitate. A Intrat în vigoare noul cadru de securitate sanitară al UE

Published

on

© European Union 2012 - EP

Elementele constitutive ale uniunii europene a sănătății au intrat oficial în vigoare, printre acestea numărându-se, de asemenea, pe lângă o serie de norme mai stricte ale UE privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății, un mandat mai puternic acordat Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și un nou cadru de urgență pentru contramăsurile medicale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro, alături de mandatul extins al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și de instituirea Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), UE dispune în prezent de instrumentele necesare pentru a se pregăti și pentru a reacționa mai eficient în cazul unei urgențe de sănătate publică.

”După doi ani de la prezentarea viziunii noastre privind o uniune europeană puternică a sănătății, aceasta devine realitate. Pandemia de COVID-19 a arătat ce putem realiza atunci când lucrăm împreună, ca Uniune, iar în prezent dispunem de instrumentele necesare pentru a trasa un nou parcurs al pregătirii și răspunsului UE în materie de sănătate. Acțiunea rapidă și decisivă la nivelul UE reprezintă cea mai puternică armă de care dispunem pentru a ne proteja cetățenii de amenințările la adresa sănătății, iar în acest scop avem nevoie de mecanisme solide și permanente. Aș dori să le mulțumesc statelor membre și Parlamentului European pentru cooperarea și sprijinul oferite de-a lungul acestui proces”, a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Intrarea în vigoare a noilor norme vine în completarea capacităților de pregătire și răspuns ale uniunii europene a sănătății, creând un cadru juridic solid, menit să amelioreze capacitatea UE în domeniile vitale ale prevenirii, pregătirii, supravegherii, evaluării riscurilor, alertei timpurii și reacției.

Regulamentul privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate îi oferă acum UE:

  • planificare solidă a pregătirii și un sistem de supraveghere mai integrat;
  • o mai bună capacitate de evaluare cu acuratețe a riscurilor și de răspuns specific;
  • mecanisme solide pentru achiziții publice comune de contramăsuri medicale;
  • posibilitatea de a adopta măsuri comune la nivelul UE pentru a aborda viitoarele amenințări transfrontaliere la adresa sănătății.

În prezent, un ECDC mai puternic este în măsură nu numai să emită recomandări pentru statele membre în ceea ce privește pregătirea pentru amenințările la adresa sănătății, ci și să găzduiască o nouă rețea de excelență a laboratoarelor de referință ale UE și să creeze un grup operativ al UE în domeniul sănătății pentru intervenții sanitare rapide în cazul unei epidemii majore.

Pentru a fi eficace și operațional în situații de urgență de sănătate publică, Regulamentul privind un cadru de urgență va permite de acum instituirea, în cadrul HERA, a unui Consiliu de criză sanitară. Acest consiliu va coordona rapid, la nivelul UE, furnizarea de contramăsuri medicale și accesul la acestea.

Regulamentul permite, de asemenea, activarea instrumentelor „EU fab”, a planurilor de cercetare și inovare pentru situații de urgență și a accesului la finanțarea de urgență.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

Published

on

©️ Calea Europeană

În 2020, instrumentul SURE al Comisiei Europene, în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.

În ultimul raport semestrial publicat vineri privind punerea în aplicare și impactul instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021, care a fost mai rapidă decât în crizele anterioare.

”SURE este cea mai bună variantă a UE. Programul a contribuit la salvarea a milioane de locuri de muncă în timpul pandemiei COVID-19 și, la fel de important, a ajutat întreprinderile din UE să își păstreze forța de muncă. SURE a deschis calea pentru planul nostru de redresare NextGenerationEU, care a deschis un nou drum în ceea ce privește un răspuns european de succes, unificat și economic la criză”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență – s-a încheiat la 31 decembrie 2022.

În total, asistența financiară SURE în valoare totală de 98,4 miliarde de euro a fost acordată unui număr de 19 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia), aproape de pachetul financiar SURE maxim de 100 de miliarde de euro.

© Comisia Europeană

Dintre cele 19 țări, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin instrumentul SURE, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.

© Comisia Europeană

Aceasta a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.

Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

În 2020:

  • Măsurile naționale de sprijinire a politicilor au protejat efectiv de șomaj aproximativ 1,5 milioane de persoane, noile simulări ilustrative prezentate în acest raport sugerând că programele finanțate de SURE au avut cel mai consistent impact.
  • SURE a sprijinit aproape o treime din totalul ocupării forței de muncă (aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți) și peste un sfert din întreprinderile (peste 2,5 milioane de întreprinderi) din cele 19 state membre beneficiare.
  • IMM-urile au fost principalii beneficiari ai sprijinului SURE.
  • Sectoarele cele mai sprijinite au fost serviciile cu utilizare intensivă a contactelor (servicii de cazare și alimentație publică, comerț cu ridicata și cu amănuntul) și industria prelucrătoare.

În 2021:

  • SURE a continuat să protejeze locurile de muncă în special în prima jumătate a anului 2021, când pandemia a continuat să aibă un impact negativ sever, sprijinind aproximativ 9 milioane de persoane (15% din totalul locurilor de muncă) și peste 900 000 de firme (15% din firme) în cele 15 state membre beneficiare care au utilizat SURE în 2021.

În 2022:

  • A avut loc o eliminare treptată a măsurilor de sprijin național. În cele patru state membre care au prelungit măsurile de sprijin până la începutul anului 2022, a existat un sprijin continuu în cadrul SURE pentru 350 000 de persoane și 40 000 de firme.

Până în prezent:

Toate fondurile publice din cadrul SURE au fost cheltuite.

Aproape jumătate din cheltuielile totale au fost alocate schemelor de muncă pe termen scurt și aproape o treime au fost alocate unor măsuri similare pentru lucrătorii independenți. Sistemele de subvenționare a salariilor și alte măsuri similare au reprezentat 12%, în timp ce restul de 5% au fost cheltuite pentru măsuri legate de sănătate, care au inclus măsuri preventive împotriva COVID-19, costuri suplimentare cu forța de muncă pentru recrutarea și sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și achiziționarea de echipamente medicale și medicamente, inclusiv vaccinuri.

Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE. Acest lucru se adaugă la efectele pozitive asupra rezultatelor sociale și de ocupare a forței de muncă.

SURE a fost un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a locurilor de muncă și a lucrătorilor ca răspuns la pandemia de coronavirus.

SURE a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat joi cinci propuneri legislative de modernizare a normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și de prevenire a poluării apelor de către nave, informează un comunicat remis caleaueuropeana.ro.

Având în vedere că 75 % din comerțul exterior al UE se desfășoară pe cale maritimă, transportul maritim nu este doar artera unei economii globalizate, ci și un sprijin vital pentru insulele și regiunile maritime periferice și îndepărtate ale UE. Deși nivelul de siguranță maritimă în apele UE este în prezent foarte ridicat, cu puține decese și fără deversări majore recente de petrol, în fiecare an sunt raportate încă peste 2 000 de accidente și incidente maritime.

Propunerile vor oferi UE instrumente noi în sprijinul transportului maritim curat și modern. Acestea vor alinia normele UE la reglementările internaționale, asigurând condiții de concurență echitabile pentru sector, îmbunătățind în același timp punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor prin digitalizare și printr-o cooperare sporită la nivelul UE.

Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) va juca un rol important în punerea în aplicare a noilor cerințe prin sprijinul pe care îl va oferi administrației statelor membre pentru a asigura respectarea noilor norme. O propunere separată prezintă modificări ale mandatului EMSA și include aceste noi atribuții.       

Norme modernizate privind siguranța maritimă

Trei dintre cele cinci propuneri se axează pe modernizarea și îmbunătățirea normelor de siguranță maritimă. Acestea acordă o atenție deosebită controlului statului portului și investigațiilor privind accidentele maritime, consolidând aplicarea normelor pentru a reduce incidentele și accidentele, prevenind în cele din urmă pierderea de vieți omenești și poluarea mediului. 

Combaterea poluării cauzate de nave

Propunerile vizează, de asemenea, prevenirea oricărui tip de deversare ilegală în mările europene, care este esențială pentru a reduce impactul activităților de transport maritim asupra mediului și pentru a conserva ecosistemul marin. Aceasta necesită ca deversările ilegale să fie detectate, încălcările să fie urmărite, iar autorii activităților ilegale să fie sancționați.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să implementeze o rețea funcțională de monitorizare a calității aerului

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României (INFR(2017)2024) pentru că nu monitorizează în mod sistematic poluarea atmosferică, așa cum prevede legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE).

Conform unui comunicat al instituției, aceste directive impun statelor membre să instituie o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiți poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea.

Punerea în aplicare integrală a standardelor de calitate a aerului consacrate în legislația UE este esențială pentru a proteja în mod eficient sănătatea umană și pentru a proteja mediul natural.

Pactul Verde European, care țintește către emisii zero, pune accentul pe reducerea poluării aerului, care se numără printre factorii-cheie care afectează sănătatea umană.

Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere României în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Deși România a efectuat o revizuire a rețelei sale de monitorizare a calității aerului, rămân multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare a probelor de calitate a aerului. Aceste deficiențe echivalează cu o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării aerului.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat României, care are acum două luni la dispoziție pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.

În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Șeful Pentagonului afirmă că “Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei SUA”: China reprezintă cea mai mare provocare

ROMÂNIA2 hours ago

SUA și România găzduiesc la Washington o reuniune a “Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate”, un forum transregional al Agenției ONU pentru emanciparea femeilor

MEDIU21 hours ago

Ziua Mondială a Mediului. Klaus Iohannis: România a aderat recent la Coaliția de înaltă ambiție pentru a stopa poluarea cu plastic

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis participă marți la summitul “București 9” din Slovacia: Pe agendă, consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Dorin Recean: Suntem recunoscători României pentru susţinerea şi contribuţia la organizarea excelentă a summitului CPE Moldova

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Suma de 10.000 de euro aferentă premiului, donată de șeful statului Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din București

ROMÂNIA2 days ago

Jean-Claude Juncker: Klaus Iohannis este unul dintre acei oameni de stat din Europa Centrală care vor avea un impact dincolo de timpul lor

ROMÂNIA2 days ago

Bogdan Aurescu, la ceremonia de învestire a lui Erdogan: România și Turcia au obiectivul transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu al păcii, stabilităţii şi creşterii economice

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL3 days ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE4 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO5 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA5 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO2 weeks ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending