Connect with us

U.E.

Uniunea Europeană aprobă noi norme care vizează pedepsirea infractorilor vinovați de spălare de bani

Published

on

Uniunea Europeană a decis noi norme referitoare la utilizarea măsurilor de drept penal pentru combaterea spălării banilor. Noua directivă vizează perturbarea și blocarea accesului infractorilor la resurse financiare, inclusiv la cele utilizate pentru activități de terorism, anunță un comunicat al Consiliului UE.

”Comiterea de activități cu caracter terorist sau de alte activități infracționale necesită bani. Garantarea faptului că activitățile de spălare de bani sunt sancționate și că cooperarea judiciară și polițienească la nivelul UE este cât mai eficace posibil va contribui la reducerea fluxului de bani care intră în buzunarele infractorilor. Aceste noi norme reprezintă o altă componentă fundamentală a planului global al UE de stăvilire a fluxului de bani aflați la dispoziția infractorilor”, a precizat Țețka Țaceva, ministrul bulgar al Justiției, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Obiectivele principale ale noilor norme sunt:

– de a stabili norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor legate de spălarea de bani;

– de a înlătura obstacolele din calea cooperării judiciare și polițienești transfrontaliere, prin introducerea de dispoziții comune care urmăresc perfecționarea investigațiilor al căror obiect îl constituie infracțiunile legate de spălarea de bani;

– de a armoniza normele UE cu obligațiile internaționale, în special cu cele care decurg din Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia) și din recomandările relevante ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).

Textul final de compromis convenit între instituții stabilește că:

– activitățile de spălare de bani vor putea fi sancționate cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin 4 ani

– judecătorii pot impune sancțiuni și măsuri în plus față de pedeapsa cu închisoarea (de exemplu, interzicerea temporară sau permanentă a accesului la finanțare publică, amenzi etc.)

– se vor aplica circumstanțe agravante cazurilor legate de organizații criminale sau infracțiunilor săvârșite în cursul exercitării anumitor activități profesionale. De asemenea, statele membre pot defini astfel de circumstanțe agravante pe baza valorii bunurilor sau banilor care fac obiectul spălării de bani sau pe baza naturii infracțiunii (de exemplu, corupție, exploatare sexuală, trafic de droguri etc.)

– entitățile juridice vor fi, de asemenea, trase la răspundere pentru anumite activități de spălare de bani și se pot confrunta cu o serie de sancțiuni (de exemplu, excluderea de la ajutorul public, plasarea sub supraveghere judiciară, lichidarea judiciară etc.)

Compromisul include totodată norme mai clare pentru a defini care stat membru are jurisdicție și norme privind cooperarea dintre statele membre vizate de cazurile transfrontaliere, precum și privind necesitatea de a implica Eurojustul.

Textul va fi revizuit de către experții juriști-lingviști înainte de a fi adoptat oficial de către Consiliu și Parlament. Statele membre vor avea apoi un termen-limită de 24 de luni pentru a transpune noile dispoziții în legislația națională.

Propunerea a fost înaintată de Comisie în decembrie 2016, împreună cu o propunere de regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare. Ambele texte fac parte din planul UE de consolidare a combaterii finanțării terorismului și a infracțiunilor financiare.

De asemenea, această directivă completează, în ceea ce privește aspectele de drept penal, Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, care a fost adoptată oficial în mai 2018.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a salutat decizia Curții Constituționale din România de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, după ce autoritățile au descoperit o influență externă masivă asupra procesului electoral. De asemenea, deputatul european subliniază faptul că este esențial ca partidele politice să acționeze rapid și să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile și mecanismele democratice. 

„Democrația noastră este mai importantă decât ambițiile politice. Drumul euroatlantic, stabilitatea și viitorul României sunt acum în siguranță. Chiar dacă părea de neimaginat, riscurile la care era supusă țara și amenințarea hibridă venită dinspre Federația Rusă reprezintă circumstanțe extraordinare, de forță majoră, pentru care nu există soluții perfecte. Într-adevăr, era bine să existe o reacție mai rapidă. Împreună putem să depășim aceste momente dificile relansând în mod real dialogul cu cetățenii și reclădind încrederea în instituții și în mecanismele democratice. Clasa politică nu poate rata acest moment și trebuie să se ridice rapid la nivelul așteptărilor legitime pe care le au cetățenii”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Victor Negrescu a prezentat cinci principale măsuri, pornind de la alte exemple europene, pentru restabilirea încrederii în rândul cetățenilor: 

  1. Formarea rapidă a unei guvernări responsabile, stabile și predictibile, formată din partide pro-europene, care să protejeze economia românească, valorile europene, identitatea națională și veniturile românilor. Noul executiv trebuie să prezinte deschis provocările cu care ne confruntăm și să vină cu un set de măsuri clare pentru a crește calitatea serviciilor publice, susține IMM-urile și îmbunătăți protecția socială. Partidul Social Democrat și Marcel Ciolacu au arătat că sunt capabili să fie factorul de echilibru într-o astfel de situație.
  2. Este important să ne asigurăm că viitoarele alegeri prezidențiale vor fi bine organizate, că astfel de amenințări vor putea fi combătute mai bine și că românii vor putea alege liber. Adoptarea și mai ales implementarea unui set de reguli și legi precise, după modelul european, privind combaterea ingerințelor străine, reglementarea rețelelor sociale și blocarea celor care nu respectă normele legale de transparență și finanțare a campaniilor electorale trebuie să se realizeze rapid printr-un larg consens. Participarea activă a societății civile, a partenerilor sociali și a organizațiilor internaționale la reformarea autorităților electorale este de asemenea necesară.
  3. Demararea unor consultări cetățenești privind viitorul României cu românii din țară și din străinătate. Clasa politică trebuie să învețe să îi asculte pe cetățeni și să le ofere soluții viabile. Trebuie asumare pentru a combate populismul. În baza acestor consultări trebuie realizată o agendă cu măsuri pe care coaliția pro-europeană, indiferent de formulă, să le poată implementa.
  4. Apartenența la Uniunea Europeană, la NATO și la spațiul Schengen trebuie explicate mai bine românilor. Oportunitățile europene trebuie democratizate iar banii europeni trebuie să ajungă mai eficient la beneficiari. Politicienii din partidele tradiționale trebuie să își modereze discursul iar retorica și propaganda extremistă trebuie combătute activ. Școala, autoritățile locale, societatea civilă, partenerii sociali și presa trebuie să fie implicate în procesul de informare. Noi, eurodeputații, avem o sarcină importantă în acest sens.
  5. Românii din afara țării trebuie să fie reconectați cu țara. Reformarea completă a serviciilor consulare, operaționalizarea și deschiderea centrelor comunitare, dialogul cu asociațiile și cultele, sprijinirea presei din diaspora, protejarea angajaților români din străinătate și dezvoltarea unui program facil de repatriere trebuie să fie rapid implementate. Diaspora românească trebuie să cunoască realitățile din România și să poată fi parte a deciziilor. Totul fără să se creeze privilegii.

   Citiți și: Partidul Socialiștilor Europeni, după anularea alegerilor prezidențiale de către CCR: România are nevoie de stabilitate politică și de un guvern pro-european

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut sâmbătă o “discuție telefonică aprofundată” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a convenit consolidarea securității social media în Uniunea Europeană.

În urma ultimelor evenimente din România, am avut o discuție telefonică aprofundată cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am convenit că trebuie să consolidăm securitatea social media, în urma alegerilor din țara noastră“, a scris Iohannis, pe rețeaua socială X.

Discuția telefonică a avut loc după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. În aceeași zi, Comisia Europeană a solicitat rețelei TikTok să se alinieze prevederilor electorale ale regulamentului privind serviciile digitale și să remedieze urgent politicile de moderare a conținutului în lumina alegerilor din România.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

În tot acest context, Comisia Europeană a intensifcat monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok “să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral.

Continue Reading

NATO

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

Published

on

© Magnus Tsahkna/ X

Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui RomânieiÎn motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN4 minutes ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

COMISIA EUROPEANA50 minutes ago

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

NATO4 hours ago

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

MAREA BRITANIE4 hours ago

Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev

NATO6 hours ago

EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă

ROMÂNIA DIGITALĂ7 hours ago

ICI București și Agerpres, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, extind proiectul „Aplicație AI – Știrile Agerpres” la nivel regional

SUA8 hours ago

SUA, “alături de poporul român” și de “instituțiile democratice din România”: Voința democratică a poporului român trebuie să fie lipsită de influențe străine maligne

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ6 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending